1,700 matches
-
datoria va fi împlinită, atunci toate epitetele legate pînă acum de numele de român vor fi de prisos. Va fi destul să se zică: în noua Europa, ieșită din focul năpraznic al războiului cel mare și sfînt dus contra barbariei bolșevice, românul și-a făurit el singur destinul". Dar se află oare aci o eroare? În 1941, bolșevizarea României constituia primejdia de căpetenie ce plutea peste țară. Oricît de expansionist și crud și acesta, Reichul german era mai puțin înclinat a
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
și liberale, pînă cînd am fost covîrșiți de catastrofa Istoriei. Dar și atunci vecinii noștri (Turcia lui Atatürk, Polonia lui Beck, Grecia lui Metaxas, Iugoslavia, Ungaria lui Horthy) aveau deja regimuri "fasciste" (ca să nu mai vorbim de monștrii numiți Rusia bolșevică, Germania nazistă, precum și recenta victorie a lui Franco." Și, în final: "Nesocotirea și batjocorirea democrației românești constituie o veche temă a politologiei românești: doamna A.L.L. n-a făcut decît să culeagă roadele." Alergie la cultură Și, fiindcă tot a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
între acestea, pelicula germană Viețile altora), care ilustrează teribila indecență a regimului totalitar comunist. Firescul nefirescului, trădarea criminală, intrarea în simbria celor care nu făceau niciun secret din intenția de a-ți distruge familia sunt aspecte care dau măsura terorii bolșevice. Aceste pagini, ca și acelea în care, rând pe rând, Monciu-Sudinski e trădat de colegi, prieteni, vecini constituie radiografii, pe cât de crude, pe atât de implacabile ale vieții aflate sub control permanent. Ele ar trebui să-i lecuiască de iluziile
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
comun de rezistență împotriva liberalizării socialismului. Sigur, Mao vorbea prin megafonul albanez, Dej pretindea că susține reformele, dar în fapt era vorba de boicotarea inițiativelor legate de destalinizare. Pentru a potența dramatismul momentului, Hrușciov a apelat la serviciile unei vechi bolșevice, Dora Abramovna Lazurkina (1884-1974), membră de partid din 1902, fostă deținută, ani îndelungați, în Gulag. Veterana militantă Lazurkina a luat cuvântul și a relatat că în anii deportării sale în lagărele staliniste, a păstrat mereu legătura cu Lenin: „Îl port
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
să ducă la înlăturarea lui Hrușciov în octombrie 1964. Începea o nouă glaciațiune care se termina abia în martie 1985, prin alegerea lui Mihail Gorbaciov la cârma PCUS. În noiembrie 1987, la a 70-a aniversare a loviturii de stat bolșevice definită mistificator drept „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”, Gorbaciov denunța „crimele de neiertat și de neuitat ale stalinismului”. Ce s-a născut din vis, tot prin vis a pierit.
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
ultra, stil Carol al X-lea, separat de masa francezilor prin viața și prin gusturile mele", declara Morand însuși, mîndru de a fi (și de a fi considerat) conservator , cosmopolit, antisemit, denunțînd laolaltă internaționala evreiască a anglo-saxonilor și pe aceea bolșevică, adept al regimului odios de la Vichy (și elogiind cenzura pe care o introdusese), antigaullist, după război, acuzîndu-l pe Malraux de trădare etc. etc. Philippe Sollers imaginează, în același Monde des Livres un proces în care Morand este interogat și se
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
în adevărul ei, încît, pe bună dreptate, nu mai simte nevoia să o demonstreze. Teoria în cauză este doctrina creștină a adevărului revelat și a persoanei dumnezeiești a lui Iisus Hristos. Astfel, toate criticile pe care Berdiaev le face ideologiei bolșevice sînt rostite în numele acestei învățături. Cu alte cuvinte, ca să combați o teorie trebuie să ai o alta în lumina căreia să o ataci pe prima, și tocmai de aceea poziția de pe care Berdiaev își formulează diatriba anticomunistă este cea a
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
combați o teorie trebuie să ai o alta în lumina căreia să o ataci pe prima, și tocmai de aceea poziția de pe care Berdiaev își formulează diatriba anticomunistă este cea a creștinismului pravoslavnic. Din acest motiv, fiecărei teme a propagandei bolșevice Berdiaev are grijă să-i opună o temă a învățăturii creștine. Rezultatul este formularea în fiecare epistolă a mai multor perechi de termeni contrari. Și astfel ajungem la mecanismul gîndirii filosofului rus. Berdiaev gîndește tot timpul dihotomic, în mari calupuri
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
fie pe potriva spiritului acestei doctrine. O asemenea atitudine presupune ca lumea de aici să fie privită în lumina trecătorului și a vieții de apoi, de unde și puterea aristocratului de a înfrunta moartea și haosul pe care o revoluție ca cea bolșevică le poate aduce în lumea rusească. Potrivit filosofului rus, monarhia este o instituție de obîrșie divină, cum și statul, departe de a fi o formă laică de organizare a puterii politice, este o realitate de sorginte eminamente divină. Statul, la
