1,932 matches
-
închisoare! ochi au și nu văd, fondul discuțiilor: cine să mai vadă funcția de transport la căile ferate? în filmul spirt denaturat Hollywood, cadru generic era legănatul călătorilor pe locuri, în marșul trenului peste văi ori peste prerii și urmează bandiți care atacă vagonul, piei roșii care defenestrează, extrapolări, cînd știu că legănatul e totul, oamenii care au făcut America, născuți și nenăscuți, ajung la destinație! ciudățenia nopții, prea sînt smolite ferestrele, Hălăucești clipirile neliniștesc mai rău, ne soarbe pacea, exagerăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ești cu diavolul cu diavolul să te duci! să chei din fața mea c-am fost uo doamnă cu tine! adică tu ce crezi, că pe mine mă crezi fraieră? nimic! am vrut să te fac om, da' nimic! ești un bandit! în fața mea nu mai stai! navetele de cărbune ștersături pe lună întretăiate, era și locomotivă împingătoare, a doua paranteză în dedublare, ca și în vis, ce e reflectat mai clar, vis cugetarea, ce, te-ai supărat? așa te cert eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ocupată în întregime, iar cuceritorii nu au putut strînge de la populație și distruge toate armele. Drept urmare, după armistițiu existau mulți oameni înarmați disponibili, dar lipsiți de căpetenii. Importanța tradiției balcanice de rezistență și romanțarea rolului luptătorilor de gherilă și al bandiților au fost descrise pe tot parcursul relatării de față. După prăbușirea guvernului oficial, dat fiind că forțele germane și italiene nu au reușit să ocupe efectiv întregul teritoriu, situația generală era deosebit de favorabilă izbucnirii revoltelor. Acțiunile regimului Pavelić și declanșarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
căreia i s-au alăturat trupele grecești staționate în insulă. Arhiepiscopul a fost răsturnat și înlocuit cu un nou președinte, Nikos Sampson, un terorist din EOKA (Organizația Națională a Luptătorilor Ciprioți) care își cîștigase o reputație proastă de ucigaș și bandit. Noul regim cipriot a fost recunoscut doar de Atena. Grecia era izolată și în domeniul diplomatic; nici un alt stat nu a aprobat acest act violent. În plus, liderii militari precipitaseră o acțiune fără o pregătire corespunzătoare în privința reacției inevitabile a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Hugo Capet. Regelui îi este greu, la început, să se impună chiar pe domeniul său, devenit domeniu regal, întins în jurul orașelor Orleans și Paris. La adăpostul donjoanelor lor, seniorii de Monthlery, de Montfort, de Coucy se comportă ca niște adevărați bandiți, luîndu-i ostateci, pentru a-i răscumpăra, apoi, pe călători, semănînd spaima printre țărani și membrii clerului, ba chiar stînjenind deplasările suveranului și ale "curții" sale (servitori și oameni de arme). Căci regele încă nu avea, la vremea aceea, o capitală
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai mare și mai frumos decît alții. Și nu era copil din sat, păscător de cîrlani sau de vite, să nu fi simțit o copilărească plăcere și bucurie cînd începea cîte o poveste cu lupi, cu stafii, cu gloanțe și bandiți din nopți fără lună, și cîte și mai cîte subiecte care îți tăiau respirația! Spusele și le întărea cu jurăminte de felul: "Să-mi crape ochii dacă nu, cînd și-a rotit odată privirea, au rămas toți înlemniți..." Își trăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu respect și înțelegere. Femeia fentează răspunsul și continuă cu vehemență. În spate, în rîpă, avem 400 m². Alături de noi a fost moșia lui Bejan, care a donat pămîntul Universității. Universitatea l-a dat la Silvic. La Silvic știți ce bandiți sînt? Nu răspund, dar mintea mi se luminează puțin cîte puțin. Nu mă interesează istoria aceasta, vă rog să-mi spuneți cum l-am tratat "de rahat" pe fratele dumneavoastră. V-a cerut un schimb cu cei 400 m² și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
religioasă ci o țintă a nobilimii, sărăcite de desfrîu, făcînd din superbul Constantinopol o victimă bună de jefuit. Capodoperele care ni s-au transmis, foarte puține, au fost scăpate de la topire de oameni religioși, care au plătit prețurile cerute de bandiții jefuitori din Cruciadă. Orașul Liège avea nenumărate piese de o frumusețe rară, similară vremurilor mărețe ale Constantinopolului și m-am simțit mîndru de Europa. Poate că nu eram chiar la același nivel de desăvîrșire, dar nu aveam de ce să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
