1,671 matches
-
Bono prezintă un stil cu laringele coborât, pe care mulți critici l-au etichetat drept „pasional”. "Spin" consideră că explorarea muzicii folk de către formație a avut ca efect extinderea stilului lui Bono, afirmând că el „stăpânește întreaga gamă de manierisme blues, de la șoaptă la strigăt”. Bono atribuie această maturizare „relaxării” și „descoperirii de alte voci”, și unui stil de cântat mai reținut. Vocea sa a devenit, în cuvintele lui Thom Duffy, mai „dinamică” decât pe discurile anterioare. Pe „Where the Streets
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
astfel de aspect a fost acela că guvernatorul statului Arizona Evan Mecham anulase comemorarea Zilei Martin Luther King, Jr. De-a lungul turneului, formația a continuat să exploreze muzica folk americană: au colaborat cu artistul folk Bob Dylan, cu muzicianul blues B. B. King, și cu corul de gospel New Voices of Freedom din Harlem; U2 a vizitat și Graceland și Sun Studios din Memphis, unde au înregistrat și alte materiale. Aceste noi cântece, împreună cu evenimentele din cursul turneului au fost
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
vocale a acestuia. Interpreta a renunțat la titulatura Minodora la Maxxim în anul 2002, moment în care și-a schimbat și imaginea. Într-un interviu din 2004, ea declara că dorește să abordeze și alte genuri muzicale - soul, rhythm and blues -, subliniind că însuși debutul ei s-a manifestat în zona pop. Cântăreața a explicat că astfel de intenții îi sunt descurajate de public și de lumea muzicală românească, care nu încetează să o discrediteze pentru activitatea desfășurată anterior în domeniul
Minodora () [Corola-website/Science/315972_a_317301]
-
Gale" la voce și cu chitaristul de jazz "Bob Klose". Neavând succes, Waters apelează la prietenul său, Roger "Syd" Barett, student la arte plastice. Acestuia i se datorează nouă titulatura a trupei, provenită din combinația prenumelor a doi interpreți de blues: "Pink" Anderson și "Floyd" Council. Cei patru combinau acordurile de blues cu improvizații free-jazz. De asemenea, nu lipseau efectele de lumini și cunoscutele explozii pirotehnice. Un nou gen se născuse: "rock psihedelic". După un an, în 1966 ei se despart
Pink Floyd () [Corola-website/Science/298317_a_299646]
-
succes, Waters apelează la prietenul său, Roger "Syd" Barett, student la arte plastice. Acestuia i se datorează nouă titulatura a trupei, provenită din combinația prenumelor a doi interpreți de blues: "Pink" Anderson și "Floyd" Council. Cei patru combinau acordurile de blues cu improvizații free-jazz. De asemenea, nu lipseau efectele de lumini și cunoscutele explozii pirotehnice. Un nou gen se născuse: "rock psihedelic". După un an, în 1966 ei se despart de managerul "Mike Leonard" și de "Bob Klose", care intrase în
Pink Floyd () [Corola-website/Science/298317_a_299646]
-
Black Sabbath, Slade, Deep Purple și David Bowie. De-a lungul timpului și a evoluției lor, ei au fost asociați cu o serie de genuri muzicale, printre care progressive rock, glam rock, hard rock, heavy metal, pop rock, psychedelic rock, blues rock și dance/disco. De asemenea, trupa a lansat cântece inspirate și din alte genuri care în mod tipic nu sunt asociate cu rockul, cum ar fi ragtime, opera, gospel, vodevil și folk. Queen este recunoscută ca având contribuții semnificative
Queen () [Corola-website/Science/297123_a_298452]
-
prima dată pe albumul din 1990 "", și pentru care a câștigat primul lor Premiu Grammy pentru cea mai bună performanță metal în 1991. La începutul anilor 1970, Queen a contribuit semnificativ la evoluția genului heavy metal eliminând mult din influența bluesului; ajutând adițional la apariția New Wave of British Heavy Metal, de asemenea ei au fuzionat genul cu o sensibilitate punk rock sporind accentul pe viteză.