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
fiind „cel mai simpatic burghez din Europa”. Îi citise pe Marx și Engels, dar frunzărise și scrierile fruntașilor de extremă dreaptă, chiar „Mein Kampf” al lui Adolf Hitler, evidențiind similitudini flagrante; pentru utopismul său, Frontul Plugarilor fiind considerat de inspirație bolșevică, opoziția îl poreclise „Burghezul roșu”. În memoriile sale „Adio lumii vechi! ”, carte oferită de doamna Lucia Proșteanu, scrie: am luat un burete și am șters de pe tabla cunoștințelor mele, toate formulele pe care le-am învățat... și dornic de a
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
începînd cu 1948 și colectivizarea agriculturii, începînd cu anul 1949, în planul cultural propriu-zis începe o luptă acerbă contra valorilor ,,burgheze și imperialiste". Reluînd practicile experimentate deja de revoluția franceză de la 1789 și desăvîrșite cu o furie paroxistică de revoluția bolșevică din Rusia, ,,revoluția,, comunistă din România se luptă nu numai cu instituțiile și cu oamenii, ci și cu imaginile și cu reprezentările vechiului sistem. Cărțile sunt arse cu o sălbăticie fără seamăn, bunuri materiale distruse cu acea orbire pe care
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
reacțiune datează abia din 2000 și iat-o ajunsă la a doua ediție, la aceeași Bibliotecă Apostrof. Subintitulată Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX, cartea Sandei Cordoș se ocupă în esență de perioada ce urmează revoluției bolșevice, în cazul literaturii rusești, și celui de-al doilea Război Mondial, în cazul literaturii autohtone, o zonă mult mai restrînsă decît ar lăsa să creadă titlul; opunînd, în principal, crizei moderniste, "organice", din Occident o criză "instaurată prin manevre politice
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
împinși de o soartă inclementă să adopte frecvent cea mai nefericită dintre politicile de supraviețuire - terorismul -, ar trebui să ne sperie. Semi-puciul de la uzinele Reșița (amestec de neseriozitate și imbecilitate din partea celor care trebuie să gireze scoaterea fabricii din minciuna bolșevică, dar și de indiferență a cumpărătorilor) e doar repetiția generală a unui scenariu ce se va repeta cu fiecare "mamut industrial". Et pour cause! Privatizate în condiții oneroase - nu mă refer doar la inevitabilele, se pare, "comisionae", ci la tradiționalul
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
stăruind făgăduindu-ți pacea".) Chiar dacă "lecțiile de catehizare" le-a primit în detenție, printre deținuți de cele mai diverse convingeri, orientări ideologice/politice și profesii: preoți ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, universitari, scriitori, ziariști, ofițeri superiori, liberali, țărăniști, social-democrați, legionari... Doar dictatura bolșevică nu alegea: "dușmani ai poporului" erau peste tot, iar principiul leninist-stalinist "care pe care" era aplicat neabătut. Cum a fost săvârșită taina Botezului, într-o zi de 15 martie a anului 1960 (vom vedea, 15 martie devenind pentru încreștinatul Nicolae
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
întrerupt-o nu din voia mea. O să vedeți. În anul 1946 sunt tuns în monahism la Schitul Brădicești, din Episcopia Hușilor, hirotonit ierodiacon în 1948. An în care sunt arestat pentru că am protestat împotriva scoaterii religiei din școală. Venise reforma bolșevică peste noi. Într-un protest scris de mână în mai multe exemplare și afișat în locuri publice, în școli, în prăvălii, chemam credincioșii să se opună măsurilor diavolești luate împotriva Bisericii. Sunt arestat. Fac aproape un an de pușcărie. De
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
publici. Mulți îl imită, dar niciunul nu are cultura, inteligența ori farmecul lui Vladimir Tismăneanu. Și nici onestitatea lui. Douăzeci de ani mai târziu, el s-a metamorfozat, cel puțin în spațiul presei scrise și al televiziunilor pentru care minciuna bolșevică mai constituie un reper, într-un dușman ce trebuie răpus cu orice preț. Cum a ajuns inamic public omul care a pus cărți în mâna celor mai importanți actori din spațiul public românesc actual? Cum a ajuns un exemplu de
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
1918. Aici se încheagă primele mele amintiri. Tata era ofițer de jandarmi, căpitan, era căsătorit. Mama se trăgea din neamul Teodorenilor (Ionel și Păstorel Teodoreanu îmi sunt verișori). Legiunea de jandarmi din Ismail, avea ca scop principal, limitarea influenței acțiunilor bolșevice în zonă. De altfel știți de revolta de la Tatar Bunar, la lichidarea căreia au participat și jandarmii de la Ismail. Îmi amintesc de vaporul ,,Dacia” care făcea legătura Ismailului cu țara. La acea vreme, Ismailul era un orașport cam de mărimea
