1,350 matches
-
a deschis un atelier fotografic care s-a dovedit a fi foarte lucrativ. În atelierul său, Nadar a început să experimenteze procedee de obținere a imaginilor fotografice cu ajutorul iluminației electrice. Acest atelier a devenit ulterior un loc de întâlnire al boemei pariziene și a găzduit în 1874 prima expoziție a impresioniștilor, care a provocat un mare scandal de presă și a consacrat acuzația de "impresionism" drept nume generic al noii mișcări. Din 1873 Nadar l-a avut drept colaborator în cadrul atelierului
Félix Nadar () [Corola-website/Science/306269_a_307598]
-
Oschanitzky". Începând cu 1999, are loc anual la Iași un festival internațional de jazz care îi poartă numele. În București a locuit multă vreme pe strada Popa Nan la numărul 30, unde se retrăgea (adeseori noaptea târziu) după episoade de boemă culturală cu mulții prieteni și admiratori pe care îi avea. Seria Jazz 3: Orchestra Richard Oschanitzky - Bossanova (Electrecord - EDD 1123, 1960) Orchestra Richard Oschanitzky: Richard Oschanitzky - piano, organ; Alexandru Imre - sax alto; Dan Mândrilă - sax tenor; Titus Muntean - flute Jazz
Richard Oschanitzky () [Corola-website/Science/305628_a_306957]
-
fiind supus mereu unor transformări. Astfel, din prima perioadă a construcției regăsim în cadrul edificiului păstrat doar portalul vestic, în stil gotic flamboaiant, contraforți și un zid de incintă pe latura de nord, mai apoi interiorul este tipic baroc, cu calote boeme și arce dublouri descărcate pe pilaștrii masivi. Din secolele XIV și XV picturi murale ar fi decorat pereții până pe la 1848. În contextul revoluției de la 1848 biserica a fost incendiată și distrusă, iar protopopul Ștefan Kovacvs a fost ucis. Biserica
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
în semicerc turtit ce se descarcă pe trei stâlpi masivi. Din acest spațiu pe partea de sud se află scara ce duce spre tribună, iar pe partea nordică se găsește altarul sfântului Anton de Padova. Interiorul este acoperit de bolți boeme pictate cu medalioane așezate central și în zona de descărcare a greutății lor și redau scene ale lumii celeste, amorași și ghirlande. Partea centrală a navei se axează pe o deschidere a spațiului spre formarea unui spațiu unic, în care
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
participanta la concursul „Francisco Vinas” unde a adjudecat marele premiu, iar în 1975 a castigat prima ediție a concursului „Maria Callas” la Atena. A cantat la Operă din Brașov între 1975 și 1978, în roluri așa cum au fost Mimi din "Boema", Micaela din "Carmen", Rosalinde din "Liliacul". Consacrarea internațională adevărată s-a produs odată cu debutul sau pe scena "Operei scoțiene", Scottish Opera, în 1981, în rolul Violettei din "La traviata" de Giuseppe Verdi. Alte roluri interpretate pe scena operei naționale a
Nelly Miricioiu () [Corola-website/Science/314266_a_315595]
-
spirit de aventură, Kaniuk a fost, în continuare, marinar pe un vapor cu care a călătorit în Canada, și de acolo la New York. Tânăr chipeș și cu multiple talente, a rămas în Statele Unite vreme de zece ani, ducând o viață boemă, ocupându -se cu artele frumoase, și cu îndeletniciri ocazionale. O vreme a fost căutător de aur în Mexic, de diamante în Guatemala, a frecventat cazinourile din Las Vegas, s-a aflat în anturajul unor celebrități ca Charlie Parker ,Marlon Brando
Yoram Kaniuk () [Corola-website/Science/313289_a_314618]
-
ani a plecat in Franța, pentru a studia la Sorbona, însă, în cele din urmă, a început, după un an, studii de agronomie la Universitatea din Nancy. În cei trei ani petrecuți în Franța Alterman s-a integrat în viața boemei locale. În martie 1931, cu ajutorul tatălui său,a publicat pentru prima dată o poezie "Beshetef Ha'ir" - într-o publicație literară cunoscută din Palestina: revista „Ketuvim” („Scrieri”). În cursul unei vacanțe în Palestina, el a publicat și prima sa schiță
Nathan Alterman () [Corola-website/Science/323401_a_324730]
-
a Boemiei în monarhia habsburgică în ciuda rezistenței locale protestante, fapt ce-a declanșat în 1618 fenestrarea de la Praga și Războiul de Treizeci de Ani. Înfrângerea lor în bătălia de la Muntele Alb în 1620 care a pus capăt mișcării de independență boemă. Odată cu dizolvarea Sfântului Imperiu Roman în 1806, regatul Boemiei a fost încorporată în Imperiului Austriac, precum și titlul regal a fost reținut de către împăratul Austriei. În cursul anul 1867 în urma compromisului austro-ungar, provinciile Boemia, Moravia și Silezia austriacă au devenit ținuturile
Regatul Boemiei () [Corola-website/Science/323459_a_324788]
-
