2,096 matches
-
Argintaru, ing. Camelia Boboc, prof. Adrian Ogrinjea; 1992-1996:director prof. Adrian Ogrinjea, directori adjuncți: ing. Camelia Boboc, prof. Nicolae Ștefan; 1996-2002: director prof. Tudor Moldoveanu, directori adjuncți:ing. Camelia Boboc/ ing. Rodica Pricopie prof. Vasilica Constantinescu. 2002-2003 ,director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie, prof. Vasilica Constantinescu 2002-2003 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof.Corina Mihalache 2003-2004 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof. Cristina Argintaru 2004 2009 director ing. Camelia Boboc
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
adjuncți: ing. Camelia Boboc, prof. Nicolae Ștefan; 1996-2002: director prof. Tudor Moldoveanu, directori adjuncți:ing. Camelia Boboc/ ing. Rodica Pricopie prof. Vasilica Constantinescu. 2002-2003 ,director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie, prof. Vasilica Constantinescu 2002-2003 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof.Corina Mihalache 2003-2004 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof. Cristina Argintaru 2004 2009 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof. Rodica Șargu Sept -noiembrie 2009 director ing.
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
adjuncți:ing. Camelia Boboc/ ing. Rodica Pricopie prof. Vasilica Constantinescu. 2002-2003 ,director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie, prof. Vasilica Constantinescu 2002-2003 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof.Corina Mihalache 2003-2004 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof. Cristina Argintaru 2004 2009 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof. Rodica Șargu Sept -noiembrie 2009 director ing. Rodica Pricopie director adjunct : ing. Serea Nicoleta prof. Rodica Șargu Școala și-a
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie, prof. Vasilica Constantinescu 2002-2003 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof.Corina Mihalache 2003-2004 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof. Cristina Argintaru 2004 2009 director ing. Camelia Boboc; directori adjuncți: ing. Rodica Pricopie prof. Rodica Șargu Sept -noiembrie 2009 director ing. Rodica Pricopie director adjunct : ing. Serea Nicoleta prof. Rodica Șargu Școala și-a deschis porțile în 15 septembrie 1975 avându-i la catedră pe următorii profesori: Director
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
română Banu Carmen - profesor franceză Banabic Ioan - profesor educație fizică Barabaș Virginica - inginer mecanic Băiașu Alina Gabriela - profesor socio-umane Bădulescu Gheorghe - maistru mecanic Băncescu Sorica - profesor chimie Bănică Paula - maistru prelucrarea lemnului Bănică Robert - profesor istorie Băltărețu Vasile - profesor religie Boboc Camelia - inginer mecanic Bocîncă Florența - profesor socioumane Bogdan Marcela - profesor educație fizică Bogdan Laura - profesor engleză Blaj Cecilia Ramona - profesor socio-umane Buda Manuela -profesor fizică Bucur Adriana - profesor socio-umane Bulai Daniela - profesor istorie Căutiș Marin - profesor limba română Căutiș Maria
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Mieko Hirano, profesor asociat la Universitatea București, și Marian Bumbar, vicepreședinte al Asociației de Afaceri Româno Japoneze. Invitații au fost întâmpinați cu pâine și sare, de către doi elevi îmbrăcați în costume populare românești. În deschiderea activității, directorul școlii, ing. Camelia Boboc, a făcut o scurtă prezentare a activității instituției, după care, Seiko Takesono a expus un material video despre cultura și civilizația japoneză, sistemul de învățământ nipon și preocupările adolescenților din această țară. Materialul prezentat a fost interactiv, dând posibilitatea asistenței
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
-a seral : Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații B. AN DE COMPLETARE -seral Tubulator naval C. ȘCOALA DE MAIȘTRI: Domeniul mecanic Specializarea: Maistru construcții navale OAMENII ȘCOLII DE ASTĂZI Colectivul didactic din anul școlar 2010-2011 Echipa managerială: director: ing. Camelia Boboc director adjunct:ing. Nicoleta Serea Responsabilii de arii curriculare: Pietrariu Daniela Limbă și comunicare Chiscop Daniela Matematică și științe Doboșeriu Florentin Constantin Om și societate Moisii Maria Educație fizică și sport Anton Daniela Tehnologii Aria curriculară "Limbă și comunicare": Limba
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Nicoleta Șargu Rodica Vărgatu Adrian Fizică: Argintaru Cristina Elena Mazăre Valentina Petisleam Turchean Prențu Angelica Chimie: Chiscop Daniela Constantinescu Vasilica Biologie: Lipcea Gabriela Arria curriculară " Educație fizică și sport": Bogdan Marcela Moisii Maria Aria curriculară "Tehnologii ": Domeniul mecanic-ingineri: Anton Daniela Boboc Camelia Barabaș Virginica Fialcofschi Aurelia George Aurelia Hagiu Lucica Ilie Mihaela Marinică Mariana Pricopie Rodica Serea Nicoleta Șerban Vasilica Ștefan Marina Vladu Elisabeta Voiviciuc Liliana Maiștri instructori: Anghel Petru Arsene Ilie Molagean Nuran Pripoaie Constantin Sandu Gheorghe Trucmel Marian Domeniul