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
Dar Mihai Beniuc nu ezită a se plînge (o făcuse și Nina Cassian) de "persecuțiile" la care l-a supus "iubitul" său partid. "Judecata" la care l-au supus instanțele acestuia nu era doar inchizitorială, ci și asortată cu viclenia bolșevică a autobiografiilor cerute copiilor revoluției, gata a și-i devora la cea mai neînsemnată "contrazicere", ori pur și simplu prin scornirea unui motiv oarecare: În 1949, ca toți ilegaliștii, am fost judecat, ca să zicem așa, mai curînd decît analizat, în ceea ce privește
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
stare ambiguă (nebunie sau prefăcătorie), în Scandalul, fenomenul este unul al dedublării: sosia este celălalt, partea întunecată a propriului eu. Acțiunea romanului Disperare se compune din aventura trăită de Hermann Karlovici, un afacerist de mâna a doua, emigrat din Rusia bolșevică la Berlin. Printr-o întâmplare, aflat la Praga în timpul unei călătorii de afaceri, Hermann, îl cunoaște pe Felix, un vagabond care îi seamănă izbitor, ca înfățișarea și ca ascendență dublă (germană și rusă). Felix îl fascinează, diferența îi accentuează conștiința
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
narcotice) au fost introduse în spațiul românesc prin prezența multor ofițeri din armate străine (franceză, germană, austro-ungară etc.), dar și prin refugierea din Rusia pe teritoriul românesc a multor ofițeri, nobili, intelectuali cu profesii liberale, negustori etc. după instaurarea dictaturii bolșevice. Cum spuneam, numărul consumatorilor de narcotice și stupefiante a crescut mult în România de după Primul Război Mondial. Cele mai folosite droguri în această epocă au fost morfina, heroina, cocaina, opiumul (laudanum) și eterul. Oricine frunzărește ziarele românești interbelice vede cât
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
de pe urma bolii contractate în timpul epidemiei roșii? Abia după înfrângerea hitlerismului, va avea revelația că a fost și el victima unei mistificări. Se declară anticomunist „și se va consacra cu multă dăruire și vocație unei acțiuni de stăvilire a expansiunii ideologiei bolșevice”. Va fi ministrul lui De Gaulle, comuniștii îl vor detesta ca pe un eretic, retrăgându-i toate aprecierile și considerându-l un trădător. Malraux „va divulga cu voce tare cât l-au oripilat practicile (criminale n.m.) Kremlinului, va dori ca
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
fiindcă am în mână pârghiile de comandă». Acest domn n-a fost Hitler, nici Franco, nici Mussolini, a fost Lenin”. Violențele de toate felurile nu caracterizează numai perioada lui Stalin, ci ele se produc din start, din momentul instaurării puterii bolșevice, conchide și S. Damian, ceea ce știm astăzi cu toții. Din păcate, colegii de generație ai lui Malraux pe care-i convoacă la acțiune comună anticomunistă (Sartre, Simone De Beauvoir, Camus, Koestler) sunt ezitanți. În afară de Koestler, vor evolua spre stânga și spre
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
bolnăvicioasă. Ce-ar fi trebuit ei să facă? Să nu se amestece! Să-i fi lăsat pe iliescieni să coboare până pe ultima treaptă a ticăloșiei și să fi așteptat prilejul de a reconstrui țara de la zero. Preluând din mers năravurile bolșevice, cu instituții cu tot, îmbătați de putere și bolnavi de orgoliu au compromis, pentru decenii de aici înainte, orice șansă de redresare. Trăim deja în post-constantinescianism așa cum am trăi în casă cu un cadavru.
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
stivuită după principiul sardelei, în conserve în care uleiul era produs chiar de oameni, iar intimitatea însemna dreptul de a te freca necontenit de inși necunoscuți. Obsesia comunismului de a elimina orice spațiu necontrolabil a transformat societățile bazate pe ideologia bolșevică în veritabile închisori. Gândurile și acțiunile tale erau cunoscute de toată lumea, iar "organul" decidea în ce măsură ți se îngăduia sau nu un lucru. Nu e de mirare că omul obișnuit să trăiască sub o asemenea presiune devenea ori de-o nesimțire
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
Deși ar fi avut, probabil, posibilitatea să treacă neobservat în vâltoarea schimbărilor de regim, deși ar fi putut lesne să părăsească țara - așa cum au făcut mulți din colegii săi de generație -, Noica a preferat să rămână și să înfrunte urgia bolșevică. Mai mult, s-a pus la dispoziția legii, într-un moment în care erau în desfășurare sau se pregăteau marile răfuieli politice. Fragmentul, aflat în volumul "Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat etc." (Editura Vremea, 1996), este următorul
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]