Ceaikovski . În anul 1970 a semnat un contract pe trei ani cu Opera de Stat din Viena. În perioada petrecută la Viena, soprana a debutat în Suzana din Nunta lui Figaro, Zerlina din Don Giovanni, Violeta din Traviata, Mimi din Boema și Sophie din Cavalerul Rozelor. Anul 1973 i-a adus debutul american la Lyric Opera of Chicago, interpretând rolul Mimi . Pentru Ileana Cotrubaș un succes de răsunet internațional a venit pe 7 ianuarie 1975 când a fost chemată în ultimul
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
of Chicago, interpretând rolul Mimi . Pentru Ileana Cotrubaș un succes de răsunet internațional a venit pe 7 ianuarie 1975 când a fost chemată în ultimul minut la Scala din Milano pentru a o înlocui pe Mirella Freni în Mimi din Boema de Giacomo Puccini. Cotrubaș a zburat cu avionul din Kent unde locuia, reușind să ajungă la spectacol cu doar un sfert de oră înaintea ridicării cortinei. Interpretarea sa a fost primită cu entuziasm de către critici și spectatori deopotrivă. Cotrubaș a
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
entuziasm de către critici și spectatori deopotrivă. Cotrubaș a debutat la Metropolitan Opera din New York pe 23 martie 1977 în Mimi, avându-i ca parteneri pe José Carreras și Renata Scotto. La Metropolitan Opera, Cotrubaș a cântat cinci roluri: Mimi în Boema de Giacomo Puccini, Violeta în Traviata de Giuseppe Verdi (spectacolul din 28 martie 1981, alături de Placido Domingo și Cornell MacNeil fiind televizat), Gilda în Rigoletto (spectacol televizat pe 7 noiembrie 1977, alături de Plácido Domingo), Ilia în Idomeneo de Mozart (în
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
(pseudonimul lui Alexandru Osvald Teodoreanu, n. 30 iulie 1894, Dorohoi - d. 17 martie 1964) a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este "Hronicul măscăriciului Vălătuc", pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu "Gargantua și Pantagruel". Este fratele romancierului Ionel Teodoreanu. Debutează cu versuri
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
Steluța". Dimitrie Anghel este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului în literatura română. El cultivă mediul naturii artificiale, umanizate, al grădinilor și procedeul sinesteziilor. Este un contemplativ, un visător, care aduce în poezie tema călătoriilor, a evaziunii, motivul boemei și imagini ale peisajului marin. Simbolismul se îmbină în poezia lui cu notele romantice. Proza sa vădește înzestrare picturală, eleganță a stilului și vervă polemică. "„Fantezismul poetului este în bună parte o închinare către feerie, moștenită de la Eminescu, comună epocii
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
jurnal cunoscut sub numele de "Aurora" sau "Lumea". Sadoveanu pleacă la București în anul 1900, cu intenția de a studia dreptul la Universitatea din București, renunțând însă la scurt timp, pentru a se dedica literaturii. A început să frecventeze societatea boemă a Capitalei, hotărând în această perioadă să abandoneze poezia și să scrie numai proză realistă. În 1901, se căsătorește cu Ecaterina Bâlu, cu care s-a stabilit la Fălticeni, unde începe să lucreze la primele nuvele și se decide să
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
străinătate, și anume la Viena. Aici primește primul angajament în 1922 la "Volksoper" în rolul lui Turiddu din opera "Cavaleria Rusticană" de Pietro Mascagni. Întors în țară, întreprinde un obositor turneu cu Compania Leonard, interpretând rolurile principale din "Tosca" și "Boema" de Giacomo Puccini, "Traviata" și "Rigoletto" de Giuseppe Verdi. În 1927 este angajat ca prim-solist al Operei Române din București. În stagiunile 1928 - 1937, Emil Marinescu deține rolurile principale din operele "Aida" de Verdi, "Dama de pică" de Piotr
Emil Marinescu () [Corola-website/Science/297651_a_298980]
-
1839 „bac“-ul, se înscrie pentru a studia dreptul, care trebuia să servească drept pregătire la cariera diplomatică dorită de părinți. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, pe atunci sediul artiștilor din Paris, ducând mai mult o viață boemă în cercurile de literați și artiști ai Parisului unde s-a îndatorat peste măsură. Se crede că tot atunci a contractat sifilisul. La îndemnul mamei sale și, mai ales al tatălui vitreg, care între timp a devenit general, acceptă în
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
a dispărut; 1898-1899 - redactor la revista bucureșteană „Capitala”; 1898-1900 - redactor la „Lumea nouă” între 20 februarie 1899 - ianuarie 1900 - secretar de redacție la revista „Literatorul” și, în același timp, participă la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski, făcând parte din boema bucureșteană a începutului de veac; Ilarie Chendi: "Ștefan Petică, "în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p.50, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva, București, p. 197: „citise multă literatură mai nouă, franceză și italiană și m-a uimit cât
