55,085 matches
-
instituția de plasare, primarii sunt responsabili pentru primirea și Înregistrarea cererilor solicitanților de locuri de muncă și le trimite la aceste agenții sau, În lipsa unui acord, instituției de plasare regionale. La cererea lor, primarii, În scopul plasamentului sau pentru determinarea beneficiilor, În funcție de interes, fac publică o listă a solicitanților de locuri de muncă cu reședința În orașul lor. Orice societate privată a cărui activitate principală este de a oferi servicii de plasare face o declarație prealabilă la autoritatea administrative regională. Societatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
celor În căutarea unui loc de muncă sau de reconversie, lucrători care nu din vina lor nu au de lucru sau al căror contract de muncă a Încetat fără voia lor au dreptul la un venit, ce poate reprezenta: un beneficiu de asigurare; alocație de solidaritate; indemnizații și beneficii reglementate de proceduri speciale. Condițiile necesare a celor În căutarea unui loc de muncă, de a se califica pentru obținerea veniturilor amintite mai sus, dacă aceștia sunt Înregistrați ca șomeri și efectuează
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de reconversie, lucrători care nu din vina lor nu au de lucru sau al căror contract de muncă a Încetat fără voia lor au dreptul la un venit, ce poate reprezenta: un beneficiu de asigurare; alocație de solidaritate; indemnizații și beneficii reglementate de proceduri speciale. Condițiile necesare a celor În căutarea unui loc de muncă, de a se califica pentru obținerea veniturilor amintite mai sus, dacă aceștia sunt Înregistrați ca șomeri și efectuează, la inițiativa sau propunerea unuia dintre instituțiile publice
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă, a crea sau de a deschide o afacere. Șomerii Înregistrați cu vârsta Între cincizeci și opt de ani În 2009 cel puțin cincizeci și nouă În 2010 și Între de cel puțin șaizeci de ani În 2011, pot primi beneficii de asigurare furnizate la cererea acestora. 3. Intervenția statului În Marea Britanie La sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX relațiile de muncă din Marea Britanie nu avea multe În comun cu politica. Acestea se desfășurau Între angajatori și angajați, fără activitate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pusă În aplicare. Așadar s-a constată că: agricultura și industria este puternic dependentă de furnizarea lucrătorilor din afara Regatului Unit; lucrătorii britanici nu sunt pregătiți să lucreze pentru salariile pe care industria este În măsură să plătească; lucrătorii migranți aduc beneficii imense economiei Regatului Unit, statul contribuind În același timp veniturile fiscale și la prețurile produselor alimentare care să permită, de asemenea, să fie scăzute; Statele Uniunii Europene pot oferi lucrătorii necesari pentru a Îndeplini cererea din agricultură și comerț pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care reglementează punerea În aplicare a instruirii și orientării par a fi un instrument deosebit de eficace pentru promovarea, cunoașterea și intrarea pe piața muncii În caracteristicile contextului local și În special Încurajarea agențiilor de plasare, inclusiv cele individule mici, În beneficiul persoanelor cu handicap și/sau defavorizate social. Furnizarea de transparență și promovarea planurilor și instrumentelor privind ocuparea forței de muncă, utilizarea acelorași obiective și monitorizarea rezultatelor se face prin: a) punerea În aplicare a acțiunilor integrate de comunicare instituțională adresată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și suficient numai să mărești colecțiile. Informatica oferă bibliotecarilor instrumente noi de gestionare a colecțiilor. Se pot face cu ușurință diferite statistici care să semnaleze o circulație exactă. Accesul liber a impus pretutindeni în lume un spațiu mai mare în beneficiul utilizatorilor. Contactul direct cu documentul a schimbat mentalitatea cititorului. Acum el este acela care judecă documentul. El devine sensibil la alegerea făcută. Devine mai exigent și mai practic. Poate căuta documente trecând de la un subiect la altul, făcând apropieri, fără
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
persoanelor cheie” Ø Ședința Urmărirea agendei de lucru Asigurarea că toate persoanele participante contribuie la desfășurarea acesteia În final, se stabilesc acțiunile viitoare, responsabilii și termenele Ø Expuneri după ședință Întocmirea procesului verbal Urmărirea punerii în practică a deciziilor Includerea beneficiilor, amenințărilor în planul ședințelor viitoare Tehnici recomandate pentru ședințe Ø Propuneți și obțineți acceptul pentru o anume durată a ședinței Ø Dezvoltați un set clar de obiective urmărite Ø Dezvoltați o agendă cu alocarea de timp pentru fiecare punct Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
