2,115 matches
-
procesul de căutare umană, de dezvoltare economică și comercială. Prin calitatea sa uluitoare de a fi flexibilă, mereu la dispoziția circulației, moneda din hârtie a schimbat profund paradigma economiei ca practică umană. Cu toate acestea, modul în care politicienii și bancherii au folosit acest instrument a fost prea adesea abuziv și înșelător. Le vom da, de data aceasta, dreptate "austriecilor". Hülsmann consideră inflația ca fiind "un furtișag invizibil care se pretează foarte bine la exploatarea populației de către falsele elite, în timp ce deflația
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Editura Polirom, Iași, 2007. Giddens, A., A treia cale, Editura Polirom, Iași, 2001. Gide, C., Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927. Georgescu-Roegen, N., Legea entropiei și procesul economic, Editura Expert, București, 1996. Goff, J. L., Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Goff, J. L., Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970. Goldstein, J.; Pavenhouse, J. C., Relații internaționale, Editura Polirom, Iași, 2008. Goleman, D., Inteligența socială, Editura Curtea Veche, București, 2007. Greco jr., T.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Rothbard, M., Milton Friedman pe înțelesul tuturor, www.mises.ro Rothbard, M., Războiul, pacea și statul, www.mises.ro Rothbard, M., Milton Friedman pe înțelesul tuturor, www.mises.ro Rothbard, M., Mitul eficienței, www.mises.ro Rothbard, M., Puterea și bancherii, lecții din Austria, www.mises.ro Rougemont, D., Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006. Samuelson, P.; Nordhaus, W., Economie politică, Editura Teora, București, 2000. Samuelson, P., Economics, ediția a IV-a, McGraw-Hill Book Company, 1958. Sedlacek, T., Economia binelui și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
100. 354 Idem. 355 Ibidem. 356 Apud. N.N. Constantinescu, Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp. 210-211. 357 Ibidem, p. 211. 358 Adică în scopul schimbului pe orice alte mărfuri. 359 Murray N. Rothbard, Puterea și bancherii, lecții din Austria, www.mises.ro, p. 97. 360 Spengler se situează pe altă poziție, considerând că: "Orașul domină istoria economiei prin înlocuirea valorilor rurale originale, imposibil de separat de viața și gândirea țărănească, cu conceptul de ban, independent de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mises.ro, p. 10. 461 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 20. 462 Tehnica actuală permite tragerea a 1400 de foițe dintr-o tablă de aur groasă de 1 mm. 463 Murray Rothbard, Puterea și bancherii. Lecții din Austria, www.mises.ro, p. 2. 464 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 532. 465 Ibidem. 466 Ibidem. 467 Charles Gide, Curs de economic politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Prima și cea mai importantă este "Trapezitica", scrisă de Isocrates în jurul anului 393 î.Hr. Este vorba despre un discurs juridic în care Isocrates apără interesele fiului unui favorit al lui Satyrus - rege al Bosforului. Fiul îl acuză pe Pasion, un bancher atenian, de însușire ilicită a unui depozit de bani pe care i-l încredințase", Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1985, vol. I, p. 17. 558 Apud. Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 99. 559 În jurul anilor 1350-1364, Ibidem. 560 Ibidem, p. 100. 561 "La 13 februarie 1300 s-a hotărât ca fiecare bancher care falimentează să fie dezonorat pe tot cuprinsul Barcelonei, de un crainic public și forțat să trăiască numai cu pâine și apă până ce va restitui creditorilor săi suma totală din depozitele acestora (...). Pe 14 august 1321 reglementările referitoare la falimentele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de un crainic public și forțat să trăiască numai cu pâine și apă până ce va restitui creditorilor săi suma totală din depozitele acestora (...). Pe 14 august 1321 reglementările referitoare la falimentele bancare au fost modificate. S-a hotărât ca acei bancheri care nu-și îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care nu-și îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta bancherul va fi decapitat exact în fața ghișeului său, iar proprietatea va fi vândută în oraș pentru a fi despăgubiți creditorii". Jesús Huerto de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 64. 562 Momentul demonetizării definitive a aurului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sale resurse, iar cu cât afacerile se amplificau și se diversificau, cu atât curentul acesta s-a extins. S-a pus deci problema creditului (...). s-a apelat mai întâi la împrumut, sub formele sale multiple". Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 22. 623 Ibidem, p. 35. 624 Iată conținutul unei cambii. "În numele lui Dumnezeu, 18 decembrie 1399, veți plăti prin acest bilet "la uzanță" lui Brunaccio di Guido și CCCCLXXII livre X sous
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
soluția și chiar mai multe soluții. Bunăoară la Geneva, la Florența, la Veneția, încă din secolul al XIII-lea, marea inovație este scrisoarea de schimb, care pătrunde schimburile cu pași mici, dar le pătrunde". 626 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 37. 627 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 628 Care zboară, lipsită de un suport, lipsită de valoare, efemeră. 629 Cursul forțat al
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mod adecvat drepturile de proprietate ale deponenților s-a produs odată cu constituirea Băncii Municipale din Amsterdam în 1609. Banca a fost fondată după o perioadă de mare haos monetar și de activitate bancară frauduloasă - bazată pe rezerve fracționare - desfășurată de bancherii privați. Banca a început să funcționeze la 31 ianuarie 1609, fiind denumită Banca de Schimburi. Fundamentul pe care a fost creată a fost păstrarea dispoziției constante a Tantundem în favoarea deponentului, cu alte cuvinte menținerea în orice moment a unei rate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 33, unde autorul arată: "În secolul al XVIII-lea, când au făcut primele încercări de a emite bancnote cu statutul de mijloace legale de plată (...), guvernele și națiunile au crezut că bancherii dețin anumite secrete care îi fac capabili să creeze bogăție din nimic". 754 Mecanismul de creare a averii naționale prin folosința monedei de hârtie descris de către Smith este următorul: "Să presupunem de exemplu că totalitatea monedei în circulație într-o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