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
s-a petrecut în viața și activitatea lor de la precedenta întâlnire, 27 mai 2000. Astfel, am aflat că unii dintre foștii mei elevi au dobândit diplome universitare și sunt institutori, că alții, la vârsta de 50 de ani sunt studenți boboci la facultăți unde se remarcă prin seriozitate și rezultate bune, fiind chiar bursieri, că unul dintre ei, care a îmbrățișat cariera militară a dobândit recent gradul de general, că altul ocupă o funcție de conducere în magistratura județului Galați. Aproape toți
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de abordare foarte inteligentă. G. Wayne Clough, președintele Institutului, s-a văzut efectiv nevoit să regândească sistemul de Învățământ În această lume plată. Clough a preluat președinția Institutului În 1994. „Prin anii ’60, când am ajuns la Tech ca un boboc speriat“, mi-a spus Clough, „aveau un fel de instructaj pentru studenții noi. Ni se spunea: «Uitați-vă spre stânga. Așa, și acum spre dreapta. Ei bine, doar unul dintre voi trei va absolvi această facultate».“ Georgia Tech nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
au nevoie de ajutor, știu să-i ajute pe alții care au nevoie de ajutor, pot să gândească orizontal, să lege Între ele lucruri care provin din discipline și domenii diferite“. Rezultatul, conform lui Clough: În prezent, peste 50% dintre bobocii de la Georgia Tech cântă la un instrument muzical sau fac parte dintr-un tip sau altul de grup muzical, astfel că cea mai mare provocare pentru președintele Institutului a devenit construirea mai multor săli de concerte În campus. „Am creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Lumina faptei din lumina cuvântului” (Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae), București, 2000; Ștefan Buchiu, Cunoașterea apofatică în gândirea părintelui Stăniloae, București, 2002; [Dumitru Stăniloae], AC, 2003, 20 (semnează I. P. S. Teoctist, Dumitru Popescu, Lidia Stăniloae, Alexandru Surdu, Dumitru Radu, Alexandru Boboc, Mircea Păcurariu). D. H. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
și relief, că limba vechilor documente are mai mult farmec decât aș fi bănuit vreodată. Prelegerea era inteligent construită, cu grijă maximă față de reacția auditoriului, ademenit în mod constant cu detalii picante din viața literară. Evident că niciunul dintre noi, boboci cum eram, nu avea habar de eficientele strategii retorice și argumentative ce erau puse la bătaie spre naiva noastră delectare. Mai târziu, am găsit deconspirate secretele cursurilor Domniei Sale într-un interviu din 2004, apărut în revista ,,Convorbiri literare". Acolo doamna
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
2004. Kirițescu, Constantin, O viață, o lume, o epocă. Memorii, Editura Sport-Turism, București, 1979. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Elev în comunism / Student during the Communist Regime, volum editat de Luciana Marioara Jinga, traducere realizată de Raluca Boboc, Editura Curtea Veche, București, 2009. Ionescu, Gelu, Covorul cu scorpioni. Douăsprezece fragmente memorialistice, Editura Polirom, Iași, 2006. Lovinescu, Monica, Jurnal. 1981-1984, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2003. Idem, Jurnal. 1985-1988, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2003
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
îi formase, cu succes, pe cei în cauză. 128 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Elev în comunism / Student during the Communist Regime, Editura Curtea Veche, București, 2009 volum editat de Luciana Marioara Jinga, traducere realizată de Raluca Boboc. 129 Volumul reunește cele mai bune lucrări prezentate la concursul Elev în comunism, lansat, în ianuarie 2008, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Concursul se adresa elevilor de azi, iar scopul organizatorilor a fost să invite la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
căci fierb anevoie. Primăvara, cînd se pune bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
amestece cu mîna sub cloșcă, căci, neaducîndu-și ea aminte și întrelăsînd să facă aceasta puii, vor amorți în ouă și nu vor ieși. Să nu învălești focul cît timp ai cloșcă, că-ți înădușă puii. Pentru cloște și curci sau boboci de gîscă, se zice ca să nu se stîngă focul, ca să aibă și ele căldură și să nu moară. întoarce cloșca cu oborocul* în sara cînd o pui, împrejur de trei ori, ca să nu-ți fie ducăușă. Leagă oborocul unde clocește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă gărgăuni, dai ortul popii. Te omoa ră și nouă înțepături de viespe. (Gh.F.C.) Gîscă Iarna, pe timp de ger, dacă gîștele fac ca și cum s-ar scălda e semn sigur că vremea o să se moaie. Se obișnuiește a se lua bobocii de gîscă ieșiți din ouă, a-i lua în catrință și a-i duce cu ochii închiși afară, ca să nu-i mănînce uliul. Puii de gîscă nu mor dacă le tai din coadă și cu fulgii - firele ce ai tăiat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]