8,305 matches
-
directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi cine stătea cu genunchii pe boabe de porumb în colțul clasei, sau lua zece la palmă cu nuiaua de alun, dacă nu știa lecțiile predate în ziua respectivă? Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni la casa de naștere cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul în toamnă și apoi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
o făclie / Pâlpâie / Doamne, ce ploaie!” Motivul Soarelui personificat este evident în poemul „Picior de plai”: „Soarele își saltă un ochi (și se pierde) / În porumbul de la marginea satului./ Soarele se ridică indiscret într-un cot, / În câmp soarele mângâie boabele de struguri / Se coc în ele nunțile satului. Se văd / Cum se duc cei care au venit / Fără să fie întrebați, / Și aniversările și sfeștaniile...” (Picior de plai). De asemenea, un motiv frecvent este „poarta orizontului”. Poemul „Răsăritul” este un
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZILE DE VARĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zile de arșiță, zile de sete, se topesc nisipurile deșertice ale lunii pe boabele de muștar ale soarelui, istovindu-se-n căutatele ape. Se zbuciumă sângele urcând prin rădăcinile copacului din trup, împământenind sămânța coaptă cu irizări cuibărite-n miez. Alunecă prin simțurile mele uscate firul de apă-n dans, izvorul câmpiei, încremenite fibre
ZILE DE VARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358801_a_360130]
-
vezi luară gazul și-aragazul demontabil, și-am rămas doar cu obrazul și amorul detașabil. Nici cerneală nu există viața-i tristă și cam șuie, scrii cu nasul în batistă ca o galeșă gutuie. Dintr-un ochi mai storci o boabă foarte slabă lacrimală, iar amoru-i ca o babă cârcotașă și-abisală. În finalul de poemă ne boemă și reală trag rebel o apotemă peste-o dragoste banală Leonid IACOB Referință Bibliografică: poem de... criză / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEM DE... CRIZĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358905_a_360234]
-
creiau atâta groază la cei necunoscători ai trucului folosit de ingeniosul "maior" că povesteau prin sate că asistaseră cum un cârd de draci și-au luat zborul când Bușica a spart o oală cu catran încins peste care a pus boabe de tămâie și l-a gonit pe ucigă-l toaca. S-a mai auzit că "maioru" mușca de ureche câte-un ied (în miez de noapte) care behăia de făceau pe ei în pantaloni cei care veneau să le descânte
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
mâinile și i le sărută. Să ți se-măplinească dorința, conașule!... Hai odată, ce!... stăm la tocmeală?... și a rânjit zgripțuroaica, stăpână pe dibăcia ei în a fraierii credulii, arătându-și dantura asemănătoare ca a unei roți dințate... care-și rupsese „boabele” când prinsese în angrenaj vreun fier ruginit, aruncat de un gură cască. - Mă jenez, măicuță... - Vaită-te... îi șopti smolita vrăjitoare. - Aoleo, aoleooo!... mă prăpădesc, dar nu mai rezist... și „pungașu-conașu” își puse palma la gură să nu care cumva
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Autorului te potrivești brațelor mele precum un zbor aripii din care a fost zămislit doi lotuși pe un ram de apă singura creangă care nu se rupe sub greutatea rodului în brațele tale sunt rodia din care privighetorile își culeg boabă cu boabă întâia oară cântecul între un sărut și cealaltă secundă extrasistola cerului consacrată iubire Referință Bibliografică: peisaj de iarnă cu rodii / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
PEISAJ DE IARNĂ CU RODII de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359367_a_360696]
-
potrivești brațelor mele precum un zbor aripii din care a fost zămislit doi lotuși pe un ram de apă singura creangă care nu se rupe sub greutatea rodului în brațele tale sunt rodia din care privighetorile își culeg boabă cu boabă întâia oară cântecul între un sărut și cealaltă secundă extrasistola cerului consacrată iubire Referință Bibliografică: peisaj de iarnă cu rodii / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta
