12,392 matches
-
și băutură, ba se întâmpla să fie și distracție, muzică și joc, cu strigături, glume și farse. În raporturile dintre stăpânăii de pământ și țăranii dependenți s-a impusă claca, evident, în sensă unilateral, beneficiar fiind proprietarul locului. Claca la boier se făcea când nu erau legiferate zilele de clacă (12-24, și mult mai multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a impusă claca, evident, în sensă unilateral, beneficiar fiind proprietarul locului. Claca la boier se făcea când nu erau legiferate zilele de clacă (12-24, și mult mai multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de muncă pe moșia boierească, răzeșească sau mănăstirească, claca (munca neplătită) a rămasă în condițiile de dinainte. Claca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întâlnire, urmată de un program cultural-artistic, susținut de cadrele didactice, elevii și tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numerele „fatidice” care punctează basmele populare, fiind numere cu noroc. Despre căsătoriile și nunțile domnești și boierești din țara Românească Moldova aven mărturiile cronicarilor și ale lui Dimitrie Cantemir de la care aflăm că așa cum jocurile și dansurile nu erau diferite de la boieri la țărani, tot așa logodna și nunțile, precum și preparativele pentru căsătorie și nuntă nu erau diferite. Dimitrie Cantemir ne spune că Moldova își însoară copiii la vârsta la care trebuie să se facă, după legile bisericești, canonice. Însă se socotește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest nume în Calendarul creștin; cele înscrise au fost acceptate și adoptate de creștinismul ortodox, din calendarul agro-pastoral a românilor, păstrat din vremuri străvechi. Unele din aceste sărbători au fost create de poporul ajunsă în stare de dependen față de proprietarul boier sau mănăstire: erau zile de interdicție la diverse munci. Dacă ar muci, se întâmplă ceva rău: o grindină, o apă mare, o moarte în păsări, un roi de lăcuste, gândaci în grădină etc. Era, evident, o formă de sustragere de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Dimitrie Cantemir, „țărani moldoveni adevărați nu sunt deloc”. Cei pe care îi aflăm se trag din ruși sau din ardeleni sau unguri, cum avem noi obiceiul dă le zicem, deși, ceva mai susă arată că „Moldovenii adevărați sunt - afară de boieri Î fie târgoveți, fie țărani...” Când, într-o epocă mai îndepărtată de noi, marea majoritate a locuitorilor țării Moldovei erau oameni liberi și nu căzuseră în jugul nesuferit al șerbiei, atunci și țăranii liberi erau chemați la conducerea treburilor țării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turcești, țările Române nu au mai avut o armată proprie, „națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a fost distrus, rolul militar al țăranilor răzeși a scăzut, iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase reprezentanți ai țăranilor, care au cerut în adunările destinate unirii românilor, dreptul de a fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o bucată de pământ, ca să aib și el țară, și să-i poți spune du-te și mori pentru ea. Pentru țăranii din comuna Filipeni, au vorbit la Unire și la marile reforme înfăptuite în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza, boierii din familia Rosetti, despre care știm că n-au fost în opoziție față de Al. I. Cuza și reformele sale, dar tim sigur că la Războiul de Independență au vorbit chiar țăranii din Filipeni (Lunca), mergând pe front „din câmp, de-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cuza și reformele sale, dar tim sigur că la Războiul de Independență au vorbit chiar țăranii din Filipeni (Lunca), mergând pe front „din câmp, de-acasă, de la plug”. La Războiul de Independență din 1877-1978 au participat, ca ofițeri, fiii de boieri. Astfel, locotenentul Constantin Boteanu, soțul Sofiei Rosetti, a fost pe front, alături de fiii ranilor și de alți ofițeri, unii din familia Rosetti. Din cei 10.000 de morți și dispăruți la 1877-1878, din acea Românie Mică, comuna Filipeni și-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răscumpere vina față de familie, plătind cu averea, dar împăcarea între părți nu scutea făptașul de judecata și de pedeapsa domnească, decât în cazuri de excepție. ranii dependenți de pe moșiile mănăstirești și boierești erau judecați de stăpânăii lor, egumenii mănăstirilor și boierii, prin slugile boierești. În mod frecvent se aplica bătaia, punerea în butuci și ținerea în fum, în apă înghețată. Preoții și diaconii erau judecați