1,794 matches
-
cu spada sau cu pistolul În mână. După Înfruntarea de la Portița Sufletelor Încercase să mă trimită pentru un timp acasă la mama sau la vreun prieten de-al lui; dar i-am spus că nu aveam de gând să dau bir cu fugiții, că soarta lui era și a mea, și că dacă fusesem În stare să trag două focuri de pistol noaptea, la fel de bine puteam trage alte douăzeci, dacă era cazul. Stare de spirit pe care am Întărit-o aducându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În cenușiu și ocru a apărut o pată Întunecată, nemișcată. Ridicând ochii, am văzut Înaintea mea, cu capă și pălărie, silueta neagră inconfundabilă a lui Gualterio Malatesta. Prima mea reacție În fața vechiului cunoscut de la Portița Sufletelor a fost să dau bir cu fugiții; dar n-am făcut-o. Surpriza m-a amuțit și paralizat Într-atât, Încât n-am putut decât să rămân stană de piatră, așa cum mă găseam, În timp ce ochii negri, scăpărători, ai italianului mă priveau fix. Apoi, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
scăpat.// Deci hai, dă-mi o povață sau într-un fel m-ajută/ Cum spui? Că nevăzuții adeseori se uită?/ Nu-i văzui ochii însă, mă crede, de-ani în șir/ Și totuși cu fugiții n-au dat din mine bir.// Chiar nu-i nici o speranță? Și câte-am pus în tine.../ Decât ca azi o viață, să mă ucizi mai bine/ Ca să-i dau popii ortul crezi că e prea curând? Am ani puțini, așa e, dar și-un moșneag
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
nu o cultivă, când nu o citesc, și nu-i vorba numai de literatură. Ce greoi, ce încâlciți sunt, ce bolboroseală pe dumnealor când vin să explice, să transmită ceva. Nu impozite pe cutare mărfuri sau acțiuni, câteodată exagerate, ci biruri grele ar trebui să se așeze pe atentatele la corectitudinea limbii, pe prestațiile agramate, jalnice, ale inșilor primitivi și votați de o țară întreagă. Luni, 16 mai 1994 se va ține discret Adunarea scriitorimii noastre. Guvernului, luat cu altele, puțin
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
nu există reguli la fel de stricte ca pentru schimbările de formă. De exemplu, Al. Graur a explicat (în 1934) rom. otuzbir cu sensurile „om violent, abuziv“ sau „violență, abuz“ din expresiile vine (procedează) ca otuzbir sau cu otuzbir prin tc. otuz bir care înseamnă „treizeci și unu“, fără să arate cum s-a produs evoluția de sens de la numeralul din turcă la „violent“ în română. Ulterior, după câteva decenii, a găsit un document prin care consulul austriac de la Iași relata guvernului său
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mai prețuit în străinătate decât în țară. Ce zici, Ioana, să mă duc? - Eu una m-aș duce! răspunse Ioana. - Vezi că am dreptate? se întoarse Sultana ironic către Ioanide. Arhitectul se temu de o recrudescență a dificultăților și dădu bir cu fugiții. - Pe mine să mă iertați, zise, trebuie să inspectez șantierele. Vă las. Și plecă. În urma lui, cele două femei vorbiră despre Egipt, despre mode și alte chestiuni feminine în chipul cel mai liniștit din lume, și Ioana conduse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cauzele. Cauza cea adevărată e că cea mai mare parte a păturii superpuse în acești din urmă treizeci de ani nu compensează prin merit și știință munca poporului care-i susține. Ați înzecit sarcinile acestui popor pentru a hrăni cu birul lui o seamă de plagiatori pe catedre universitare, trădători și rebeli ca ofițeri superiori, directori de drum de fier, advocați plătiți cu 30 - 40 de mii de franci pe an. Ați făcut din plagiat, din nulitate, din feneantism un merit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
moment măcar, unul singur, asupra urelor unei inime înrăutățite, la ideea mai naltă și mai luminoasă a patriei, care e una pentru toți, și a respectului pentru acea reacțiune în țara căreia trăiește de ieri alaltăieri și dumneasa și din birul căreia 'și ține zilele. De aceea nicicând nu credem afectațiile de nevinovăție și naivitate a redactorului "Pseudo-Romînului". 91 {EminescuOpXIII 92} Vicleniei și perversității de caracter datorește succesele de pân - acuma; tot această viclenie și perversitate [î]l va și surpa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