Queen () [Corola-website/Science/297123_a_298452]
-
nu era un pianist strălucit, contribuțiile sale erau de obicei foarte originale, el bătând de multe ori doar ritmul. Printre exemplele notabile pot fi enumerate „Killer Queen”, „Bohemian Rhapsody”, „Good Old Fashion Lover Boy”, „We Are the Champions”, „My Melancholy Blues” și „Don't Stop Me Now”. „Don't Stop Me Now” pare a fi melodia care îi arată cel mai mult talentul de pianist. Oricum, după spusele colegului de trupă Brian May, Mercury nu era mulțumit de abilitățile sale la
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]
-
Exemple de electrocasnice și piese de mobilier italiene sunt mașinile de spălat și frigiderele Zanussi, canapelele „New Tone” de la Atrium, și bibliotecile post-moderne ale lui Ettore Sottsass, inspirate din cântecul lui Bob Dylan „Stuck Inside of Mobile with the Memphis Blues Again”. Astăzi, Milano și Torino sunt liderii naționali în design arhitectural și industrial. Orașul Milano găzduiești Fiera Milano, cel mai mare târg european de design. Milano găzduiește și evenimente majore de design și arhitectură, cum ar fi "Fuori Salone" și
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Doi ani mai tarziu, în 1987, fiind dezamăgită de evoluția piesei „Jalouse”, Patricia Kaas l-a întâlnit, în încercarea să de a se afirma, pe compozitorul francez Didier Barbelivien. În același an apare primul șlagăr al interpretei, „Mademoiselle chante le blues”, care s-a bucurat de succes notabil în clasamentele radio din Franța. La scurt timp, sunt lansate piesele „D'Allemagne” și „Mon mec à moi” (cea din urmă primește un certificat de argint în Franța, fiind comercializată în peste 200
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
fiind comercializată în peste 200,000 de exemplare). La finele anului 1998 apare pe piată albumul de debut, "Mademoiselle chante...", care primește recenzii favorabile. Fiind produs aproape în totalitate de Didier Barbelivien, discul cuprinde elemente de muzică pop, jazz și blues. De pe albumul sau de debut mai sunt lansate două piese, „Elle voulait jouer cabaret” și „Quand Jimmy dit”. Ambele compoziții obțin clasări bune, iar "Mademoiselle chante..." ajunge pe locul secund în topul albumelor din Franța. La scurt timp, albumul primește
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
zece săptămâni consecutive pe primul loc, primind ulterior un certificat de diamant pentru vânzări de peste un milion de exemplare. Deși are o abordare stilistica diferită, comparativ cu primul său disc, axându-se mai mult pe ritmuri de muzică jazz și blues, "Scène de vie" primește recenzii favorabile. În primăvara anului 1990, piesa „Leș hommes qui passent” este lansată pe disc single în Europa Centrală, fiind însoțită de un videoclip alb-negru. Deși se bucură de succes în Franța, cântecul nu primește niciun
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
aprilie 2001. La sfârșitul anului 2001, Patricia Kaas și-a lansat primul disc de colecție, "Rien ne s'arrête" (ro. — „Nimic nu se oprește”). Albumul conține optsprezece piese, dintre care 17 deja binecunoscute („Mon mec à moi”, „Mademoiselle chante le blues”, „Leș hommes qui passent”, „Îl me dit que je suiș belle” ș.a.), și una nouă - „Rien ne s'arrête”. Peliculă, intitulată "And Now... Ladies and Gentlemen", a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Cannes în 2002. Discul s-
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
care piesa va fi lansată în Europa. Cântecul a fost inclus pe lista interpretărilor din cadrul turneului mondial "I Am... Tour" susținut de Knowles pe durata anului 2009. „Broken-Hearted Girl” este o piesă ce se încadrează în genul muzical rhythm and blues, fiind scrisă într-o tonalitate majoră. Linia melodică nu conține secțiuni instrumetale lungi, făcându-se apel și la orchestrele de coarde. Vocea principală este asigurată de mezzo-soprana Beyoncé Knowles, interpretarea artistei fiind una emoționantă. De asemenea, sunt incluse ritmuri de
Broken-Hearted Girl () [Corola-website/Science/317089_a_318418]
-
Fierce". „Video Phone” este doar una dintre cele două înregistrări la care solistele au colaborat, Knowles făcându-și apariția și pe compoziția „Telephone”, șlagărul lui Lady GaGa inclus pe materialul "The Fame Monster". „Video Phone” este un cântec rhythm and blues, scris într-o tonalitate minoră, ce prezintă influențe de muzică electronică și hip-hop. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope, fiind folosit doar câte un acord pe spații mari. Compoziția se bazează pe structuri repetitive, utilizându-se din abundență orchestrele
Video Phone () [Corola-website/Science/317208_a_318537]
-
în această zonă. Concomitent, piesa a început să intre în ierarhiile oficiale din Olanda. Acest lucru a determinat anularea lansării cântecului programat pentru această regiune, balada „Broken-Hearted Girl”, „Radio” fiind declarat următorul single oficial. „Radio” este un cântec rhythm and blues scris într-o tonalitate minoră și interpretat de mezzo-soprana Beyoncé Knowles. Interpretarea solistei este una dinamică, fiind dublată prin supraînregistrare. „Radio” prezintă influențe din muzica electronică, synthpop, electropop și techno, tempo-ul fiind unul variabil. Ritmul melodiei vocale conține doar
