2,615 matches
-
clipa prezentă a unei „primejdii“. Memoria involuntară se întregește prin actualizarea potențialităților evenimentelor trecute, însă nu ca intenție asumată a prezentului, ci în urma chemării profetice a tradiției. Nici tezaurizarea trecutului, nici „depășirea“ revoluționară a acestuia nu corespund înțelesului pe care Benjamin îl dă conceptului de „memorie“. În mod paradoxal, el presupune o maximă responsabilitate: aceea de a da consistență clipei prezente ca posibil loc de survenire a lui Mesia. Modul în care Benjamin îl descrie - metaforic - pe istoricul materialist poate să
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
revoluționară a acestuia nu corespund înțelesului pe care Benjamin îl dă conceptului de „memorie“. În mod paradoxal, el presupune o maximă responsabilitate: aceea de a da consistență clipei prezente ca posibil loc de survenire a lui Mesia. Modul în care Benjamin îl descrie - metaforic - pe istoricul materialist poate să lămurească sensurile acestei surveniri. 2.3. Istoricul ca peticar (Lumpensammler/chiffonnier) Metoda istoricului materialist decurge din teologia politică schițată anterior. Gestul unui astfel de personaj nu este unul exclusiv teoretic: salvarea trecutului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este „die provokatorischste Figur menschlichen Elends.“ Marginal al epocii industriale, chiffonnier-ul sau peticarul (Lumpensammler) este un colecționar aparte: atenția sa se îndreaptă asupra acelor obiecte refuzate din circuitul economic al mărfurilor, asupra resturilor și rebuturilor lumii diurne a marilor orașe. Benjamin citează descrierea pe care o face Baudelaire acestui personaj, în Du vin et du haschisch: „Voici un homme chargé de ramasser les débris d’une journée de la capitale. Tout ce que la grande cité a rejeté, tout ce qu’elle
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Et Cetera? The Historian as Chiffonnier, al lui I. Wohlfarth. Autorul identifică, plecând de la activitatea chiffonnier-ului, principiile materialismului istoric în versiunea lui benjaminiană. În primul rând, este vorba de specificarea materialismului în raport cu versiunile sale vulgare (vulgäre). Astfel, materia lismul lui Benjamin nu reprezintă înlocuirea logicii ideale a istoriei cu o logică „reală“, ci, mult mai simplu, el ține de accen tuarea dimensiunii senzoriale, concrete (sensory concreteness) a istoriei. Ca principiu formulat de Wohlfarth, istoricul „seeks to abandon the traditional prerogatives of
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unul de ascultare: vocea interpretului lasă locul celei a obiectului, face să se audă trecutul în simpla lui chemare. Nu sensul, logica sau providența sunt luate drept „chei“ ale istoriei, ci tocmai eliberarea de acestea prin tehnica montajului, pe care Benjamin o consideră esențială: „Methode dieser Arbeit: literarische Montage. Ich habe nichts zu sagen. Nur zu zeigen.“ Chemarea mesianică, pentru care istoricul se face ecou, este a obiectului demodat, nefolosit, a fotografiei vechi sau a clădirii părăsite. Acestea ies din circuitul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
circuitul mărfii care le conferă o falsă actualitate; adunate apoi de chiffonnier, de colecționar, introduse în colaje de către artistul suprarealist sau descrise de către istoric, ele își recapătă puterea de a-l chema, autentic, pe Mesia. „Materialismul istoric“ în versiunea lui Benjamin face, în modalitatea descrisă mai sus, o experiență a trecutului. El nu se identifică istoricismului, care reconstruiește trecutul „așa cum a fost“. Obiectul pe care îl descrie este, în mod esențial, o ruină a unui trecut irecuperabil ca atare. Doar ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Der historische Materialist, der der Struktur der Geschichte nachgeht, betreibt auf seine Weise eine Art von Spektralanalyse. Wie der Physiker ultraviolett im Sonnenspektrum feststellt, so stellt er eine messianische Kraft in der Geschichte fest.“ Faptul că mesianismul nu este la Benjamin o chemare explicită, iar ocazia manifestării sale este, de fiecare dată, secun dară în raport cu destinul triumfal al învingătorilor este important: el clarifică, de fapt, modul în care răscumpărarea eschatologică aparține, în mod privilegiat, ruinei și marginalului, având ca miză actualizarea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cel care vestește muțenia trecutului, materialitatea sa care conține, în filigran, chemarea mesianică. Excurs: Despre idolatrie. Violență și lege Alături de Theologisch-politisches Fragment, de altfel conceput în aceeași perioadă, textul Zur Kritik der Gewalt (1921) reprezintă unul dintre locurile în care Benjamin se plasează explicit în centrul tensiunii dintre teologie și politică. Dificultatea și chiar obscuritatea acestui studiu despre autoritate și lege stau mai ales în faptul că autorul german nu evidențiază de la început miza teologică a demersului, ci o punctează abia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
