8,498 matches
-
prezent, nici după, nu avem în literatura română traduceri ale Bibliei datorate unui singur cărturar. La opere de asemenea anvergură lucrează de obicei colective de specialiști, teologi și scriitori. Așa încât era îndreptățit un absolvent al teologiei blăjene să scrie: "limba Bibliei de la 1795, nimenea n-a mai scris-o la Blaj, nici până la Clain, nici de la Clain până în vremile mai nouă, încât stă singur și izolat și e ușor de a-l recunoaște pentru cel ce s-a ocupat cu scrisul
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Micu. Nu agrea aportul unor colaboratori, sau traducerea colectivă. Când canonicul de la Oradea, Ion Corneli, l-a rugat să revadă din punct de vedere stilistic și lingvistic Catehismul, Samuil Micu îl traduce din nou. Și spune el însuși în "Prefața" Bibliei (1795): "deci ca stilul și așezarea graiului întru aceeași Biblie să nu fie osibit, puindu-se unele dintre ace tălmăcire, altele dintru a altuia, s-au socotit că toată Biblia de unul cu asemenea stil și așezare a graiului să
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
canonicul de la Oradea, Ion Corneli, l-a rugat să revadă din punct de vedere stilistic și lingvistic Catehismul, Samuil Micu îl traduce din nou. Și spune el însuși în "Prefața" Bibliei (1795): "deci ca stilul și așezarea graiului întru aceeași Biblie să nu fie osibit, puindu-se unele dintre ace tălmăcire, altele dintru a altuia, s-au socotit că toată Biblia de unul cu asemenea stil și așezare a graiului să se tălmăcească. Deci având eu îndeletnicire m-am îndemnat să
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
îl traduce din nou. Și spune el însuși în "Prefața" Bibliei (1795): "deci ca stilul și așezarea graiului întru aceeași Biblie să nu fie osibit, puindu-se unele dintre ace tălmăcire, altele dintru a altuia, s-au socotit că toată Biblia de unul cu asemenea stil și așezare a graiului să se tălmăcească. Deci având eu îndeletnicire m-am îndemnat să mă ocup de atâta lucru și să îndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte românești tipărite". Și, motivează traducătorul, că Biblia
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
tălmăcire, altele dintru a altuia, s-au socotit că toată Biblia de unul cu asemenea stil și așezare a graiului să se tălmăcească. Deci având eu îndeletnicire m-am îndemnat să mă ocup de atâta lucru și să îndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte românești tipărite". Și, motivează traducătorul, că Biblia cea mai dinainte prezentase "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc". Ca și Simion Ștefan, în "Predoslovia" Noului Testament de la Bălgrad (1648), cărturarul blăjean arată dificultatea
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Biblia de unul cu asemenea stil și așezare a graiului să se tălmăcească. Deci având eu îndeletnicire m-am îndemnat să mă ocup de atâta lucru și să îndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte românești tipărite". Și, motivează traducătorul, că Biblia cea mai dinainte prezentase "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc". Ca și Simion Ștefan, în "Predoslovia" Noului Testament de la Bălgrad (1648), cărturarul blăjean arată dificultatea unei traduceri fidele și canonice, pentru că fiecare limbă are o
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
limbă are o fizionomie sintactică proprie: Foarte anevoie iaste, luminat și cu chiar înțeles despre o limbă a tălmăci pre altă limbă, nici un cuvânt adăugind și țiind idiotismii limbii cei dintâi, că fieștecare limbă are osibiții săi idiotismi". Traducerea unei Biblii este un moment important nu numai în viața spirituală a unui popor, ci și în istoria limbii. Mitropolitul Andrei Șaguna era de părere "limba Bibliei unui popor numai o dată se poate face: dacă s-a învins piedeca cea mare a
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
și țiind idiotismii limbii cei dintâi, că fieștecare limbă are osibiții săi idiotismi". Traducerea unei Biblii este un moment important nu numai în viața spirituală a unui popor, ci și în istoria limbii. Mitropolitul Andrei Șaguna era de părere "limba Bibliei unui popor numai o dată se poate face: dacă s-a învins piedeca cea mare a traducerii credincioase și înțelese și dacă poporul a primit limba aceea așa-zicând în însăși ființa sa, atunci următorii n-au mai de-a face
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