destule mijloace și destulă înrîurire ca să readucă trecutul, cam necioplit în felul lui, dar sănătos și vrednic. Spună oricine dintre contimporanii ce țin minte ziua de alaltăieri daca, în timpul adevăratei reacțiuni, s-a vândut vreunui om averea pentru neplată de bir sau daca era cu putință măcar una ca aceasta? Altfel acum. Pe lângă sechestre, se 'ntîmplă omoruri chiar cu ocazia împlinirilor. O foaie din Târgoviște ne spune că o biată femeie, pentru o dare de 10 franci pretinsă cine știe sub
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se esportează. În țara agricolă se introduc însă fabricate și se esportă din ea materii brute. Aci lucrul stă cu totul altfel. Locuitorul Indiei orientale vinde bumbacul brut cu 35 bani funtul, din cari guvernul ia jumătate sub formă de bir, cămătarul altă jumătate și când, după ani de zile, același bumbac se-ntoarce în formă de materie țesută, el plătește 120, 150, 200 de bani funtul, adică de 10, de 20 de ori atâta cât primise el însuși pentru același
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu-și plătesc dările! Regatul se ține cu cheltuială; trebuiesc lefuri mari și diurne încă și mai mari miniștrilor și deputaților; trebuiesc mai cu seamă sinecure și pensiuni droaiei nesfârșite a favoriților acestora. Daca țăranul nu va munci ca să plătească birul cine oare va îngriji de soarta lefegiilor ce se hrănesc din buget? Nu știm câtă vreme încă țăranul se va supune acestei barbare și stupide exploatări din partea guvernanților săi. Căci răbdarea are și marginile ei, răbdare îndelungă, de șapte ani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în saloanele din vremea lui Ludovic al XV [-lea], zicea între altele: În țări neroditoare găsești datini republicane și guvern republican, navigație și industrie, pace, liniște, economie, gol istoric și urât; în țări roditoare afli inegalitate de clase, glorie, onori, biruri mari, mult zgomot, mari răsturnări și o istorie care are haz la citit. Fără îndoială România cată a se număra între țările roditoare și, deși poate promiscuitatea etnică și nestatornicia climei nu ne predispune la mari răsturnări, nici ne lasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zilei se răsfață în onori și se îngrașă din sinecure, masa națiunii suferă de toate neajunsurile fizice și morale. Hrana țăranului este redusă astăzi la cea mai simplă expresiune, pentru că toată munca lui de peste an nu ajunge să plătească nenumăratele biruri pe cari stăpânirea părintească a d-lui Ion Brătianu i le-a pus în spinare. Daca [el] reușește a-și scăpa vita din bătătură din gheara teribilului perceptor, vine peste noapte hoțul și i-o fură și, oricum ar face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
libertatea și se afla bine. Acesta spuse uimitului Priscus: că aci nu e eternă șicană, ca-n Imperiu, că judecățile sunt strict drepte, că judecătorii nu. sunt venali, că generalii nu mănâncă continue bătăi ca ai romanilor, încît prin aceasta birurile să devie în permanență insuportabile. Ceea ce cineva câștigă cu muncă onestă, de aceea se poate bucura în liniște, cu totul opus stărilor de lucruri din Imperiu. Un alt scriitor vechi, Salvian, observă că acei romani cari fug la goți nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările mari, dar și de condițiile recrutării pentru oaste. Astfel de cazuri sunt semnalate în 1852, 1856-1859. Reforma lui Cuza din 1864 a pus însă capăt acestor revolte. După Unirea de la 1859, au avut loc și schimbări în societatea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Metronius spuse către Sebastianus: — Da. Am spus despre ei tot ce am știut mai bun, deși, cu toată sinceritatea, nu sunt convins până la capăt de capacitatea lor de a ține piept mâine dușmanilor. — Ambarrus nu e omul care să dea bir cu fugiții. Sigur că nu, admise Metronius, luând hățurile din mâinile tânărului. Trebuie să recunosc că am găsit printre ei mulți oameni hotărâți și cu inimă mare. De-abia așteaptă să-i scarmene puțin pe huni. Dar, crede-mă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
