KorAP: Find »[drukola/base=bazal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...160 >

3,984 matches

Corola-website/Law/146841_a_148170

măsurat pe axul mare) de cel putin 6 mm; ... d) vitele altoite: diametrul minim al meritalului de sub punctul de altoire (măsurat pe axul mare) de cel putin 8 mm; ... e) butașii pentru înrădăcinare: lungimea minimă de 30 cm (de la nodul bazal la meritalul superior inclusiv) pentru Vitis vinifera și 55 cm pentru alte specii; ... f) butașii portaltoi pentru altoire: lungimea minimă de 30 cm (de la nodul bazal la vârf) pentru o lungime și minimum 1,05 m pentru 3 lungimi; ... h

REGULI ŞI NORME TEHNICE din 27 noiembrie 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146841_a_148170]
putin 8 mm; ... e) butașii pentru înrădăcinare: lungimea minimă de 30 cm (de la nodul bazal la meritalul superior inclusiv) pentru Vitis vinifera și 55 cm pentru alte specii; ... f) butașii portaltoi pentru altoire: lungimea minimă de 30 cm (de la nodul bazal la vârf) pentru o lungime și minimum 1,05 m pentru 3 lungimi; ... h) coardele altoi: ... (i) cu 5 ochi utilizabili: lungimea minimă de 50 cm de la bază nodului inferior până la meritalul superior; (îi) cu un ochi utilizabil (compuși dintr-

REGULI ŞI NORME TEHNICE din 27 noiembrie 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146841_a_148170]
pornit rădăcinile) și cel superior (din care a pornit lăstarul principal) de minimum 22 cm și o cordita maturata în lungime de minimum 15 cm; ... k) vitele altoite: lungimea minimă de 20 cm, măsurată între punctul de inserție al rădăcinilor bazale și cel al lăstarului principal și o cordita maturata în lungime de minimum 15 cm; ... l) vitele portaltoi, vitele nealtoite din soiuri roditoare și vitele altoite: la baza minimum 3 rădăcini, bine dezvoltate (cu un diametru de cel putin 2

REGULI ŞI NORME TEHNICE din 27 noiembrie 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146841_a_148170]
Corola-publishinghouse/Science/456_a_764

0,2-1,8ug/l 0,02-0,8 ug/l o,9-3,04 ug/l sub 0,45ug/l sarcina, tumori luteale cicluri anovulatorii LH (Hormonul luteinizant) bărbat premenopauza mijlocul ciclului postmenopauza 6-18 UI/l 5-22 UI/l de 3 ori bazal peste 30UI/l menopauză, insuficientă ovariana, insuficientă testiculara insuficientă gonadica hipotalamo-hipofizara, ovar polichistic Insulină 5-25 uU/ml insulinom Diabet zaharat dezechilibrat Parathormonul 10-60 pg/ ml Adenom paratiroidian, carcinom pulmonar, nefropatii tetanie Prolactina femeie bărbat 1-25 ng/ml 1-20ng/ml Adenom

Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

spre cel mioepitelial [346]. Etapele succesive care duc în final la leziunea mamară malignă cuprind următoarele tipuri de leziuni: hiperplazia simplă (creșterea moderată a numărului de straturi celulare); hiperplazia atipică (creștere netă, anomalii citologice); cancer in situ (proliferare anarhică, membrana bazală intactă); cancer invaziv. Inițierea constă dintr-o alterare a materialului genetic ca rezultat al uneia sau al mai multor mutații ale genomului. Astfel, controlul creșterii celulare devine mai puțin strict, iar celulele prezintă o mai mare probabilitate de a acumula

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
faza roșie a neoplaziei) corespunde unei transformări calitative a tumorii, moment în care capacitatea de proliferare este dublată de dezvoltarea potențialului de invazie locală și de metastazare la distanță. Celulele endoteliale ale vaselor gazdei sunt inițial stimulate să degradeze membrana bazală a endoteliului, apoi să migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
induse ciclurile de angiogeneză care corespund clinic puseelor evolutive [247,365,467]. Factorii stimulatori ai angiogenezei trebuie să depășească o serie de mecanisme care, în mod normal, împiedică stimularea endoteliului vascular: stocarea sau inactivarea factorilor de creștere la nivelul membranei bazale a endoteliului sau chiar în celulele producătoare; elaborarea unor inhibitori specifici cu acțiune paracrină (heparan sulfat) sau circulanți (factorul plachetar 4, PL4), trombospondin, inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP), α-IFN, etc. Invazia reprezintă extinderea celulelor tumorale în afara limitelor anatomice ale țesutului

