3,030 matches
-
interesul propriu cu cel de grup și social. Ceea ce dorim să subliniem acum este că întâlnirea fericită dintre libertate și prosperitate nu constituie cel mai bun pat germinativ pentru voință și determinare. În societățile capitaliste mature apare o delăsare specifică belșugului și abundenței, o moleșeală, într-un cuvânt un "decalaj de ambiție" față de populația statelor în curs de dezvoltate. Cum ar putea fi conservate ambiția și determinarea? Nu ne încumetăm să răspundem. Ceea ce ne-a impresionat este că SUA se îndepărtează
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
că exprimând superioritatea ontologica a lui All"h. Aš‘"r îl asociază cu ‘al, kabr, ‘a:m, mall, raf‘. lubb"’ îl considera sinonim cu ‘azz și apropiat de q"dir. Rădăcina MlD are însă și conotația de belșug, bogăție; de aceea, alți comentatori, printre care și R"z, îl pun alături de w"si‘, mall al-‘at"’98. Semnificații de bază: posesor de slavă, măreție, superioritate absolută. Traducerile românești - formele de participiu pasiv, precum și expresia „vrednic de Glorie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sin, „binefăcător” (Zamaƒšar, R"z) fie al lui la”f (Ibn ‘Abb"s, Tabar)147. Semnificații de bază: blând, binefăcător. 2.1.13.5. Dó al-“awl: SOI „cel îndelung răbdător”; ASM „Dătătorul de indurare” (cu explicația: „Cel care dă belșug și bine”); GG „Largul la mâna”; Marr „habens longitudinem”; RB și DM „plein de longanimité”; YA „hath a long reach (în all things)”; Arb „the Bountiful”. Context: 2tanzl al-Kit"b min All"h al-‘Azz al-‘Alm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La fel țesătorul și cizmarul. Sau nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi la arat, precum și constructorii împreună cu plugarii să aibă ce înjuga când au de cărat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Cronos, o întemeiere, o guvernare foarte fericită, a cărei imitație este cetatea cea mai bine condusă dintre cele de-acum. ș...ț Tradiția ne-a transmis cât de fericită era viața celor de-atunci, cum aveau de toate din belșug și de la sine. Iar cauza acestei stări de lucruri ar fi fost următoarea: înțelegând Cronos ș...ț că nici o ființă omenească nu este în stare să guverneze în mod autocratic toate treburile omenești fără să se umple de trufie și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
următorul nivel de destrămare politică, este că acești oameni vor pofti avuțiile, vor iubi strașnic aurul și argintul și, de asemenea, le va plăcea să aibă case împrejmuite de ziduri „ca niște cuiburi întru totul personale, unde ar putea, din belșug, să cheltuiască pe femei și pe orice altceva ar pofti”. Zgârcenia și dorința de a cheltui banii câștigați pe căi ascunse pot fi de asemenea caracteristici pe care Platon le-a remarcat la lacedemonieni, alături de disprețul pentru tot ce ține
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fragmentul 11 din Alcibiade). Socrate, spune Vlastos, este, în eros, calm, echilibrat, vesel, glumeț și, mai cu seamă, „cu tot dinadinsul întreg la minte”. Adevărat că Alcibiade vede zei sub masca lui Socrate, sub masca silenului vede statui divine și „belșug de cumpătare” înlăuntrul lui, prin urmare - sophrosyne. Nici vorbă de angoasă în erosul de tip socratic. Foarte „socratic” argumentul lui Vlastos: Socrate, când spune că „nu știe nimic”, nu vorbește serios (căci el este, totuși, cel mai înțelept!), deși vorbește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
niște bolovani. După ce s-a deprins cu acțiunea efectuată zilnic, într-o dimineață cimpanzeul n-a mai găsit recipientul cu apă, ci numai cănița. Or, experiența se efectua pe o plută mare în mijlocul unui lac, deci apă se afla din belșug! Totuși, maimuța stătea cu cănița în mână și nu știa ce să facă: pentru ea, în acel moment, apa din lac era altceva decât apa din vas. Ulterior, experimentatorul a pus din nou vase cu apă la locul știut, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