scăzut, ale altora îi spuneau că acolo se instaura panica. Instinctul său de soldat, format în ani și ani de lupte, îi spuse că, de data aceasta, tinerii aceia nu mai puteau să reziste, că în curând aveau să dea bir cu fugiții. Milone avea și el aceeași impresie. Venind, lângă el observă: — După mine, ăștia își iau imediat picioarele la spinare. Asta ar fi urmat, cu siguranță. Și pe urmă, gândi Metronius, admițând chiar că ar fi putut să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
înțelese că fuga lor dezordonată risca să dezmembreze rândurile alor săi, care, din clipă în clipă, aveau să primească unda de șoc a barbarilor lansați în urmărire. Dacă nu voia ca oamenii săi să fie măturați ori chiar să dea bir cu fugiții, contaminați de panica soldaților, trebuia deci să-i împingă imediat înainte la contraatac. Descălecă și, luându-și de la oblânc scutul rotund, lăsă liber calul, care în acel tip de înfruntare s-ar fi dovedit inutil, apoi, trăgând sabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fi avut multe împiedicări despre Episcopie întru lucrarea căsăpiilor. Dintre care cea întâi că aș fi vrut a opri trunchiurile din mahalalele târgului și a le da altora,nearătând adevărul,că acele ce le-au numit mahalale sânt sate cu bir în visterie și supt numire de sate iar nu mahalale ca Plopenii,Răeștii și mahalaua Bulgarilor ce sânt cu adevărat mahalale a târgului ca unele ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
învecinate, stabilind reședința la Fălticeni, care a devenit astfel, centrul administrativ și economic al acestui ținut. Postelnicul Manolache Drăghici, referindu-se la domnia lui Constantin Moruzi arăta: “După ce au regulat, adică statornicia hotarului dintre Austria și Moldova, ... au făcut așezarea birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea nouă ..., întregind ținutul Sucevei cu părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor mic”. Întemeierea târgului este atestată prin hrisovul domnesc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
află pe rând, din același exemplar. Așa stând lucrurile, cred că taxa pentru audiovizual (care probabil ne va fi impusă de la o zi la alta, de vreme ce ni se vorbește cu atâta convingere despre necesitatea instituirii ei) este un fel de bir pentru fumărit care n-ar trebui, sub nici o formă, să fie acceptat. Întâi pentru că el ar lovi, încă o dată, în familiile numeroase cu venituri mici, care oricum au fost aduse până la limita de rezistență. În al doilea rând pentru că, dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
căror modernizare nu se investește nimic. Și nu trebuie de asemenea să uităm că această pătură socială despre ale cărei privilegii se vorbește atât de mult de la o vreme, adesea nu are pâine și apă potabilă. Dacă fără acest nou bir, pe care se străduiește să-l impună, televiziunea riscă, într-adevăr, să dea faliment, așa cum ni se spune cu lacrimi în ochi, poate că nu este de fapt, nici o pagubă; poate că abia așa va fi posibil să apară o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
fi acceptat pe moment, apoi aș fi fugit chiar înainte de atac. La fel cum Hirose (Kenichi) a încercat să fugă din tren. Probabil că m-aș fi tot frământat cum să procedez și în cele din urmă aș fi dat bir cu fugiții. Totuși Inoue avea ceva ce mă captiva. Era foarte serios în cea ce privea datoriile lui religioase. Dacă s-ar fi aflat la ananghie, aș fi făcut orice ca să-l ajut. Sincer să fiu, a avut o influență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
dădeau robi și unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale. 14. Cei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreți și catîri. 15. Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Cu-atît e mai perfectă dreptatea. {EminescuOpVIII 269} 2257 Fiți răi și veți străbate! De ce n-aveți voi minte. Deschideți ochii voștri, Vedeți că sunt și bine sunt numai pentru proști. De când sunteți pe lume a esistat dreptate Și pentru voi? Biruri, poveri și grije toate. Pentru averea altor voi sîngele-l vărsarăți Cu -a voastre mâni greoaie voi statul îl mișcarăți Pe calea propășirei - în zile[le] de pace *, Și toate astea pentru ca alții [să trăiască] Voi v-ați hrănit dușmanii, i-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]