1,370 matches
-
În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu și Barbulovici au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Primul bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin Bocșa, s-a inaugurat în decembrie 1887. Potrivit recensământului din 1890
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin Bocșa, s-a inaugurat în decembrie 1887. Potrivit recensământului din 1890, satul avea 938 locuitori, dintre care 884 greco-catolici, 32 evrei, 21 reformați și un reformat. La 1900, populația satului a ajuns la 959 locuitori, din care 912 greco-catolici, 34 evrei
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
21 reformați și un reformat. La 1900, populația satului a ajuns la 959 locuitori, din care 912 greco-catolici, 34 evrei, 12 reformați și un romano-catolic. Ca reacție la legea liberală a învățământului din 1868 a lui József Eötvös, responsabilii din Bocșa s-au pronunțat pentru menținerea caracterului exclusiv confesional al școlii. O nouă școală confesională greco-catolică a fost construită în 1897. Potrivit Schiței monografice a Sălajului din 1908, Bocșa avea 206 gospodării și 980 greco-catolici. Învățătorul calificat Emil Pocola avea un
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
legea liberală a învățământului din 1868 a lui József Eötvös, responsabilii din Bocșa s-au pronunțat pentru menținerea caracterului exclusiv confesional al școlii. O nouă școală confesională greco-catolică a fost construită în 1897. Potrivit Schiței monografice a Sălajului din 1908, Bocșa avea 206 gospodării și 980 greco-catolici. Învățătorul calificat Emil Pocola avea un "salar de 740 cor. din care 100 cor. dă statul. Dintre 102 copii înscriși la școală (56 baieți și 46 fetițe) știu scrie și ceti 89 (50 baieți
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
și 8 reformați. La recensământul din 1920 erau 1.050 locuitori. Ioan Margin și David Goldberg erau comercianți în sat; Ioan Margin era și primar. Notar era Vasile Rob. Emil Pocola era învățător, iar Simion Barboloviciu era preot paroh în Bocșa. Cel mai important proprietar de moșii era Fargó Sándor, care avea 170 jugăre). În perioada interbelică a făcut parte din plasa Zălau, în cadrul județului Sălaj (interbelic). Cu ajutorul primit de la Comitetul Central de Construcții Școlare, un nou local școlar (o sala
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
local școlar (o sala si o locuinta) a fost terminat in 1927. La recensământul din 1930, satul avea 1.154 locuitori, din care 1.145 greco-catolici, 8 evrei si un romano-catolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a sfințit Biserica greco-catolică din Bocșa pe 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
greco-catolică din Bocșa pe 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei admninistrare s-a aflat timp de 62
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei admninistrare s-a aflat timp de 62 ani; abia pe 4 iulie 2010, un sobor condus de Valer Părău a oficiat prima liturghie greco-catolică in biserică după 62 de
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
la începutul anilor 1960 iar colectivizarea a fost încheiată în 1962. Școala nouă cu opt săli de clasă și dependințe a fost construită în perioada 1974-1979. Începând cu anul 1983, această instituție de învațămant se numește Școala "Simion Bărnuțiu" din Bocșa. În vara anului 1985, a fost înființat muzeul din Bocșa (cu trei săli), amplasat în fosta clădire a primăriei construită în 1938. Tot atunci, în fata muzeului, a fost dezvelit cel de-al doilea bust al lui Simion Bărnuțiu din
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
1962. Școala nouă cu opt săli de clasă și dependințe a fost construită în perioada 1974-1979. Începând cu anul 1983, această instituție de învațămant se numește Școala "Simion Bărnuțiu" din Bocșa. În vara anului 1985, a fost înființat muzeul din Bocșa (cu trei săli), amplasat în fosta clădire a primăriei construită în 1938. Tot atunci, în fata muzeului, a fost dezvelit cel de-al doilea bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa. Colaboratorul semioficial al regimului Ceaușescu, Iosif Constantin Drăgan, care
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
În vara anului 1985, a fost înființat muzeul din Bocșa (cu trei săli), amplasat în fosta clădire a primăriei construită în 1938. Tot atunci, în fata muzeului, a fost dezvelit cel de-al doilea bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa. Colaboratorul semioficial al regimului Ceaușescu, Iosif Constantin Drăgan, care a vizitat Bocșa în 1980, este mentorul înființării "Clubului de la Bocșa". Ideologia Clubului prezidat de Ioan Pușcaș și avandu-i printre membrii activi pe primarul orașului Șimleu Silvaniei Ioan Pop, secretarul
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
săli), amplasat în fosta clădire a primăriei construită în 1938. Tot atunci, în fata muzeului, a fost dezvelit cel de-al doilea bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa. Colaboratorul semioficial al regimului Ceaușescu, Iosif Constantin Drăgan, care a vizitat Bocșa în 1980, este mentorul înființării "Clubului de la Bocșa". Ideologia Clubului prezidat de Ioan Pușcaș și avandu-i printre membrii activi pe primarul orașului Șimleu Silvaniei Ioan Pop, secretarul Primăriei Șimleu ing. Vasile Popa, ziaristi din Zalău, șefi de ferme agricole
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