permite să construiască domuri, universități, laboratoare științifice. Până și compunerea muzicii, scrierea poeziilor sau pictarea tablourilor necesită o piață în care nevoile legate de subzistență să nu fie pe primul loc. Dar se pare că există adesea un decalaj între belșugul social și creativitate; impactul bogăției s-ar putea să se manifeste de-abia peste câteva generații. Astfel, surplusul material dobândit de SUA în secolul al XIX-lea a fost folosit mai întâi pentru a construi infrastructura materială a societății (canale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nestingherit. Marea amploare a impresionismului parizian s-a datorat, parțial, dorinței noilor clase mijlocii să-și împodobească locuințele cu tablouri; la rândul lui, acest fapt a atras tinerii pictori ambițioși din toate colțurile lumii. Este adevărat că primii beneficiari ai belșugului au fost pictorii tradiționali; dar, întrucât arta lor devenise atât de perfectă, încât era de-acum plicticoasă - mai ales că noile tehnici fotografice făceau ca tablourile după natură să nu mai fie ceva deosebit -, în cele de urmă au profitat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aspecte de ordin economic, ele trecând barierele cauzelor financiare. În acest sens, Amartya Sen (1995) punea în discuție incapacitatea de a realiza anumite condiții de existență apreciate de către ceilalți ca fiind absolut necesare și deziderabile, legate de absența confortului, a belșugului și a satisfacțiilor. La nivel european, preocupările de combatere a sărăciei au prins contur încă din 1975, semnificativ în acest sens fiind cel de-al doilea Program Antisărăcie din 1988, precum și cel de-al treilea Program Antisărăcie pentru perioada 1990-1994
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
orizonturi metafizice. Altele sunt surâsuri desprinse dintr-o tragică resemnare În fața vieții. Unele au urâtul obicei al dascălilor care moralizează. Altele, un umor izbăvitor de tristețe. Adâncime, joc, grotesc Întâlnești la fiecare pas, dacă nu la orice țăran, atunci În belșugul de Înțelepciune al acelui țăran fără de nume, sinteză rezumativă a geniului unui Întreg popor, rămas aproape același prin cel puțin zece veacuri” (Blaga, 1990, p. 252). Lumea proverbelor reprezintă așadar un martor vigilent și, totodată, necruțător al măririlor și al
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
am Întâlnit.” (Homer) Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta. (Nu este Însă cazul apatrizilor, care, nemulțumiți cu situația pe care le-o oferă prezentul În țara lor, pleacă pe alte meleaguri spre a găsi acolo belșug, satisfacții, fericire: „Ubi bene, ibi patria” - unde-i bine, acolo e patria; patria este oriunde este bine.) Preferăm să se vorbească rău despre noi, decât să nu se vorbească deloc. Într-adevăr, preferăm să fim invidiați, decât ignorați.) „Cele mai multe conversații
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înțelepciunea populară ne arată, prin proverbe, că lăcomia strică nu numai „omenia”, ci și sănătatea: „Cine mănâncă până se Îmbolnăvește postește până se Însănătoșește”; „Cinele copioase umplu mormintele”; „Unde moare furnica, dacă nu În zahăr!”; „De mult orz crapă calul”; „Belșugul mâncărurilor oprește ascuțimea minții” etc.) „Cine dorește cel mai puțin, acela are nevoie de cel mai puțin.” (Publilius Syrus) Leacul oricărei dureri e răbdarea. (Nerăbdarea precipită lucrurile și le face insuportabile, pe când stăpânirea de sine le face tolerabile și, prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau de respect În priviri valorează mai mult decât o bijuterie foarte scumpă, dată cu un gest de emfază, de rutină sau de obligație: „Te copleșește darul, dacă ți se dă cu un zâmbet”.) „Sunt unii care dau puțin din belșugul pe care Îl au, și aceasta pentru a li se recunoaște dărnicia, Însă această dorință ascunsă umilește darul făcut. Sunt, apoi, alții care, puțin având, dau totul. Aceștia cred În viață și În mărinimia vieții, iar sacul lor niciodată nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ora și În ziua respectivă de emisiunea În cauză..., și, În loc să fie dat afară imediat, a fost păstrat În funcție, avînd o coloratură cu totul nefascistă. Era unul dintre zeloșii furnizori ai documentației tendențioase de care s-a folosit din belșug, apoi, Alexandra Laignel Lavastine. Cum v-a marcat exilul? Pentru cei care au trăit personal experiența exilului, el a echivalat, chiar și pentru mine, care l-am abordat În condiții mai bune decît mulți alții - cunoșteam perfect limba și aveam