dacă poporul a primit limba aceea așa-zicând în însăși ființa sa, atunci următorii n-au mai de-a face alta, ci numai de a reînnoi și îndrepta așa după cum s-ar fi reînnoit și îndreptat traducătorul cel dintâi al Bibliei de ar fi trăit până în vremurile lor". Dar tot mitropolitul sibian, după ce arată că această "laudă netrecătoare" se cuvine mitropolitului Simion Ștefan și traducătorilor Bibliei de la București (1688), face această comparație superbă despre perpetua reînnoire a limbii care impune tălmăcirea
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
reînnoi și îndrepta așa după cum s-ar fi reînnoit și îndreptat traducătorul cel dintâi al Bibliei de ar fi trăit până în vremurile lor". Dar tot mitropolitul sibian, după ce arată că această "laudă netrecătoare" se cuvine mitropolitului Simion Ștefan și traducătorilor Bibliei de la București (1688), face această comparație superbă despre perpetua reînnoire a limbii care impune tălmăcirea periodică a Sfintei Scripturi, la intervale de un secol sau chiar o jumătate de secol: "Iară limba noastră e pom viu, care în toată primăvara
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Iară limba noastră e pom viu, care în toată primăvara se schimbă, frunza vestejește și se scutură, dar alta nouă curând îl împodobește, - toate ale lui se fac și se prefac numai trupina rămâne totdeauna aceeași!" (v. Andrei Șaguna, Despre Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură, Sibiu, 1856-1858, p. VI-VII). Tălmăcirea lui Samuil Micu vine la mai bine de un veac, după Biblia de la București, marcând evident un alt moment din evoluția limbii române. Poate că Samuil Micu este prea aspru în
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
îl împodobește, - toate ale lui se fac și se prefac numai trupina rămâne totdeauna aceeași!" (v. Andrei Șaguna, Despre Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură, Sibiu, 1856-1858, p. VI-VII). Tălmăcirea lui Samuil Micu vine la mai bine de un veac, după Biblia de la București, marcând evident un alt moment din evoluția limbii române. Poate că Samuil Micu este prea aspru în aprecierea asupra traducerii anterioare - "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc" - dar aprecierile din istoriile literare românești
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
evoluția limbii române. Poate că Samuil Micu este prea aspru în aprecierea asupra traducerii anterioare - "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc" - dar aprecierile din istoriile literare românești, cu puține excepții, menționează superioritatea traducerii sale față de Biblia de la 1688. A trebuit să vină un istoric și critic literar de finețea lui Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
excepții, menționează superioritatea traducerii sale față de Biblia de la 1688. A trebuit să vină un istoric și critic literar de finețea lui Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia 1688, Biblia din 1795), prin cuvinte și expresii ce au trecut din lexicul Bibliei blăjene în limba poetică a veacului al XIX-lea și în poeziile lui Eminescu. A apărut în anii trecuți o
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Biblia de la 1688. A trebuit să vină un istoric și critic literar de finețea lui Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia 1688, Biblia din 1795), prin cuvinte și expresii ce au trecut din lexicul Bibliei blăjene în limba poetică a veacului al XIX-lea și în poeziile lui Eminescu. A apărut în anii trecuți o traducere poetică a unor celebre cărți
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
1688. A trebuit să vină un istoric și critic literar de finețea lui Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia 1688, Biblia din 1795), prin cuvinte și expresii ce au trecut din lexicul Bibliei blăjene în limba poetică a veacului al XIX-lea și în poeziile lui Eminescu. A apărut în anii trecuți o traducere poetică a unor celebre cărți din Vechiul Testament
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
lui Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia 1688, Biblia din 1795), prin cuvinte și expresii ce au trecut din lexicul Bibliei blăjene în limba poetică a veacului al XIX-lea și în poeziile lui Eminescu. A apărut în anii trecuți o traducere poetică a unor celebre cărți din Vechiul Testament (Cartea lui Iov, Ecleziastul, Cartea lui Ruth, Cartea lui Iona, Cântarea Cântărilor
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