joacă în raport cu cealaltă miză, politică, a textului. O primă indicație de lectură este de regăsit la o serie de autori, dintre care un rol important îl joacă Taubes. Acesta atrage atenția asupra unei stranii legături între „teologia politică“ a lui Benjamin și cea a lui Carl Schmitt. Este vorba mai degrabă de eșuata lucrare de abilitare despre care am vorbit deja, Ursprung des Deutschen Trauespiels, pe care Benjamin i-o trimite chiar lui Schmitt, recunoscându-i, într-o scurtă scrisoare, influența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Taubes. Acesta atrage atenția asupra unei stranii legături între „teologia politică“ a lui Benjamin și cea a lui Carl Schmitt. Este vorba mai degrabă de eșuata lucrare de abilitare despre care am vorbit deja, Ursprung des Deutschen Trauespiels, pe care Benjamin i-o trimite chiar lui Schmitt, recunoscându-i, într-o scurtă scrisoare, influența. Ecouri ale acestei influențe pot fi regăsite și în Zur Kritik der Gewalt. Este vorba, în principal, de necesitatea spargerii continuității istorice, politice, prin figura „excepțională“ a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vorba, în principal, de necesitatea spargerii continuității istorice, politice, prin figura „excepțională“ a suveranului, a personajului care decide „asupra stării de excepție“. Schmitt îl așază în centrul teologiei sale politice și îl consideră o secularizare a reprezentării lui Dum nezeu. Benjamin, în considerațiile despre drama barocă, preia schema lui Schmitt, își însușește chiar definiția „suveranului“, dar îi răstoarnă înțelesul: drama barocă este chiar a suveranului, stăpân al excepției, și totuși incapabil să decidă: „His Trauerspiel shows rulers who are only seemingly
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the sovereign’s decision, but rather the «inability to decide» (Entschlussunfähigkeit) and the torsion of hesitation.“ Istoria este alegorică tocmai ca ruină a unei stări de excepție ratate. Aici poate fi găsită, cred, miza principală a „corectivului“ teologic pe care Benjamin îl aduce politicului: în faptul că istoria nu are consistența pe care o poate conferi un katechon, ci se află, sub cenzura radicală a transcendenței, într o con tinuă disoluție (deconstrucție, cum o va numi Derrida). Politicul ca acțiune sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
necesității unei modalități de cunoaștere „neidolatre“. Textul care intră aici în atenție începe cu enunțarea mizei (aparent) politice: „Die Aufgabe einer Kritik der Gewalt läßt sich als die Darstellung ihres Verhältnisses zu Recht und Gerechtigkeit umschreiben.“ La rândul ei, continuă Benjamin, ordinea dreptului stă sub presupoziția diferenței dintre scop și mijloc. Așadar, critica violenței înseamnă, în acest prim moment, plasarea ei în raport cu aceste concepte și enunțarea consecințelor relevante în ceea ce privește raportul dintre drep tul pozitiv și cel natural, în special în cazul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
überhaupt teilhat.“ Așadar, nu va mai fi vorba în continuare de tipurile și criteriile violențe, ci de însăși natura dreptului. Acesta se întemeiază pe violență și se impune în același mod. Mai mult, în măsura în care nu își recunosc această origine, arată Benjamin, instituțiile dreptului decad. Este cazul parlamentarismului modern, iar critica pe care o face Benjamin este încă un semn al apropierii de Schmitt. Un alt moment important al discuției, dincolo de recunoașterea caracterului violent al dreptului, îl constituie întrebarea dacă este posibilă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
violențe, ci de însăși natura dreptului. Acesta se întemeiază pe violență și se impune în același mod. Mai mult, în măsura în care nu își recunosc această origine, arată Benjamin, instituțiile dreptului decad. Este cazul parlamentarismului modern, iar critica pe care o face Benjamin este încă un semn al apropierii de Schmitt. Un alt moment important al discuției, dincolo de recunoașterea caracterului violent al dreptului, îl constituie întrebarea dacă este posibilă o rezolvare nonviolentă a conflictelor. Benjamin răspunde afirmativ, indicând sfera relațiilor private, mediate lingvistic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
parlamentarismului modern, iar critica pe care o face Benjamin este încă un semn al apropierii de Schmitt. Un alt moment important al discuției, dincolo de recunoașterea caracterului violent al dreptului, îl constituie întrebarea dacă este posibilă o rezolvare nonviolentă a conflictelor. Benjamin răspunde afirmativ, indicând sfera relațiilor private, mediate lingvistic. Dialogul este forma în care „cultura inimii“ (Kultur des Herzens) mediază raporturi obiective străine de logica confruntării voințelor. Dar și aici se insinuează violența, în momentul în care limbajul, aflat într-un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o ieșire din această totalizare a relațiilor instituționale ale lumii mo derne bazate pe raportul amintit mai sus: „so nötigt sich die Frage nach andern Arten der Gewalt auf, als alle Rechtstheorie ins Auge faßt.“ O primă modalitate identificată de Benjamin este aceea a violenței nemijlocite, cea a „scopului pur“: în coti dian, expresia ei este mânia. În istorie, ea își află expresia în mit. În cel de-al doilea caz, mai interesant decât primul, violența decurge din sfera destinului (Schicksal