și pedepsiți de mai marii lor: egumenii mănăstirilor, episcopii și mitropoliții. Robii țigani și tătari se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcția de vataman sau vornic. De abia în recensământul zisă rusescă (1772-1773 și 1774) pentru satul Slobozia-Filipeni este înscrisă între scutelnici Ion Hâlmaciu, vornic. Se înțelege că satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari în Lunca, ci din Fruntești. Pe lângă curtea boierilor Rosetti funcționau oameni de încredere ai boierului: vechilul (ținea locul titularului), era și administrator, fecior boieresc, scotea oamenii la muncă, trebuie să fi fost și un vornică al satului, mai mult cu numele. Dacă veneau porunci de la isprăvnicia ținutului, de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari în Lunca, ci din Fruntești. Pe lângă curtea boierilor Rosetti funcționau oameni de încredere ai boierului: vechilul (ținea locul titularului), era și administrator, fecior boieresc, scotea oamenii la muncă, trebuie să fi fost și un vornică al satului, mai mult cu numele. Dacă veneau porunci de la isprăvnicia ținutului, de la cancelaria domnească, de la episcopia de Roman și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Drăgan, le fel ca alții care i-au urmat, nu șștia carte; avea un sigiliu propriu, așa cum se obișnuia pentru o samă dintre martorii actelor de vânzarecumpărare din Filipeni și Fruntești. Erau răzeși cu sigilii proprii, unii știau carte, iar boierii și marii dregători aveau toți sigilii pe care le aplicau pe înscrisuri de adeverire, de hotărnicii și pe actele de stat. Potrivit legii, comuna era administrată de un consiliu comunal alesă de locuitori din patru în patru ani. Consiliul comunal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scrisă (Codul lui Caragea). Dintotdeauna, puterea în stat a fost preocupată de două laturi esențiale pentru asigurarea funcționării statului: aplicarea măsurilor financiare și înfăptuirea justiției. Satele românești au fost străbătute sute de ani de oameni ai domniei, ai mănăstirilor și boierilor pentru strângerea dărilor de tot felul. În fața abuzurilor sau impusă măsuri administrative prevăzute în „așezăminte”, dar abuzurile au continuat. Elementele de modernizare în domeniul fiscal și în justiție s-au făcut simțite prin aplicarea Regulamentului Organic, începânăd cu 1 ianuarie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
administrației au fost create departamentele (asemănătoare ministerelor), iar în domeniul fiscal s-a instituit o dare unică, pe cap de familie, dar s-a păstrat din vechea administrație de tip feudal sistemul solidarității la bir. Categoria socială a clerului și boierii nu plătea în continuare birul - impozitul -, nu participa la susținerea financiară a statului. în domeniul justiției s-au creat tribunalele și sa creat categoria judecătorilor pentru înfăptuirea dreptății. Justiția a fost perfecționată prin legile adoptate ulterior, după Revoluția de la 1848
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ore pe zi, pe motivul că ei mă plătescă doar pentru dou ore de muncă. Tot atunci m-a luat cu el ca să-mi arate cum își completa veniturile; 469 Costul bucatelor era mare în raport cu valoarea pe care o plătea boierul pentru muncit o prăjină de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci m-a luat cu el ca să-mi arate cum își completa veniturile; 469 Costul bucatelor era mare în raport cu valoarea pe care o plătea boierul pentru muncit o prăjină de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
completa veniturile; 469 Costul bucatelor era mare în raport cu valoarea pe care o plătea boierul pentru muncit o prăjină de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita era dusă la curte și pe țăran îl impunea la zile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierul pentru muncit o prăjină de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita era dusă la curte și pe țăran îl impunea la zile de muncă: prășit, secerat, etc. Obiceiuri și practici religioase: Botezul: copiii erau botezați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căreia nu-i știe numele, Floarea. Copiii lui Niculai Boca: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Costică, Zamfirița, Ion. Pe băieți i-a dat la școală: Vasile și Dumitru - clasele primare, Costică - învățător, Gheorghe - agronom și Ion - inginer mine. A muncit la boier. Lua o bucată de pământ, la învoială, de la boier - pământul cel mai rău, pe care-l muncea țăranul pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]