lui sub formă de vers alb, iar cuvintele arhaice scapără și luminează sensuri profunde. Episcopul Ioan Bălan al Lugojului și-a luat osteneala, așa cum aflăm din cartea Lanțuri și teroare a P.S.Ioan Ploscaru, de a transcrie în alfabet latin Biblia lui Samuil Micu, având gata prin anii 1940-'50 Vechiul Testament. Gestul vrednicului ierarh era un îndemn la retipărirea Bibliei de la Blaj: pentru că aici a fost tradusă și scrisă - așa cum ne spune Ștefan Manciulea în memoriile sale despre Oameni și locuri
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
și-a luat osteneala, așa cum aflăm din cartea Lanțuri și teroare a P.S.Ioan Ploscaru, de a transcrie în alfabet latin Biblia lui Samuil Micu, având gata prin anii 1940-'50 Vechiul Testament. Gestul vrednicului ierarh era un îndemn la retipărirea Bibliei de la Blaj: pentru că aici a fost tradusă și scrisă - așa cum ne spune Ștefan Manciulea în memoriile sale despre Oameni și locuri din Blaj - consemnând tradiția orală potrivit căreia în Grădina Seminarului s-a păstrat multă vreme "movila lui Samuil Micu
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
o mare fidelitate și acuratețe, pe care a realizat-o Samuil Micu a avut o influență covârșitoare asupra evoluției limbii române literare și a cristalizării limbajului biblic, fiind utilizată la noi de către toți creștinii, ortodocși și greco-catolici deopotrivă. De altfel, Biblia de la Blaj a fost reprodusă întocmai în cuprinsul Bibliei de la Petersburg din 1819, al Bibliei de la Buzău apărută în cinci volume, între 1854-1856, precum și a Bibliei scoase de Andrei Șaguna, între anii 1856-1858. Este una din puținele cărți, căreia pentru
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
-o Samuil Micu a avut o influență covârșitoare asupra evoluției limbii române literare și a cristalizării limbajului biblic, fiind utilizată la noi de către toți creștinii, ortodocși și greco-catolici deopotrivă. De altfel, Biblia de la Blaj a fost reprodusă întocmai în cuprinsul Bibliei de la Petersburg din 1819, al Bibliei de la Buzău apărută în cinci volume, între 1854-1856, precum și a Bibliei scoase de Andrei Șaguna, între anii 1856-1858. Este una din puținele cărți, căreia pentru importanța ei i s-a dedicat o odă, de către
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
influență covârșitoare asupra evoluției limbii române literare și a cristalizării limbajului biblic, fiind utilizată la noi de către toți creștinii, ortodocși și greco-catolici deopotrivă. De altfel, Biblia de la Blaj a fost reprodusă întocmai în cuprinsul Bibliei de la Petersburg din 1819, al Bibliei de la Buzău apărută în cinci volume, între 1854-1856, precum și a Bibliei scoase de Andrei Șaguna, între anii 1856-1858. Este una din puținele cărți, căreia pentru importanța ei i s-a dedicat o odă, de către un fost elev al Școlilor Blajului
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
biblic, fiind utilizată la noi de către toți creștinii, ortodocși și greco-catolici deopotrivă. De altfel, Biblia de la Blaj a fost reprodusă întocmai în cuprinsul Bibliei de la Petersburg din 1819, al Bibliei de la Buzău apărută în cinci volume, între 1854-1856, precum și a Bibliei scoase de Andrei Șaguna, între anii 1856-1858. Este una din puținele cărți, căreia pentru importanța ei i s-a dedicat o odă, de către un fost elev al Școlilor Blajului, poetul Ion Brad: "N-ai fost nici prima, nici ultima/ Carte
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
dinspre răsărit, în care se află, la loc de cinste, o icoană a Cuvioasei Parascheva, o alta cu Sf. Treime, o candelă aprinsă permanent (din spusele vecinei ce mai trece din când în când cu ceva de pomană), două cărți - Biblia și Epistolia - și trei tablouri de mici dimensiuni, dar care strălucesc de curățenie. Se vede, cât se poate de clar, că praful nu are timp să atingă cele trei chipuri ce ne privesc cu zâmbet cald, din vremuri de demult
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
fapt, creației literare. O derivă păguboasă care transformă literatura în „cărămizi” de zece ani. Infantile, subdezvoltate: „șaptezecistă”, optzecistă” etc., uitîndu-se că singura, literară, în existența istorică a omenirii, are o dovadă „materială” de cinci milenii (precedînd cu două milenii chiar Biblia!): „Epopeea lui Ghilgameș. Literatura nu are vîrstă. Are doar continuitate alternantă, specifică ei. Aceste sumare însemnări îmi permit, doar cu ajutorul lor, să revin la subiect și să pot spune ceva cu înțeles pentru un dorit cititor, ca și mine, neiformat
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]