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mânia. În istorie, ea își află expresia în mit. În cel de-al doilea caz, mai interesant decât primul, violența decurge din sfera destinului (Schicksal). Ea nu este o metodă pedagogică, nu servește unui scop, ci este pură manifestare divină. Benjamin dă în acest caz exemplul mitului Niobei, fiica lui Tantal. Exterioritatea manifestării violenței este impor tantă, în acest loc, mai ales prin instituirea pe care o produce. Violența mitică problematizează și dezvăluie exemplar fenomenul de instituire a dreptului. Mai exact
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în acest caz exemplul mitului Niobei, fiica lui Tantal. Exterioritatea manifestării violenței este impor tantă, în acest loc, mai ales prin instituirea pe care o produce. Violența mitică problematizează și dezvăluie exemplar fenomenul de instituire a dreptului. Mai exact, explică Benjamin, stabilirea prin violență a scopurilor de drept nu epuizează momentul instituirii: odată impuse violent, acestea se transformă printr-o violență ulterioară în putere (unter dem Namen der Macht). Cu alte cuvinte, dreptul devine opac, violent mai degrabă în surzenia și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Câteva fragmente din Kafka pe care le voi analiza mai jos pot să ilustreze această problemă. În apogeul puterii, legea devine nescrisă, iar încălcarea ei este urmată de o ispășire resimțită ca destinală. Manifestarea nemijlocită a violenței mitice este, conchide Benjamin, de același tip cu cea a întemeierii dreptului. Exterioritatea mitică, tradusă ca acțiune teribilă, neînțeleasă a destinului, nu rupe circularitatea dreptului, nici logica lui relațională. Un ultim punct de inflexiune al textului este marcat de modul în care Benjamin face
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
conchide Benjamin, de același tip cu cea a întemeierii dreptului. Exterioritatea mitică, tradusă ca acțiune teribilă, neînțeleasă a destinului, nu rupe circularitatea dreptului, nici logica lui relațională. Un ultim punct de inflexiune al textului este marcat de modul în care Benjamin face să survină un concept al violenței pure, ireductibile la orice logică a dreptului: este vorba de violența divină, care se manifestă într-o lume, după cum spuneam, căzută, pietrificată istoric și incapabilă s-o înțeleagă sau s-o transforme în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Leben um ihrer selbst, die göttliche reine Gewalt über alles Leben um des Lebendigen willen. Die erste fordert Opfer, die zweite nimmt sie an.“ Raportul dintre cele două con cepte, viața și viul, este dificil de reprodus pe urmele lui Benjamin. Este suficient aici doar a indica traseul pe care textul îl parcurge spre această distincție: interpretarea iudaică a poruncii „Să nu ucizi“ nu interzice, în mod automat, uciderea. Riposta în legitimă apărare este un exemplu. Aceasta pentru că „simpla viață“, viața
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tului proiectul critic: „Die Kritik der Gewalt ist die Philosophie ihrer Geschichte. Die Philosophie dieser Geschichte deswegen, weil die Idee ihres Ausgangs allein eine kritische, scheidende und entscheidende Einstellung auf ihre zeitlichen Data ermöglicht.“ Violența divină funcționează, în scenariul lui Benjamin, ca simplă diferență, dar esențială, în raport cu continuitatea istorică a dreptului. Încercarea de a decide cu privire la legitimitatea violenței în cadrele dreptului conduce la sesizarea acestuia în momentul disoluției pe care o provoacă singura alteritate radicală în raport cu lumea, cea divină. Din perspectiva
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Menschen nicht zutage liegt. Von neuem stehen der reinen göttlichen Gewalt alle ewigen Formen frei, die der Mythos mit dem Recht bastardierte.“ Manifestare pură, neplanificată și incomprehensibilă, violența divină este invizibilă în ea însăși. Aparent secundară în text, afirmația lui Benjamin devine esențială din perspectiva unei teorii a reprezentării care stă sub cenzura teologică a idolatriei. În Theologisch politisches Fragment este negată semnificația politică a teocrației. Ordinea profanului este ruină, iar nu imagine a revelației divine. Prezența originii este sesizată tocmai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ruină, iar nu imagine a revelației divine. Prezența originii este sesizată tocmai în spațiile infinitezimale dintre lucruri, în diferența lor, nu în lucrurile însele. Am încercat, până în acest moment, să argumentez această idee plecând atât de la filozofia limbajului a lui Benjamin, cât și de la filozofia istoriei: mereu într-o pers pectivă dialectică, absolutul este regăsit în lume tocmai prin covârșitoarea sa absență. În textul care intră în atenție în aceste pagini, caracterul invizibil, incomprehensibil al violenței este cel care îi certifică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]