PEISAJ DE IARNĂ CU RODII de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359367_a_360696]
-
este foarte important să știm cine suntem. Fiindcă în general, noi, românii, nu ne cunoaștem rădăcinile, valorile, istoria. Iar soții Eliade au reușit să mă îndrume, am avut foarte multe de învățat de la ei. Venisem din Italia, nu știam o boabă engleză, astfel încât în avion, neînțelegând nimic din ce spuneau stewarzii americani, nici macar jumătate de cuvânt, m-a bufnit plânsul. Și la nici câteva săptămâni îi găsesc pe acesti adorabili bătrânei, cu vrerea sau fără vrerea lor, dar sigur cu voia
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
călătorie” a omului pe Pământ?! Mugurele... să fie oare copilul fragil și inocent?! Bobocul de floare...să fie oare adolescentul vulnerabil încă la ger și intemperii?! Splendida floare de cireș...să fie oare tinerețea cu frumusețea ei?! Roșul înfocat al boabei de cireș...să fie oare a doua tinerețe încărcată de un molipsitor optimism?! Mă opresc aici cu etapele vieții, e mai prudent. Dar nu mă pot opri în a vedea, paradoxal poate, o asemuire între frumusețea dumnezeiască a florii de
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
Maria să închidă o clipă ochii. „Voi rezista oare?” se întrebă. În mijlocul clasei, pe dușumeaua acoperită de un covor mare de iută verde cu motive geometrice, o tânără educatoare încerca să calmeze un băiețel ce plângea cu lacrimi mari, asemeni boabelor de strugure. Un altul stătea cu un ursuleț de pluș în mână și îl privea derutat. Alți câțiva, pe care la prima vedere nu puteai să îi identifici dacă sunt băieți sau fetițe, se jucau cu tot felul de jucării
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
cu moț și ciucuri/ ca să poți să te mai bucuri.“ Fire imaginativă, autoarea identifică sau ingenious crează disponibilități ale jocului ca stare de grație, ca moment al prezenței datului divin în lumea pură, inocentă, nealterată, în permanentă stare generativă, lumea boabei și-a fărâmei. Anotimpurile toate au fost create doar pentru a oferi ingenuități infantile prilej de joc și inspirație. În specificul fiecăruia, copiii descoperă valența ludică precum șoaptele naturii renîviate-n primăvară.Zbenguiala răcoroasă a apelor verii, beția aromelor învăluite în
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
din final, din simpli martori exteriori, devenim cu toții parte intrinsecă dintr-un proces alchimic de unificare a Eului pământean cu Dumnezeu. De la (citez) „bulzul dăruit acum/sulfetului meu” [un joc al mărului de aur...,p.9] la „azima caldă/din boabele grâului nenăscut” (p.7) și „o azimă în pumn/am prins” [A tropot - cerb, p.22] avem de-a face cu transfigurarea hranei noastre cea de toate zilele, simbolizată aici de bulzul din porumb măcinat, în hrana spirituală,azima, fiind
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
decât vitamina C, care poate să dea rezultate sau nu și, adeseori, nu face decât să amâne inevitabilul. Usturoiul asigura o vindecare permanentă, nu doar temporară. Usturoiul, plantă întineririi miraculoase, și altele, ca urzicile (Urtica sp.), hreanul (Armorada rusticana) și boabele de șoc (Sambu-cusnigra) - toate sunt alimente biblice celebre pentru capacitatea lor de a ușura simptomele alergice. Șocul, de exemplu, conține doi compuși activi contra virușilor de gripă. Indicam în acest sens ceaiul din boabe de șoc. Ceaiul de urzici-vii (Urtica
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