în 1938. Tot atunci, în fata muzeului, a fost dezvelit cel de-al doilea bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa. Colaboratorul semioficial al regimului Ceaușescu, Iosif Constantin Drăgan, care a vizitat Bocșa în 1980, este mentorul înființării "Clubului de la Bocșa". Ideologia Clubului prezidat de Ioan Pușcaș și avandu-i printre membrii activi pe primarul orașului Șimleu Silvaniei Ioan Pop, secretarul Primăriei Șimleu ing. Vasile Popa, ziaristi din Zalău, șefi de ferme agricole se afla la granița dintre protocronism și naționalism
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
printre membrii activi pe primarul orașului Șimleu Silvaniei Ioan Pop, secretarul Primăriei Șimleu ing. Vasile Popa, ziaristi din Zalău, șefi de ferme agricole se afla la granița dintre protocronism și naționalism, promovată de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Monumentul eroilor din Bocșa, căzuți în cele două Războaie Mondiale, a fost dezvelit la 29 iunie 2001. Economic, satul se înscrie între localitățile cu economie preponderent agricolă, fiind cunoscută ca un important bazin viticol, vița de vie deținând cca 167 ha. Dispunând de un
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
cunoscută ca un important bazin viticol, vița de vie deținând cca 167 ha. Dispunând de un peisaj agricol evident, fondul turistic al comunei este modest. Fondul construit al satului păstrează o construcție cu valoare de patrimoniu, clădirea fostei primării din Bocșa (1937-1938) Sute de gospodării sunt branșate la conducta de apă potabilă care trece prin sat, venind din Lacul Vârșolț. În data de 24 februarie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Parohia Ortodoxă Bocșa. În cadrul
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
din Bocșa (1937-1938) Sute de gospodării sunt branșate la conducta de apă potabilă care trece prin sat, venind din Lacul Vârșolț. În data de 24 februarie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Parohia Ortodoxă Bocșa. În cadrul unor întâlniri care au avut loc în luna mai 2010 între reprezentanții parohiei greco-catolice și cei ai parohiei ortodoxe, partea greco-catolică s-a declarat de acord cu folosirea lăcașului în comun, prin celebrări alternative, propunere refuzată inițial de partea
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Sălăjeni este un sat în comuna Bocșa din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este situată pe malul drept al Văii Zalăului. Localitatea Sălăjeni a fost atestată documentar în jurul anului 1430, sub denumirea de "Curitau" ("Equriteu"). Înaintea anului 1895, localitatea avea hotarele sub următoarele denumiri care se mai
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
acolo muzica bisericească cu acompaniament de orchestră, obișnuind să organizeze concerte în diferite localități din afara diecezei. Pe 5 septembrie 1937 a sfințit biserica din Mădăraș, iar pe 8 septembrie 1937 a sfințit și biserica din Istrău și Biserica greco-catolică din Bocșa. După decesul mitropolitului Alexandru Nicolescu în 1941, episcopul Valeriu Traian Frențiu a fost mutat în funcția de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, păstorind aici pe toată perioada războiului, lăsându-l la Oradea, în calitate de episcop-auxiliar pe Ioan
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
de-abia decedase, m-am impus la Oravița. În cele din urmă, asta s-a dovedit a fi rampa mea de lansare spre cariera internațională de mai târziu”, spune . La vârsta de 17 ani, se transferă de la Oravița la Metalul Bocșa, în divizia secundă. Dorința de a ajunge cât mai departe, îl face pe Dorinel să se despartă și de această echipă și să se mute la CSM Reșița, echipă aflată tot în divizia a doua, dar care avea un lot
Dorinel Munteanu () [Corola-website/Science/299110_a_300439]
-
Londra, baronul Neuman fiind un mare admirator al acestei echipe. Primul meci de fotbal al echipei nou înființate are loc la data de 27 mai 1945 în compania formației Banatul Sânnicolau Mic, scor 2-3. Componența primei echipe a fost: Tudor, Bocșa, Tamaș, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Găluț, Mărienuț, Haller, Coșniță, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Joszef Szallay, Gheorghe Albu. La 1 septembrie 1946 cu ocazia meciului I.T.A. - Ciocanul, scor 1-0, are loc inaugurarea stadionului din Arad, actualul Stadion Francisc von Neuman. La
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
("Diaconovich") (n. 18 februarie 1859, Bocșa Montană - d. 17 august 1923, Reșița) a fost un publicist român din Banat, redactor și director al mai multor ziare și reviste. A fost prim secretar al "Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român" ("Astra") și redactor principal
Corneliu Diaconovici () [Corola-website/Science/307049_a_308378]
-
mai multor ziare și reviste. A fost prim secretar al "Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român" ("Astra") și redactor principal al "Enciclopediei române", prima enciclopedie românească. S-a născut pe data de 18 februarie 1859, în localitatea Bocșa Montană din Banatul românesc, fiu al lui Adolf Diaconovici. A urmat școala primară la Viena și Reșița, apoi școala secundară la Lugoj, Carei și Timișoara. Studiile superioare le urmează la Oradea și Budapesta, unde se licențiază în drept în 1880
Corneliu Diaconovici () [Corola-website/Science/307049_a_308378]
-
fost introduse într-o serie de poduri de cale ferată, construite pe apele Someș, Jiu, Siret. Pe langă poduri metalice, inginerul Mateescu colaborează la proiectarea Uzinelor Malaxa, hangare de avioane Băneasa, Brașov și Cluj, hale metalice industriale pentru uzina din Bocșa și Reșița, precum și Palatul C.F.R. din București. Ocupă în timp diverse funcții de conducere: șeful ateleriului de proiectare de la UCM Reșița, șeful Fabricii de poduri și construcții metalice de la UCM Reșița și Bocșa. În anul 1944 este numit profesor suplinitor
Dan Mateescu () [Corola-website/Science/307218_a_308547]