i-a părăsit luînd calea occidentului. Atunci a căzut în dizgrația partidului comunist și a fost marginalizat. Bătrînul acesta, neputincios, cu boala Parkinson, cu ochi lacrimogeni, cu pete negre inundîndu-i fața, a fost un mare ticălos, ca să nu-i spun bandit la drumul mare. Prin anii de după război, trecînd drept om de cultură dedicat trup și suflet marii Uniuni Sovietice și Partidului, a primit o sarcină extrem de delicată. Cernescu trebuia să inspecteze toate bibliotecile boierilor și burghezilor și să colecteze prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au urmat exemplul. Du-te în beci, îmi poruncește amicul mitocănește. Dar du-te tu, ești mai tînăr! Atunci aduc două... Adă cîte vrei, să ai una și pentru acasă. Degeaba, Eminescu sînt tot eu. Bine și așa. Cunosc un bandit, turnător la secu și-l cheamă Eminescu. Atunci du-te tu după vin! Nu vreau! Stăm bosumflați și muți. Nicușor mai ridică din cînd în cînd paharul și stoarce cîte o picătură imaginară. La fel face cu sticla. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
hoțul, și constat că ar avea chiar și el ceva șanse de izbîndă. Părul mi se zburlește și încet, încet, un soi de panică mă încearcă. Încerc marea cu degetul. Moș Leo, dar știi ce a făcut și a dres banditul ăsta, nu? Și, ce? Uite așa trîntesc ștampila pe el! Doamne, boșorogul ăsta bețiv îmi anihilează votul meu. Eu care sînt un om de cultură, deștept nu glumă și care am fost... am făcut și am dres. Mă revolt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe șleau, populația vrea să-i dea jos pe ăia care au furat banul public și să-i înlocuiască cu cei care vor fura din averea publică. Unii sînt cu rușii și ceilalți cu UE. Populația vrea să mai facă bandiții cîte o pauză la furat, ca în România. Se sparg capete, se omoară bățos și unii spală Putina, adică fug la ruși, la Putin. Ceilalți n-au unde fugi și preiau puterea. Și ce dacă țara este sleită? Mai este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă-ti de cioară! strig tare, surprin zîndu-i pe toți. Cioară e mă-ta, mînca-mi-ai ...(nu pot scrie). Cioroiul coboară, lumea este intrigată, eu îi calmez. Este un rrom... ungur, mint puțin ca să nu-mi fac neamul de rîs. Ce bandit, dom'le, comentează cu toții. Dar 5 euro ai mei tot în buzunarul lui au rămas. Se vede că nu-s la curent cu toate șmecheriile. Delegația de nivel înalt Mare fierbere cuprinsese județul Iași nu cu mulți ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
om de culoare neagră, atletic, fioros, care iese din trunchi cînd doctorul era la 2-3 metri distanță. Cu un cuțit imens (maceta) se îndreaptă spre Modesto. Acesta, uimit, s-a oprit pe loc. Dă-mi tot ce ai, spune fiorosul bandit. Doctorul știa că acești oameni nu glumesc. Mai știa că îi va lua ceasul pe care și l-a cumpărat în Peru, pe cînd era medic acolo. Dar ceea ce îl făcea să sufere era faptul că îi va lua bastonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
va lua bastonul. Ține, spune doctorul Ortiz, întinzînd bastonul. Negrul era sigur că victima, un bătrîn fără putere, va "scuipa" tot ce are. Se apropie și întinde mîna după baston. Atunci s-a produs fulgerul care l-a trăsnit pe bandit în moalele capului. Un zgomot surd, însoțit de un soi de pîrîit și atletul hoț s-a izbit secerat de pămînt. Ortiz și-a dat seama că-i foarte grav. Îi ridică ușor capul și-l pipăie. Da, fractură gravă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
omorît un om... un hoț, ajutați-mă să-l duc la spital. Merg la locul faptei. Acolo nu găsesc nimic, doar o baltă de sînge. Nu, n-a plecat singur, nu putea, este imposibil, doar cunosc... Și aveți milă de bandiți? Dacă o fi crăpat, să-i fie de bine, spune polițistul. Notați-vă numele meu, doctorul Ortiz, de la Spitalul de acolo. Plictisit, polițistul pleacă. Dar doctorul n-are liniște, se întoarce la spital, poate l-au dus acolo. Povestește colegilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îngrijorați spre geamurile casei și spre locul de unde eu îi priveam. Cînd au socotit că au furat îndeajuns, au pornit pe drumul deja făcut, în sens invers. Atunci mă ridic și decid să-i sperii, răcnind nefiresc de tare: Mă, bandiților, măăă! În