3,060 matches
-
în colaborare cu Grigore Olimp Ioan). Repere bibliografice: Iorga, O luptă, II, 158-159, 172-173; G. Bogdan-Duică, „Alexandru Russo. O pagină ignorată din istoria literaturii române”, CL, 1901, 7; Ovid Densusianu, „Literatura română modernă”, „Revista bibliografică”, 1904, 3-4; Sextil Pușcariu, „Scriitorii basarabeni”, DR, 1920-1921, 428-434; Petre Grimm, „Un călător englez despre români”, DR, 1920-1921, 502-505; G. Baiculescu, „Istoria literaturii românești”, ALA, 1924, 210; G. Baiculescu, „Studii literare”, ALA, 1925, 237; G. Baiculescu, „Studii și cercetări”, ALA, 1928, 414; Predescu, Encicl., 388; Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
Eram sigur că nu voi mai rezista 12 ani și că voi muri în pușcărie. Nu voiam să mor nebotezat. Domnul din nou mi-a venit în ajutor”. A fost botezat în celula 18 „de pe secția a doua”de ieromonahul basarabean Mina Dobzeu, asistat de doi preoți greco-catolici, aflați în celulă. A fost stropit cu apă dintr-un ibric smălțuit. Naș i-a fost Emanuel Vidrașcu, coleg de lot, fost director de cabinet al mareșalului Ion Antonescu. Un botez, așadar, clandestin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe teritoriul basarabean, la Hansca-Kutuzov, în punctele Căprăria, Limbari și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe teritoriul basarabean, la Hansca-Kutuzov, în punctele Căprăria, Limbari și Cordon. Primul cimitir, surprins în punctul Căprăria, includea 75 de morminte, dintre care 60 cu schelete orientate de regulă V-E, întinse pe spate, cu mâinile așezate diferit (de-a lungul corpului, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplu, catarama în formă de liră, din fier, de la Matca, prezintă similarități cu altele de la Târgșor, Independența - Prahova (Muntenia), Dinogeția - Tulcea și Păcuiul lui Soare - Constanța (Dobrogea), datate în secolele X-XI, sau cu exemplarul (de tipul BI) găsit în spațiul basarabean, la Taraclia, în bazinul râului Ialpug, unde este încadrată secolelor X-XII. În secolele VIII-XI, arealul bazinului a continuat să fie intens populat, depășind perioada anterioară printr-un număr mai mare de așezări și locuitori. Prin compararea celor două etape amintite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase depuse ritual, în timp ce mormintele turanice au aceste caracteristici (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I, 106-111; Nestor Camariano, Primele încercări literare ale lui C. Negruzzi și prototipurile lor grecești, București, 1935; Vianu, Opere, IV, 400-401, 408, 410-412, 476-477, V, 35-43; Călinescu, Ist. lit. (1941), 195-206, Ist. lit. (1982), 205-218; G. Bezviconi, Costache Negruzzi - scriitor basarabean, Iași, 1942; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 35-40; Popovici, Romant. rom., 339-363; N. I. Popa, Costache Negruzzi, traducător, ALIL, t. VIII, 1957, fasc. 2; Al. Teodorescu, C. Negruzzi, epica de inspirație istorică, ALIL, t. X, 1959, fasc. 1-2; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 336-387; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
constitui în suculente etape fabulatorii; creatorul în plină maturitate abordând acum probleme grave, vorbind de alternanțe repetabile, de tristeți și înfrângeri, se redresează etic apelând la memoria vie a vârstei paradisiace. Prin "întoarcerea la izvoare", Mihai Cimpoi definea concis fenomenul basarabean de sfârșit de veac al douăzecilea; se contura un risorgimento global, destinat să dea aripi ființei naționale. Reprezentant fervent al mișcării de rectificare în istorie, Grigore Vieru, relua, în condiții noi, demersul generației lui Alexie Mateevici și Ion Inculeț; conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un patetic, un apropiat cântului în latura lui visătoare, de unde aluviuni folclorice, o pasionalitate calmă cu aspirații transorizontice; pe alt versant se conturează tribunul, omul de acțiune destinat să devină personalitate focalizantă ori, mai exact, un re-întemeietor. Atunci când numele poetului basarabean autor al volumelor Un verde ne vede (1976), Fiindcă iubesc (1980), Cel care sunt (1987) și al altora începea să fie cunoscut la noi, mai insistent încă după antologia Rădăcina de foc (1988), imaginea lui avea, deopotrivă, aureola combatantului de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vocilor din juru-i în dialog cu vocea-i interioară. Că în mitologia sa din primii ani chipul mamei deține de departe prioritatea, că din trei poezii una are ca impuls