minunat și trupește, și sufletește! A aștepta, însă, o răsplată pentru asta este o înșelătorie îngrozitor de scârbavnică și de inutilă, căci această atitudine este apanajul sufletelor mărunte și egoiste, fiindcă doar sufletele mărunte și egoiste văd, în orice fac, un beneficiu personal. Privind din nou la carnetul cu însemnări, am văzut că mai erau doar câteva rânduri până la final, dar n-am mai citit; era fără niciun rost. Pentru mine, totul era limpede: invidia curmase o viață și condamnase, fără cruțare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Însă trebuie să înveți să fii suficient de abil și de isteț, încât să apuci doar pe calea cea mai bătătorită, aceea pe care au apucat-o și alții înaintea ta și care lor le-a adus negreșit câștig și beneficii trainice, care satisfac oricând. Nu te aventura pe poteci îndoielnice și vagi, care ar putea sfârși în mijlocul pustietății. Este, de departe, cea mai înșelătoare cale, din cauza căreia puținii temerari, ce o aleg - adică scriitorii și artiștii, în general -, sunt oricum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
atribui - foarte interesant lucru! - nicio explicație clară. Până ce aceasta nu va înceta de tot, sau până ce nu va fi înlăturată cumva, nu pot, dar, mai ales, nu vreau să pretind vreo femeie. Și fac asta numai spre binele și spre beneficiul lor, căci, cu starea de spirit apăsătoare, în care mă aflu eu acum, știu că naș putea fi capabil decât fie să le amărăsc și pe dânsele, otrăvindu-le fericirea și speranțele nevinovate, fie să le îndepărtez grabnic de lângă mine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
publica și bunele moravuri. Coproprietatea asupra bunului comun presupune soluționarea și a altor aspecte de ordin juridic, chiar În cadrul procedurii de mediere. De exemplu, dacă coproprietarii daresc să mențină coproprietatea, cu ocazia medierii aceștia se vor putea Înțelege cu privire la Împărțirea beneficiilor pe care le aduce bunul, cât și cu privire la suportarea unor sarcini legate de coproprieatate, proporțional cu cota-parte din dreptul fiecăruia. În cadrul procedurii de mediere părțile vor putea hotărî de comun acord asupra modului cum Își vor exercita dreptul de folosință
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
participativă. DEVCOM oricum?tc "DEVCOM oricum?" Schimbările de tip DEVCOM sunt prin definiție destinate „mai binelui”comunitar. Se pune însă întrebarea dacă în fapt lucrurile stau totdeauna conform definiției. Care este raportul între bunăstarea comunitară țintită prin proiectele DEVCOM și beneficiile elitelor locale, donatorilor sau ONG-urilor operaționale? Cât de durabile sau sustenabile sunt schimbările induse prin proiectele DEVCOM? În absența unor mecanisme de raportare transparentă a rezultatelor acțiunii comunitare și a unor evaluări competente și obiective, riscurile de a obține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
clienților și interesele secundare ale agenților. Prima opoziție este scoasă în evidență de ipoteza homo economicus. Resursele aflate la dispoziția intervenției sunt limitate, iar agenții se află în competiție cu potențialii beneficiari pentru împărțirea acestora. Pe scurt, remunerația agenților și beneficiile sociale ale intervenției provin, în cele din urmă, din același buget. Acest conflict de interese este ușor de înțeles și de anticipat, fiind reglementat de altfel prin procedurile de alocare a fondurilor și de justificare a cheltuielilor (Rughiniș, 2004, pp.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
membri ai comunei o au în raport cu obiectivele respective; cei care vor beneficia direct în mai mică măsură de noile obiective vor fi mai puțin interesați să participe. Cu cât un proiect de dezvoltare locală poate asigura, în mai mare măsură, beneficii egale unei grupări date a populației, cu atât este mai probabil ca participarea membrilor respectivei grupări să fie mai puțin diferențiată. O astfel de organizare a acțiunii comunitare asigură satisfacerea unei nevoi firești de raționalitate economică (echilibrarea costurilor cu beneficiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
beneficii egale unei grupări date a populației, cu atât este mai probabil ca participarea membrilor respectivei grupări să fie mai puțin diferențiată. O astfel de organizare a acțiunii comunitare asigură satisfacerea unei nevoi firești de raționalitate economică (echilibrarea costurilor cu beneficiile participării). În aceasta rezidă, presupun, unul dintre principalele avantaje ale acțiunilor comunitare realizate prin intermediul unor asociații voluntare. Proiectul acestora, de mai mică amploare, este, pe de o parte, mai ușor de organizat, iar pe de alta, asigură în mai mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dintre principalele avantaje ale acțiunilor comunitare realizate prin intermediul unor asociații voluntare. Proiectul acestora, de mai mică amploare, este, pe de o parte, mai ușor de organizat, iar pe de alta, asigură în mai mare măsură satisfacerea cerinței „la costuri egale, beneficii egale”. Desigur, anumite