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
19 noiembrie 1912. KARNABATT 1912: D. Karnabatt, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie - martie 1912, pp. 35-38. KARNABATT 1921: D. Karnabatt, "Discipolii maestrului", în „Renașterea română”, III, nr. 625, 23 martie 1921, pp. 1-2. KARNABATT 1944: D. Karnabatt, "Boema de altădată, Ștefan Petică", Tip. Vremea, București, 1944, p. 90, 109, pp.111-132. LĂZĂREANU 1929: Barbu Lăzăreanu, "Notele zilnice ale lui Ștefan Petică", în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p.6. LĂZĂREANU 1932
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
al cărui autor moral a fost Aron Pumnul. „Cât de clar este, respectând documentele epocii cernăuțene, respectând adevărul istoric atât cât există în ele, cât de cert este că drumul lui Eminescu în Transilvania, departe de a fi o «împrejurare boemă», «un imbold romantic al adolescenței», a fost - în fond - încheierea sublimă a unei lecții pentru toată viața: ideea unității naționale și a culturii române aplicată programatic și sistematic, cu strategie și tactică, după toate normele și canoanele unei campanii ideologice
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
să-i împingă dincolo; deducția și inducția funcționează. Sunt multe formule memorabile în textele sale. (Marin Popa) „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” mi se pare serioasă, credibilă, cu multe judecăți drepte. „Plusează”, cum se zice în limbajul boemei literare, și este firesc să fie așa, pentru că de multe ori destinul scriitorului este mai puternic decât opera lui. Nu-i grav, cine știe să citească își dă seama de proporțiile reale ale operei. [...] El încearcă o formulă complexă de
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
răspândit comerțul la "domiciliu" care poate ajunge în locuri mai îndepărtate, cum ar fi plajele, chiar și pentru un singur articol comandat. Există o ofertă bogată de centre de distracții de noapte cum sunt barurile și discotecile, răspândite în jurul districtelor boeme că Barranco și Miraflores, zone rezidențiale și impresariale că Sân Isidro, La Molina, cât și în zone mai populare că Los Olivos și Comas. În timpul verii, locuitorii Limei obișnuiesc să meargă în partea de sud a orașului, unde discotecile de pe
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
cele trei părți principale ale sale, alături de Arhiducatul Austriei și de Regatul Ungariei. Răscoala din Boemia (1618-1620) a dus la o centralizare accentuată a monarhiei și la recatolicizarea și germanizarea forțată. În timpul reformelor radicale din secolul al XVIII-lea, Coroana Boemă a fost "de facto" abolită (1749). În secolul al XIX-lea, țara cehă a devenit motorul industrial al monarhiei și apoi centrul Republicii Cehoslovacia formată în 1918, în urma prăbușirii Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial. După Acordul de la München, anexarea
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
de sud-est, a Sileziei istorice, din care cea mai mare parte este astăzi în Polonia) în nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au utilizat mai multe alte denumiri ale țării, inclusiv „Pământurile Coroanei Boeme”, „Țara Boemă”, „Coroana Boemă”, „Pământurile Coroanei Sfântului Wenceslas” etc. La obținerea independenței după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, s-a utilizat denumirea de "Cehoslovacia" pentru a reflecta uniunea popoarelor ceh și slovac în noua țară. După dizolvarea Cehoslovaciei, la sfârșitul
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
a Sileziei istorice, din care cea mai mare parte este astăzi în Polonia) în nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au utilizat mai multe alte denumiri ale țării, inclusiv „Pământurile Coroanei Boeme”, „Țara Boemă”, „Coroana Boemă”, „Pământurile Coroanei Sfântului Wenceslas” etc. La obținerea independenței după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, s-a utilizat denumirea de "Cehoslovacia" pentru a reflecta uniunea popoarelor ceh și slovac în noua țară. După dizolvarea Cehoslovaciei, la sfârșitul anului 1992
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
istorice, din care cea mai mare parte este astăzi în Polonia) în nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au utilizat mai multe alte denumiri ale țării, inclusiv „Pământurile Coroanei Boeme”, „Țara Boemă”, „Coroana Boemă”, „Pământurile Coroanei Sfântului Wenceslas” etc. La obținerea independenței după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, s-a utilizat denumirea de "Cehoslovacia" pentru a reflecta uniunea popoarelor ceh și slovac în noua țară. După dizolvarea Cehoslovaciei, la sfârșitul anului 1992, partea cehă
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]