generator principiul matern, icoana reală a celei dintr-un sat basarabean de pe Prut (învecinat, pe celălalt mal, cu Miorcanii lui Ion Pillat) transcende în ficțiune, acestea derivă dintr-un fapt biografic tragic: viitorul poet aproape nu și-a cunoscut părintele, mort în vijelia războiului, de unde canalizarea integrală a sentimentelor filiale în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în afara sa, / Precum o secundă în care începe vecia, / precum un cer născându-și propria stea..." Dintr-o Rugă de aed se reține ideea că un poem "ar putea face lumea mai bună..." Legat prin mii de fire de fenomenul basarabean în toată complexitatea lui, tribun, rapsod și evocator, Nicolae Dabija continuă, alături de alții, cântul atât de repede întrerupt al lui Alexie Mateevici. Întoarceri afective în istorie îi vorbesc de Marele Mușatin luptând la Lipnic, de Toamna voievodului (voievod fiind de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acompaniament de harpe și flaute, în lumini catifelate, scăzute. În fapt, Nicolae Dabija evoluează în prelungirea cântului eminescian, nu însă în latura lui exaltată, ci înaintând pe suavități, sacralizând și spiritualizând în căutarea sublimului. O vizită la Căpriana, magnifică mănăstire basarabeană, e prilej de planare în timpul-memorie, inclusiv într-un prezent diafanizat, aliaj de extatism și trezie calmă. Sacrul fuzionează cu erosul, luminându-l. Haidem, iubito, iar la Căpriana acum când salcâmii înfloresc, iar cerurile par și mai albastre și-acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a păstrat jumătatea superioară a corpului. Are singurul braț păstrat (stângul), modelat în sus, iar la partea inferioară a abdomenului a fost incizată imaginea triunghiului pubian (M. Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la scăunelul (tron) de la Voroteț-Orhei, cu spătarul modelat antropologic. Nu rezultă cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
la tronurile precucuteniene de la Poduri și Isaiia, constatăm că, fie canoanele obligatorii, fie necunoscutul sacru, au impus modelarea atât de sumară a brațelor acestora, pe care noi le considerăm ca elemente ale antropomorficului. Tot din R. Moldova, dar din aria basarabeană a culturii Gumelnița, din localitatea Taraclia, provine o statuetă feminină întreagă, și care reprezintă oranta în deplina sa manifestare. Piesa a fost modelată pentru a fi folosită în poziția „în picioare”. Este decorată cu linii incizate pe picioare și pe
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
școlare în limba română. A fondat, de asemenea, secția pentru Basarabia a Societății Biblice Rusești, de care este legată editarea Bibliei românești de la Petersburg, apărută în 1819 și realizată după Biblia de la Blaj (1795). Repere bibliografice: P. V. Haneș, Scriitori basarabeni, București, 1936, 93-143; Alexe Mateevici, Opere, I, îngr. Ion Nuță, Efim Levit, Sava Pânzaru, Chișinău, 1993, 392-428; Colesnic, Basarabia, I, 6-11; Păcurariu, Ist. Bis., III, 196-198, passim; Boris Buzilă, Din istoria vieții bisericești din Basarabia, București-Chișinău, 1996, 23-41; Păcurariu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285611_a_286940]
-
în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 29, 69, 185; Scrisoare de la Alfred Basarab Tibereanu. 1980, ADLTR, T-19; Gheorghe Gheorghiu, În umbra timpului, „Basarabia”, 1992, 1; Buculei, Prezențe, 237; Alfred Basarab Tibereanu, în Mireasa de peste Prut. Antologie de lirică basarabeană (1936-1944), îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 136-139; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 126-127. M. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
Martorul, Chișinău, 1988; Peisaje bolnave, Chișinău, 1990; Personaj în grădina uitată, Chișinău, 1992; Câmpia Borges, București, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Valoarea fragmentului, RL, 1990, 34; N. Georgescu, A scalpa structurile lumii, L, 1992, 26-27; Traian T. Coșovei, Tineri poeți basarabeni, CNT, 1992, 28; Traian T. Coșovei, „Când au vrut să mă învețe să compromit cuvintele”, CNT, 1993, 19; Laurențiu Ulici, Un basarabean, RMB, 1993, 15 mai; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 84-95; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 242-243; Cărtărescu, Postmodernismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