Radio (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/317209_a_318538]
-
American Life", trebuia inițial interpretat în turneul "Re-Invention", dar a fost înlocuit cu „Dress You Up”, ce a fost la rândul lui înlocuit de „Material Girl”. Madonna a contribuit la albumul tribut pentru Marvin Gaye din 1995, intitulat "Inner City Blues - The Music of Marvin Gaye" cu această preluare, după șlagărul lui din 1976. La sfârșitul anului, piesa a fost inclusă și pe albumul compilație de balade al Madonnei, "Something to Remember". Aici au fost incluse două variante: cea originală și
Indicele cântecelor de Madonna () [Corola-website/Science/317176_a_318505]
-
că: Uriah Heep, Scorpions și Saxon. Alături de colegii săi compune, imprimă și editează trei albume: - 1993 Tot ce-aș vrea să-ți spun - 1996 Viața de rocker - 1999 Lumea Marionetelor În perioada ‘92-‘99 participa că și chitarist în proiectul blues Grup 74, susținând multe recitaluri la festivalurile de profil. În 1999 denumirea grupului se va schimba devenind Albiter Blues Company. Tot în ‘99 trupa scoate un disc live ce conține înregistrări din timpul Festivalului de Jazz și Blues din Brașov
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
vrea să-ți spun - 1996 Viața de rocker - 1999 Lumea Marionetelor În perioada ‘92-‘99 participa că și chitarist în proiectul blues Grup 74, susținând multe recitaluri la festivalurile de profil. În 1999 denumirea grupului se va schimba devenind Albiter Blues Company. Tot în ‘99 trupa scoate un disc live ce conține înregistrări din timpul Festivalului de Jazz și Blues din Brașov 1995. În 1996 apare pe piață și primul proiect solo. Sub titulatura Solomon Band, editează un album denumit sugestiv
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
în proiectul blues Grup 74, susținând multe recitaluri la festivalurile de profil. În 1999 denumirea grupului se va schimba devenind Albiter Blues Company. Tot în ‘99 trupa scoate un disc live ce conține înregistrări din timpul Festivalului de Jazz și Blues din Brașov 1995. În 1996 apare pe piață și primul proiect solo. Sub titulatura Solomon Band, editează un album denumit sugestiv Solocaust. Succesul avut îl determină că după numai un an să înceapă lucrul la cel de-al doilea album
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
perioadă de 4 luni trupa va locui în Hollywood, California, în căutarea succesului internațional. Pe toată această perioadă trupa are o activitate concertistica de invidiat, sub numele de Acoustic Bullet : Hardrock Caffe, Viper Room ( pe celebrul Sunset boulevard ), House of Blues ( tot pe Sunset), Knitting Factory ( Hollywood boulevard) și altele. În iulie 2005, după întoarcerea în țară, mai participă alături de Bosquito la câteva concerte, până la destrămarea trupei și plecarea definitivă a lui Radu în SUA. În toamna lui 2005 este invitat
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
ajuns în Top 30. După ce a fost diagnosticat cu pancreatită, Chris a făcut o operație în 2001, în urma căreia doctorii au prezis 50% șanse de supraviețuire. Rea și-a promis că dacă se va recupera, va reveni la rădăcinile sale blues. Lupta sa cu moartea a declanșat o schimbare completă în motivație și management muzical. Rezultatul a fost "Blue Guitars", o colecție de 11 CD-uri cu 137 de piese de inspirație blues înregistrate în doar 18 luni, colecție completată de
Chris Rea () [Corola-website/Science/318010_a_319339]
-
se va recupera, va reveni la rădăcinile sale blues. Lupta sa cu moartea a declanșat o schimbare completă în motivație și management muzical. Rezultatul a fost "Blue Guitars", o colecție de 11 CD-uri cu 137 de piese de inspirație blues înregistrate în doar 18 luni, colecție completată de propriile sale picturi ca și coperți. Acest proiect este văzut de el ca fiind cea mai bună lucrare a sa de până acum. În 2002, Rea s-a întors la rădăcinile sale
Chris Rea () [Corola-website/Science/318010_a_319339]
-
înregistrate în doar 18 luni, colecție completată de propriile sale picturi ca și coperți. Acest proiect este văzut de el ca fiind cea mai bună lucrare a sa de până acum. În 2002, Rea s-a întors la rădăcinile sale blues, lansând albumul "Dancing Down the Stony Road", album înregistrat în Franța și Regatul Unit. Albumul a fost însoțit de un DVD cu același nume, care conținea un documentar despre realizarea acestui album și fragmente dintr-un concert din Cologne. Rea
Chris Rea () [Corola-website/Science/318010_a_319339]
-
realizarea acestui album și fragmente dintr-un concert din Cologne. Rea și-a înființat propria sa casă de discuri, Jazzee Blue, în 2003 pentru a se elibera de presiunea caselor de discuri și așteptările lor. De atunci a lansat albumele blues "Blue Street (Five Guitars)" (un album instrumental jazz-blues) și "The Blue Jukebox" (un alt album jazz-blues care a adus laude din partea criticilor). A lucrat și cu David Knopfler pe două albume: "Wishbones" (2001) și "Ship of Dreams" (2004). a lansat
Chris Rea () [Corola-website/Science/318010_a_319339]