țară s-a urcat la un milion de lire sterline la un anumit moment, această sumă fiind suficientă pentru a pune în circulație toată producția anuală a pământului și a muncii. Să presupunem de asemenea că, după câtva timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător, până la suma de un milion, rezervând în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 335. 765 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 586. 766 Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 16. 767 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 34. 768 Ibidem. 769 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p. 102. 770 Ibidem. 771 Ibidem, p. 101. 772 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
I și II. 805 Idem, vol. II, p. 17. 806 Ibidem, p. 19. 807 Fernand Braudel vorbește despre bănci: Fără îndoială în cadrul Europei Medievale și moderne, banca nu este o creație ex nihilo (din nimic). Antichitatea a cunoscut bănci și bancheri". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bănci: Fără îndoială în cadrul Europei Medievale și moderne, banca nu este o creație ex nihilo (din nimic). Antichitatea a cunoscut bănci și bancheri". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început acesta s-a produs într-un mod rușinat și secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început acesta s-a produs într-un mod rușinat și secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul menționat anterior își desfășura activitatea, după spusele lui Sir James Stewart, "în cea mai mare taină". (...) Mai târziu, bancherii au obținut
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul menționat anterior își desfășura activitatea, după spusele lui Sir James Stewart, "în cea mai mare taină". (...) Mai târziu, bancherii au obținut ca încălcarea acestui principiu tradițional de drept să se facă deschis și legal, atunci când ei au fost suficient de norocoși să obțină de la guvern privilegiul folosirii unei părți din banii deponenților în beneficiul lor. În acest fel a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fond de capital sub formă de bani, nu îl ține neutilizat, ci îi găsește diverse întrebuințări cum ar fi acordarea de împrumuturi, cumpărări de proprietăți sau diverse investiții care aduc (într-un timp mai scurt sau mai lung), profit. Capitalistul bancher, ca și cel industrial, nu păstrează banii sub saltea, ci îi rulează, pentru a-și asigura prin dobânzi creșterea capitalului pe care îl posedă. Același fenomen a avut loc și în urmă cu 100 sau 200 de ani și are
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
întotdeauna justificate din punct de vedere economic, din decizii eronate (sau intenționat prost aplicate) la diverse niveluri micro sau macroeconomice. În luna mai 2008, Dr. Ben Bernanke, specialist pe problemele crizelor economice, Președintele Rezervelor Financiare ale Statelor Unite, afirma: "Un bun bancher [în sensul director de bancă n.n.] știe să acumuleze în timpurile normale, rezerva pe care o poate folosi în timpuri extraordinare". Afirmația Domnului Bernanke este de-a dreptul "uluitoare" și merită să fie publicată într-o culegere de "cuvinte înțelepte
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Europei materii prime (în special lână, bumbac, fier și petrol) și importă produse finite. Exporturile americane cresc din nou la 93 281 000 dolari, iar importurile cresc și ele la 147 103 000 dolari, în 1816. După bătălia de la Waterloo, bancherul Nathan Rothschild preia controlul economiei europene, după ce el finanțase ambele tabere ale războiului franco-englez. Tot el a finanțat și reconstrucția Europei și stabilizarea sistemului economic după războaiele napoleonine. 6.3. Anul 1815 ● Are loc o puternică scădere a prețului diverselor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Peru către Europa; ─ scăderea rezervelor financiare ale băncilor și a rezervelor de stat ale țărilor europene; ─ extinderea emiterii în Statele Unite a unor bancnote false care au dus la extinderea sistemului de credite, până la descoperirea lor; ─ lipsa de experiență a unor bancheri americani în contabilizarea operațiunilor contabile ale diverselor corporații ce tranzacționau cambii, bilete de schimb, acțiuni și bonduri. În timpul acestei crize financiare, guvernul american a făcut împrumuturi masive pentru a acoperi cheltuielile provocate de finanțarea războiului din 1812 (peste fondurile alocate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
contabile ale diverselor corporații ce tranzacționau cambii, bilete de schimb, acțiuni și bonduri. În timpul acestei crize financiare, guvernul american a făcut împrumuturi masive pentru a acoperi cheltuielile provocate de finanțarea războiului din 1812 (peste fondurile alocate pentru finanțarea războiului de către bancherul Rothschild). În acest timp: ● are loc manifestarea unei mari reduceri a rezervelor financiare ale băncilor și suspendarea plăților de către bănci; ● sunt violate drepturile contractuale ale deponenților; ● guvenul suspenda obligația de răscumpărare a obligațiilor emise de bănci; ● apar noi bănci care
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
peste 1/4 dintre investitori au fost victimile acestei căderi. ● Băncile, neputând să-și primească înapoi împrumuturile și dobânzile corespunzătoare, au dat faliment. ● Bursa s-a închis și acest lucru a marcat izbucnirea recesiunii, care a durat circa o decadă. ● Bancherii francezi au afirmat că falimentul existent a fost o conspirație francmasonică, hotărâtă să distrugă sistemul instituțiilor financiare. ● După toate investigațiile ulterioare, nu s-a descoperit niciun fel de conspirație, dar a rămas neclarificată cauza acestei grave crize economice, care a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]