1,337 matches
-
la Orchestra „Taraful Gorjului” și a înregistrat numeroase melodii la Radio Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut parte: soția sa, Mariana Zlătaru (chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Gorj din punct de vedere muzical este cea a teritoriului Tismanei. Situat pe Valea râului Tismana, în nordul județului, orașul este foarte cunoscut mai ales pentru principala sa atracție turistică - Mănăstirea Tismana. La începuturi, au cântat vocal, la vioară și bas, în formații restrânse numeric, numai bărbații, baladele fiind nelipsite din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
plecat la Constanța. În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion Julea (vioară), Elena Julea (chitară și voce), care a îndrumat-o pe Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot atunci era renumită și orchestra vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot atunci era renumită și orchestra vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932 la Brădești, Dolj), Ion Căfădaru (chitară) și Constantin Cușlea zis Cioacă (bas). El era tot fiu de muzicanți, părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a fost Constantin Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a fost Constantin Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său, Dumitru Pițigoi. Inițial a cântat cu părinții
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în costum național. După 2000 și-a format o nouă bandă, formată din frații săi, Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu și soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară) și ocazional pe acordeonistul Remus Lătărețu (n. 1968).
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Pe valea râului Amaradia, în Podișul Oltețului se întâlnesc numeroase localități cu lăutari care au cântat inițial la vioară, bas, chitară și vuvă și rapsozi care au cântat la fluier, caval sau cimpoi. Satele de pe Amaradia au fost mult timp izolate și depărte de civilizație, fapt ce a înlesnit păstrarea unor cântece vechi, din care doar câteva au fost înregistrate
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
cunoscuți spre izvoarele Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas). Un alt taraf vestit a fost cel al vioristului Gheorghe Holtea (n. 1913 - d. 1997), foarte apreciat pe Valea Amaradiei. Din formația sa a mai făcut parte soția, Dafina Holtea (chitară și voce). În perioada 1937-1940, cei doi au cântat
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la Ansamblul „Nicolae Bălcescu” din Dolj), Marița Fălciu (voce) și Ion Boncea (bas). Grupați într-o formație familială, aceștia aveau o manieră specială de cântare. Lăutarii din Scrada au fost descoperiți de către Constantin Brăiloiu în timpul cercetărilor din august 1930 și înregistrați, mai întâi pe cilindri de fonograf și, ulterior, pe discuri de patefon
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n.
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]