românește, dar ei au înțeles. Primul se aruncă din înaltul gardului în stradă. Dar cel cu punga, în care era recolta, cade lat, surprins total. Se ridică apoi și aleargă spre gard. Ajuns la gard, se cațără, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aruncă din înaltul gardului în stradă. Dar cel cu punga, în care era recolta, cade lat, surprins total. Se ridică apoi și aleargă spre gard. Ajuns la gard, se cațără, dar este încurcat de pungă. Eu strig: Stai, stai, mă, banditule! Urcă precipitat și cînd era sus de tot, punga se rupe și recolta cade înapoi în grădină. Eroii ies din scenă și se reașterne liniștea. Doar cîinele cel fără somn al vecinului latră cu insistență. Formația Ozon este din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pălăria care... se evaporase. Doar o secundă... poate un vînticel... poate a căzut jos, poate... Doamne, nu cred că mi-au furat-o! Și totuși, mi-au furat-o, pur și simplu. Nu, nu plîng, dar tare aș face-o. Banditul, hoțul, nesimțitul, să-l pedepsească Dumnezeu cu buba neagră! Au trecut trei săptămîni și am uitat de pălărie. În aceeași parcare mă acostează un vlăjgan negru ca smoala. Cumpărați trabucuri? Le vînd ieftin! Dar CD-uri, nu cumpărați? Nu, răspund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
faptul că este tatăl artistului și rapsodului popular Tudor Gheorghe. De asemenea, am mai folosit un interviu cu domnul Tică Iulian, matematician și fizician care, după ieșirea din închisoare, a obținut 2 premii ale Academiei Române, în pofida faptului că era un „bandit”, și cu domnul Virgil Totoescu, inginer din localitatea Siret din Nordul Moldovei, la granița cu Ucraina, astăzi în vârstă de 92 de ani. Tot între mărturiile filmate apar și cele ale domnului Dan Lucinescu, acum în vârstă de 87 de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
o fată frumoasă, cu plete lungi și ochi gri-verzui, s-a îndrăgostit de un voinic, un flăcău secuiesc. Nunta celor doi nu s-a făcut fiindcă acel tânăr a fost chemat la oaste, iar fata a fost răpită de un bandit. Aceasta s-a rugat munților cu atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea în cale, la fel ca cei doi. O
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
început deportările către gulagurile siberiene, în care mii de oameni și-au pierdut viața, membrii familiilor au fost despărțiți unii de alții, așa încât să li să piardă urma, în locul lor fiind aduse și colonizate cele mai declasate elemente rusești, criminali, bandiți, pușcăriași de toate felurile, scoși din închisori și stabiliți cu domiciliul în Basarabia. Suferințele românilor basarabeni nu se pot descrie în cuvinte, oricât s-ar încerca acest lucru, groaznicele chinuri prin care au trecut fără voia lor și fără nici o
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
instalați azi în fotolii parlamentare, guvernamentale sau ale altor forme ale puterii în stat, atunci când fac referiri la acești anonimi eroi, ei îi numesc acum, exact așa cum îi numeau cândva organele de represiune ca și exponenții puterii comuniste de atunci, «bandiți». Dintre mulții Budaci ai Cârțișoarei mai reținem numai câteva nume, deși multe sunt cele care, apreciem noi că se cuvine a fi rememorate. Între aceștia se află urmașii notarului Budac născut în 1837, absolvent al unei școli nemțești ce pregătea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din fața sa. — Ha! răcni plutonierul Cosmescu. Îl vedeam pipăindu-se Între picioare, probabil după pistol, dacă nu cumva făcuse pe el. Tu erai?... — Io, dom’ major! Io și cu Relu. Suntem la datorie. Nu știam la cine latră câinii. Mișună bandiții p-aicea... Nu credea el În bandiți, dar mi se pare că-i era frică de Întuneric și n-am avut cum să-l ținem de vorbă afară. Intrase și se așezase pe marginea patului să-și tragă sufletul. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vedeam pipăindu-se Între picioare, probabil după pistol, dacă nu cumva făcuse pe el. Tu erai?... — Io, dom’ major! Io și cu Relu. Suntem la datorie. Nu știam la cine latră câinii. Mișună bandiții p-aicea... Nu credea el În bandiți, dar mi se pare că-i era frică de Întuneric și n-am avut cum să-l ținem de vorbă afară. Intrase și se așezase pe marginea patului să-și tragă sufletul. Era În trecere dom’ major și-n drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]