proiecte nu pot fi realizate decât centralizat, prin reunirea eforturilor tuturor membrilor comunității, fără a putea însă, cel puțin temporar, să asigure avantaje egale tuturor participanților (este cazul construirii rețelelor de alimentare cu apă potabilă în anumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt foarte costisitoare). În astfel de situații, convingerea devine un instrument esențial al stimulării participării; este vorba nu atât de a face apel la argumente de natură afectivă („atașament comunitar” etc.), cât mai ales de a oferi participanților dezavantajați în privința beneficiilor directe stimulente compensatorii; autoritățile locale sunt, de cele mai multe ori, într-o poziție care permite realizarea unei astfel de soluționări. Definirea socială a unui proiect de acțiune comunitară nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ș...ț Adoptă o misiune pentru a crea și susține o valoare socială: acesta este elementul esențial care distinge un antreprenor social de unul din domeniul afacerilor, chiar dacă este vorba de afaceri relevante social. ș...ț Antreprenorii sociali urmăresc un beneficiu social pe termen lung la investiție. Recunoașterea și urmărirea neîncetată a noilor oportunități: acolo unde alții văd probleme, antreprenorul social identifică oportunități. Ei nu sunt motivați de percepția unei nevoi sociale sau de compasiune, ci de viziunea pe care o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în cadrul comunei sunt cele pe teritoriul cărora se află primăria și, de regulă, principalele centre de furnizare a serviciilor comunitare de tip sanitar, educațional și economic. Prezența sediului primăriei pe teritoriul satului este un fapt administrativ care, în timp, aduce beneficii în special sub aspectul șanselor de modernizare a infrastructurii fizice și sociale. Funcționează și relația de sens invers: anumite sate au fost desemnate centru de comună dat fiind nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ridicate de frustrare; (2) atitudinile privind strategiile de rezolvare a problemelor publice își au foarte probabil rădăcina în frustrările sau satisfacțiile asociate cu diferite tipuri de IS. În cazul IS pozitive (Kerschke-Risch, 1990; citat în Smith, 1996), situație în care beneficiile de pe urma statusului sunt mai mari decât investițiile (de exemplu, veniturile sunt mai mari față de cele care ar corespunde nivelului de educație), este mult mai probabil să apară atitudini diferite față de strategiile publice decât în cazul inconsistențelor negative, situație în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt mai mari decât investițiile (de exemplu, veniturile sunt mai mari față de cele care ar corespunde nivelului de educație), este mult mai probabil să apară atitudini diferite față de strategiile publice decât în cazul inconsistențelor negative, situație în care se obțin beneficii mai mici de pe urma statusului decât investițiile făcute. Ne putem aștepta la unele variații în opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau negative. Dezbaterea privind inconsistența de statustc "Dezbaterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ridicată valoarea reziduală absolută a statusului economic al unei gospodării față de statusul său educațional, cu atât este mai mare inconsistența economie-educație1. Dacă statusul economic existent este mai ridicat decât statusul educațional așteptat, putem vorbi despre o inconsistență pozitivă în care beneficiile de pe urma educației sunt mai mari decât cele preconizate din punct de vedere statistic. Pe de altă parte, un status economic mai scăzut decât cel așteptat indică o inconsistență negativă cu beneficii mai mici decât cele scontate (Kerschke-Risch, 1990; citat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
așteptat, putem vorbi despre o inconsistență pozitivă în care beneficiile de pe urma educației sunt mai mari decât cele preconizate din punct de vedere statistic. Pe de altă parte, un status economic mai scăzut decât cel așteptat indică o inconsistență negativă cu beneficii mai mici decât cele scontate (Kerschke-Risch, 1990; citat în Smith, 1996). Situația de consistență pentru valorile reziduale standardizate situate în jurul valorii de +/-0 are o anumită valoare convențională (0,5 în cazul nostru)2. Măsura fundamentală pentru inconsistența pozitivă este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
corespunzătoare între modelul teoretic al AAP și datele empirice privind IS și alți predictori. O posibilă explicație a faptului că valorile reziduale sunt măsuri adecvate pentru IS este aceea că ele par să funcționeze ca variabile de măsurare indirectă pentru beneficiile pe care le pot avea oamenii după unele investiții în status, ce sunt prea mici sau prea mari. Educația este o investiție de la care se așteaptă beneficii viitoare privind bunăstarea. Nu doar IS la nivelul gospodăriei funcționează ca un predictor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]