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de tip fibroblastic (transformare epitelial - mezenchimală: EMT - Epithelial Mesenchimal Transition), incapabilă să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, necesari pentru o funcționare normală în continuare, în cadrul țesutului de origine [50]. Celula metastatică își suprimă legăturile cu celulele învecinate, străbate membrana bazală, migrează prin matricea extracelulară și pătrunde într-un capilar; toate aceste procese sunt mediate în permanență de receptorii de adeziune celulară. În torentul circulator intră în acțiune alți receptori care mediază: adeziunea cu trombocitele sau leucocitele (favorizând transportul), desfășurarea proceselor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care mediază: adeziunea cu trombocitele sau leucocitele (favorizând transportul), desfășurarea proceselor imunologice de apărare și adeziune la celulele endoteliale [465,471]. După fixarea la endoteliul vascular apar o serie de fenomene, cum ar fi retracția celulelor endoteliale, cu expunerea membranei bazale. Celulele metastatice se fixează pe membrana bazală și apoi o străbat, trecând în matricea extracelulară a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
favorizând transportul), desfășurarea proceselor imunologice de apărare și adeziune la celulele endoteliale [465,471]. După fixarea la endoteliul vascular apar o serie de fenomene, cum ar fi retracția celulelor endoteliale, cu expunerea membranei bazale. Celulele metastatice se fixează pe membrana bazală și apoi o străbat, trecând în matricea extracelulară a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii țesuturilor și de ancorare a lor de membrane bazale), în morfogeneză, coagulare, transmiterea diverselor semnale între celule, circulația limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
A, în urma căruia are loc emiterea de pseudopode pentru atașarea la receptorii matriciali sau la joncțiunile intercelulare [215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
sau la joncțiunile intercelulare [215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele fie vor prolifera în zona de invazie, fie, cel mai frecvent, sunt transportate

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele fie vor prolifera în zona de invazie, fie, cel mai frecvent, sunt transportate pasiv până în rețeaua capilară

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
asemănătoare oricărei embolii, reacție ce poate avea un efect toxic asupra celulelor tumorale dar care, în același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
poate avea un efect toxic asupra celulelor tumorale dar care, în același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
etape se face pentru simplificarea expunerii. Invazia secundară (metastazarea propriuzisă) reface de altfel, în ordine inversă, etapele invaziei primare. Adeziunea celulelor în organul metastazat este facilitată de încetinirea fluxului sanguin, care permite fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându-se printr-un mecanism heterofilic prin care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în procesul de invazie și în cel de metastazare. Procesul de metastazare este foarte complex, având la bază interacțiuni între celulele tumorale (cu fenotip metastazant) și gazdă. Fenotipul metastazant este caracterizat printr-o motilitate crescută, posibilitatea de a degrada membrana bazală, de a invada țesuturile, de a crește în noua localizare. Amplificarea genei a fost identificată în 20-30% din carcinoamele invazive [272]. Deși nu în toate cazurile, există o corelație între amplificarea genei și elementele de agresivitate și prognostic rezervat. Supraexpresia

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
spre cel mioepitelial [346]. Etapele succesive care duc în final la leziunea mamară malignă cuprind următoarele tipuri de leziuni: hiperplazia simplă (creșterea moderată a numărului de straturi celulare); hiperplazia atipică (creștere netă, anomalii citologice); cancer in situ (proliferare anarhică, membrana bazală intactă); cancer invaziv. Inițierea constă dintr-o alterare a materialului genetic ca rezultat al uneia sau al mai multor mutații ale genomului. Astfel, controlul creșterii celulare devine mai puțin strict, iar celulele prezintă o mai mare probabilitate de a acumula

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
faza roșie a neoplaziei) corespunde unei transformări calitative a tumorii, moment în care capacitatea de proliferare este dublată de dezvoltarea potențialului de invazie locală și de metastazare la distanță. Celulele endoteliale ale vaselor gazdei sunt inițial stimulate să degradeze membrana bazală a endoteliului, apoi să migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
induse ciclurile de angiogeneză care corespund clinic puseelor evolutive [247,365,467]. Factorii stimulatori ai angiogenezei trebuie să depășească o serie de mecanisme care, în mod normal, împiedică stimularea endoteliului vascular: stocarea sau inactivarea factorilor de creștere la nivelul membranei bazale a endoteliului sau chiar în celulele producătoare; elaborarea unor inhibitori specifici cu acțiune paracrină (heparan sulfat) sau circulanți (factorul plachetar 4, PL4), trombospondin, inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP), α-IFN, etc. Invazia reprezintă extinderea celulelor tumorale în afara limitelor anatomice ale țesutului

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]