Soroca -?), poet. Stabilit la București, a exercitat diverse funcții tehnice, pensionându-se din postul de inginer dispecer în construcții. Debutează în 1931, cu poezii, într-o foaie literară din Hârlău. Publică versuri și proză în „Viața Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc”, „Școala basarabeană”, „Analele Romanului”, „Orientări” (Moinești) ș.a. Din 1940 până în 1962 își întrerupe activitatea literară. Abia după această lungă tăcere a mai publicat versuri în ziarele „Munca” și „Constructorul”. În 1934, la Soroca, lui S. îi apare placheta Visurile vieții, ce cuprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289494_a_290823]
-
din Bat clopotele pentru Basarabia (1995), carte distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, definită prin „tremurul de nerv participativ, fiorul dramatic, analiza lucidă” (Mihai Cimpoi), prezente în aceste pagini despre realitățile politice, culturale, psihologice de dincolo de Prut. După interludiul basarabean, Inelele lui Saturn (1998) investighează „paradisul tulburat” al lui I. L. Caragiale (în care domnește „puterea întunericului”), descoperind premonitorii accente ionesciene în Victimele datoriei, identifică în proza lui Gh. Brăescu eposul destinului capricios, comentează pentru prima dată umorul lui Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
VRABIE, Olga (11.XI.1902, Chișinău - 14.VIII.1928, Filioara, j. Neamț), poetă. Este al cincilea copil al Elenei (n. Andrianov, descendentă a unei familii nobile levantine, înrudită cu ramura basarabeană a Mavrocordaților) și a lui Dimitrie Vrabie (Vraghie la origine), ofițer de ulani, iar după 1918 primar al orașului Bălți și senator. Urmează, în limba rusă, școala primară și, între 1912 și 1919, liceul la Bălți. În 1920 se înscrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
și culturale În fiece clipă, se Întemeiază o istorie anormală, bizară, se duce o existență la limită; te oripilează anomaliile care constituie o prodigioasă materie primă socioculturală și care se desfac firesc și fără jenă la tot pasul”. Ei, tinerii basarabeni, au „sentimentul pierderii, al amenințării că ți se poate lua ceva prețios cu brutalitate, fără nici o explicație logică”. Un tânăr capabil, care a făcut un doctorat la Paris, la École des Hautes Études en Sciences Sociales, care a publicat recent
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unul dintre „fondatorii literaturii sovietice moldovenești” și a promovat consecvent ideologia bolșevică. Chiar raptul Basarabiei de către fosta URSS, în 1940, a fost glorificat de L. Colectivizarea forțată a agriculturii este prezentată în drama Lumina (1948) ca o izbăvire a țăranului basarabean de grijile și necazurile vieții. În nenumărate poezii L. se afirmă perseverent ca ideolog comunist. Versurile lui, doar rareori străbătute de oarece căldură sufletească, de cele mai multe ori prea încărcate cu metafore, au duritate și asprime, fiind împânzite cu expresii neaoșe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
lui Vasile Alecsandri (1958-1959). A scris prefețe la ediții din operele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea (1966), Dimitrie Cantemir (1975), Ion Creangă (1979). C. a popularizat intens, prin studii bogate în informație și cu observații profunde și subtile, literatura universală în mediul basarabean (Dante, Jean-Jacques Rousseau). Substanțială este contribuția lui la dezvoltarea teoriei literare în Republica Moldova. A publicat - în colaborare - cartea Studii de teorie a literaturii (1979). Un domeniu în care C. și-a manifestat cunoștințele, spiritul de observație, puterea de pătrundere în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
vinului domnesc de la Cotnari. „Via lui conu Manole Arcașu, așezată pe cea m ai înalt ă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean.” Eroul comentator din carte, adjutant de judecător, descalecă la crâșma lui moș Anghel, unde va cunoaște clienții, printre care și pe primar și unde va auzi mul te destă inuiri: „Conul Manole nu s-a lipsit de nimic. Masă întinsă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Vinul de viață lungă: “Via lui conu Manole A rcașu, a șezată pe cea mai înaltă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la Fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean”. Acolo era „masa întinsă tot anul . Chefur i la toartă. Femei ! ...femei goale, așa cum le-a lăsat dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițe de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei ! Ce vremuri ! Ia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]