Urtica sp.), hreanul (Armorada rusticana) și boabele de șoc (Sambu-cusnigra) - toate sunt alimente biblice celebre pentru capacitatea lor de a ușura simptomele alergice. Șocul, de exemplu, conține doi compuși activi contra virușilor de gripă. Indicam în acest sens ceaiul din boabe de șoc. Ceaiul de urzici-vii (Urtica dioica) are un lung istoric de tratament contra tusei (inclusiv a tusei convulsive) și a răcelilor, curgerilor de nas, congestiilor de piept și bronșitelor. Rădăcinile sau frunzele de urzici, folosite în suc sau ceai
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
-nchină la tine, blestemându-și pigmeii, noaptea pe lună urlă de dor în palate pustii și te-așteaptă fermecați de frumos, întrupată să vii, tu gândești la ulise să-ți depene pânza de vise țesută, dar pânza cu doruri și boabe de lacrimi îți este cusută, aștepți unicornul să-noate pe mare când scapătă soarele, când ploaia cade ca plumbul și-nghite izvoarele, degeaba-ți sângeră gura și inima clopot îți sună, vântul în furii pe mare norii adună-a furtună
TU, FEMEIE, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360035_a_361364]
-
Acasa > Orizont > Document > CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului • soare rotund: roată, mărgea, minge, bilă, bol, oală, bob, boabă, casă, bordei, cameră, vilă, sat, burg (castel), oraș, cetate, gard, centru (?) glob, za, lanț, cătușă, verighetă, cerc, bulgăre, bulz, jantă (la roată), sfoară, frunză, fructe (caisă, măr, tomată, cireașă), muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
-l are naș pe Răducan, îi bun și de muiere! Auzâsăm și eu că la ăi care nu-s buni de așa ceva nu le crește barbă și rămân ca cocoșii fără creastă. Dacă-i țâi de rudă, mănâncă de pomană boabele de pe bătătură și cloța trândăvește degeaba pe ouă că din ele nu ies pui, că n-au sămânță, paraua aia de să vede când le alegi ouăle să le pui sub găină! Adusăi oala asta rasă cu vin, să bem
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
n-au fost mai multe, ne-am trezât într-o sară că bătea cineva în poartă și cânele lătra a om. - Ia vezi, Cătălină, cine-i! mi-a zâs taica. El sta pe laviță în cotu’ sobii și curăța de boabe niște drugi pentru măcinat, că nu mai aveam făină de mălai în nelei - Lasă, Cătălină, că mă duc eu! a zâs muma. Trebuie să mă țin și la câne să nu sară pe străin. Mie îmi știe de frică și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
în picioare, și-a scos căciula de pe cap și i-a urat: - Bine veniși pe la noi, nașule! Ne ertați că ne găsâți în neorânduială cu atâtea gloduri pe jos, dar s-a terminat făina și mâne mă duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și cu ochii. La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și cu ochii. La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și se râncezește iute! Cât au vorbit de moară, muma a adus un scaun de-al ’nalt, a pus pe el un opreg și l-a poftit pe nașu’ să să
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
vă încingeți cu ea pe locul ăla. În trei zile, te înzdrăvenește și te face ca nou! În sara aia a stat nașu’ la noi până spre miezu’ nopțî. Începusă cu epuru, dar nu pentru asta venisă. După ce a mâncat boabe de porumb ferte, c-aveam ceaunul cu ele pus pe foc, a beut vin din cana pe care muma i-a umplut-o de vreo două-trei ori, apoi a început să vorbească despre Gheorghe. Și ne-a zâs așa: - „Mărie
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
fragilitatea singurătății și convingerea că aceasta este soarta tuturor celor blestemați cu sensibiliatate și tărie, care nu-și trâmbițează amarul, găsindu-și refugiul în discreția favorizantă regenerării... „de ce nu ar fi timpul un cântec trist suspendat pe un lăstar cu boabe coapte și gust de viață răgușită” (ars poetica, Dorina Neculce ) Poemele Dorinei Neculce manifestă tendința de a-și apropia narațiunea prin exploatarea parataxei. Poeta descoperă alte perspective ale vieții pe care le filtrează estetic, transformându-le în artă: omul pare
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]