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poveștile lui Cocîrlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat În societatea românească. Deși toate respondentele au oferit detalii despre sosirea În gară, reîntîlnirea cu familia și prietenii, mîncarea din belșug, aceste detalii nu au fost Însoțite de lamentări excesive. Se pare că principala lor preocupare o dată ajunse acasă era să-și croiască propria viață. La 20 de ani, aceste femei aveau un viitor frumos În față. Deși tragice, experiențele lagărului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să atingă nici unul dintre obiectivele specific socialiste prevăzute de Lenin, Troțki, Stalin și de cea mai mare parte a bolșevicilor. Ele au eșuat clar În Încercarea de a crește producția de cereale sau de a produce hrană ieftină și din belșug pentru forța de muncă industrială din orașe. Nu au reușit să devină acele ferme inovatoare și eficiente din punct de vedere tehnic pe care le anticipase Lenin. În ceea ce privește electrificarea, punctul de referință al acestuia În materie de modernizare, cu puțin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Lucian Boia și Pompiliu Teodor în câte un singur volum). Acoperind, prin alte cărți, și interstițiile dintre momentul 1848 și ceea ce a urmat până astăzi, „proiectul Zub“ nu-mi pare defel o operă încheiată, autorul găsind resurse și disponibilități din belșug pentru a o duce mai departe, a o nuanța și îmbogăți. Spun aceasta, atent nu doar la prezența autorului în paginile revistelor de cultură și de specialitate, ori ale volumelor colective, ci și conștient de îmbinarea, în scrisul lui Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
utile. Dacă unul dintre strămoși s-a născut În timpul foametei, iar mîncarea era greu de găsit sau necomestibilă, corpul a Învățat să transforme proteina necesară construcției mușchilor În rezerve de grăsime. CÎnd foametea s-a Încheiat iar mîncarea era din belșug, sistemele energetice care controlează metabolismul Încă făceau rezerve de grăsime, lucru devenit redundant. Această dinamică funcționează atît pentru energiile care vă guvernează mintea, cît și pentru cele care guvernează corpul. Strămoșul dumneavoastră născut În timpul foametei s-ar putea să fi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
derutează prin dispersare. Ea se petrece în Transilvania, Moldova, Muntenia, dar și în „Elizeu” ori pe „tărâmul morților”. Apoteoza celor doi cărturari ardeleni, celebrată de zei și de populația română din toate provinciile, devine un tablou alegoric convențional, scăldat din belșug în „focuri bengalice”. Piesa este cu totul nereușită din cauza lipsei simțului istoric, a neglijării proporțiilor și a limbajului bombastic. G. este autorul unui Lexicon de conversație storicesc religionariu, din care a publicat primul tom (literele A-B) în 1847 și
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
poezia românească modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită de Mircea Streinul în cadrul cenaclului Arboroasa este respectată și în Interior, autorul ilustrând mai toate ipostazele lirismului bucovinean. Perioada de
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
manuscris, în 1689-1690, versurile „la stemă” ajung să constituie cea mai reprezentativă compunere originală a mitropolitului, superioară poemului cronologic). Darurile de merinde divină iscă în pustiu ospețe prelungite, generoasa dispunere a culorii, frustețea, primitivitatea, în sens preclasic, a tabloului evocând belșugul „cămărilor cerești”: cârduri de crâstei, făină de grâu, „unt în stride”, „pepeni și slănină”. Înfățișarea demiurgului abia trezit din somn, „rumăn” la față și, ca de vin, „aburit și șumăn”, aduce cu cea a Dabijei vodă, iar modalitatea, bonom-caricaturală, anunță
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
din București, avându-i colegi pe Nicolae Labiș, Lucian Raicu, Gheorghe Tomozei ș.a. După desființarea școlii se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1970. Lucrează în redacțiile revistelor „Albina” și „Drumul belșugului” (1954-1957). Din 1963 este corector, apoi redactor la revista „Luceafărul”. Funcționar, din 1992, în Ministerul Culturii, între 1994 și 1996 a fost atașat cultural la Ambasada României din Beijing. A debutat cu versuri în gazeta „Viața Buzăului” (1951). Poetul reprezintă
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
și societatea în ansamblul său a fost redus prin intervenția aceluiași mecanism care l-a limitat în cazul celorlalte societăți postcomuniste - intervenția societăților occidentale. Până atunci, societatea românească avusese libertatea de a alege și o folosise, fără rezultate mulțumitoare, din belșug. O dezbatere cu privire la termenul „revoluție” aplicat la succesiunea guvernărilor românești de după 1990 este puțin productivă. Conceptul este utilizat aici mai degrabă metaforic, căci el nu îndeplinește toate caracteristicile extrase din analiza majorității evenimentelor calificate drept „revoluții” care au avut loc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]