1,441 matches
-
mai blând: — Cine nu-i cuminte? — Anica, răspunse prompt băiatul. — Și pe tine cum te cheamă? — Anica, repetă băiatul. Într-adevăr, așa cum arăta, cu bucle și obraji albi, putea foarte bine să treacă drept sora lui. Marioara îi trimise cu bona, pentru că oricum nu mai mâncau, iar ea voia să vorbească despre pregătirile pentru Anul Nou. Cei trei frați nu mai stătuseră împreună, doar ei, la micul dejun, din copilărie, când le plecau părinții în lungi voiajuri în străinătate și-i
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ne ocupăm) parantezele abundă În eroi reali, ori imaginari, care stresează personajele principale cu aparițiile lor fantomatice:„O față monstruoasă se lipește de unul din ochiurile glasvandului. Imaginea unui spectru”(p.17); „Cu lampa de petrol Într-o mînă bătrîna bonă are și ea ceva dintr-un spectru”(p.18); sau „Ana Petrovna apare În pragul ușii, ținînd un pachet Într-o mînă și un cearceaf alb În cealaltă. Apariție destul de macabră, un fel de spectru al durerii”(p.52). Despre
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
în locul stemei socialiste. Se întorcea spre prânz, de data aceasta transformat în Jupân Goilă, pălărierul care avea atelierul pe Biruinței cinsprezece, peste drum de rămășițele fostei sinagogi. Mai ieșea încă o dată pe înseat, de data aceasta în straie femeiești, de bonă sau precupeață, cam grăsană și cu sprâncene groase, răvășite. Târa un cărucior de piață, din care se vedeau câteva crătiți, un lighean roșu de plastic și o pătură albastră, soldățească. Parcurgea atunci, în înserat, Strada Mare (încă Republicii în acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să se întoarcă la serviciu după concediul postnatal, s-a înduplecat să-l îngrijească vremelnic pe Matei, mai mult din compasiune și ca să-și umple timpul decât pentru banii pe care-i primea. Apoi, înainte ca mama să găsească o bonă adevărată, așa cum fusese înțelegerea, s-a produs un scurtcircuit. Inima ei a înflorit (ca liliacul toamna, cum ar zice un gazetar mustăcios de la „România liberă“, altfel ziarul ei favorit, în special pentru rubrica de decese). N-a mai vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
negrii? Și nici nu ne respectați, trimiteți o subsecretară, una sub secretar, dactilografa vreo canapeluța, lasă că știm noi de stricatele voastre, ce nu vedem la film și ne spune Gidea și Ponta. Bine a făcut ca a plecat cu bonă, măi o ruletă, un septic, mai scapă de leșinătura de acasă, ăia de vrea europarlamentara și prânzește cu regele, păi de aia m-am sacrificat eu în comunism, să „dineze” ăștia cu regele și duda lui. Ne dați acolo un
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
turnat apă și pe deasupra căreia plutesc nori zbârliți de stropi când trece o barcă; nu departe de apă, într-o cutie mare, dar foarte joasă, fără fund și fără acoperiș, foiesc copii plini de nisip roșcat. Pe mal, dădacele și bonele stau pe bănci și împletesc ciorapi, mamele citesc cărți, iar vântul mișcă umbra dantelată a frunzelor pe fetele, pe genunchii lor și pe nisip. Sunt însă bulevarde zgomotoase, pe care cântă fanfara militară; în alămurile ei strălucitoare se oglindesc tramvaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
fi trebuit să trec prin toate ororile astea. Ignatius o îmbrățișa pe Myrna, împingând-o, pe ea și chitara ei, în perete. Își dădea seama că ea era în culmea fericirii; bucuroasă că găsise o cauză întemeiată, un caz de bona fide, o nouă mișcare. Te așteaptă un loc în rai, fetița mea. Acum trebuie să o luăm din loc. Încercă să o târască pe ușa din față, dar ea îl întrebă: — Nu vrei să împachetăm nimic? — Ba da. Toate notele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai încolo nu-i zicea fii-sii ; acu, c-o ajunsese bătrânețile și știa care i interesu ei, tăcea mâlc. Numa ei, care-i spunea tot, numa ei i-a povestit că nu i-a plăcut de fii sa. — Venea bona și mi-o aducea, ce să vezi la un copil mic ? Un pachet de dantele albe, și înăuntru... Nu știam nici s-o înfăș, nici s-o desfăș, era o complicație întreagă, și nici până la sfârșit tot n-am învățat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ce harababură ! Iar bietul Barbu, veșnic mâncând prin birturi, ca să n-o deranjeze... Așa trebuie să fi ajuns să se încurce cu secretara, tot mergând pe la restaurante, tot... De când l-am cunoscut, bietul Barbu era și fată în casă, și bonă la copil, în ziua când astea erau învoite... Parcă îl văd cu olița în mână ! Parcă îl văd lătrând și umblând în patru labe, numai ca să-l facă pe cel mic să râdă ! Dar cât ar fi un bărbat de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și Thoma, arhiepiscopul de Gran, merseră rânduiți de rege la Curtea împărătească din Breslau, purtând cu sine documentul definitiv al învoielei și cu această ocazie împăratul făgădui hotărâtor și își întări făgăduința printr-un pact giuruit în toată forma (promittimus bona fide et sub juramento corporali), atât în numele său propriu cât și într-acela al împărătesei, a fiilor, fiicelor, fraților, nepoților de frate și de fii și alți moștenitori și urmași, că atât el cât și toți aceștia nui vor îmbla
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spusese ea. Măcar să fiu plătită pentru asta. —Alte idei? întrebă Jack. Ce spuneți de scrisori de la celebrități? încercă Lisa. Găsim o celebritate din Irlanda, cum ar fi... Apoi descoperi că e complet pe dinafară, deoarece nu știa nici o celebritate irlandeză. —Bono, sugeră Ashling binevoitoare. Sau una dintre fetele de la The Corrs. —Exact, spuse Lisa. O mie de cuvinte despre cum e să zbori la clasa întâi, să mergi la petreceri cu Kate Moss și cu Anna Friel. Strălucire și celebritate. —Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o selecție de rame și texte. Senzația pe care o creea era incredibil de sexy și de amuzantă. —Excelent, îl încurajă Jack. Apoi se întoarse către Lisa: — Și cum stăm cu rubrica de celebrități? — E în lucru, zâmbi Lisa ușor. Bono și cele de la The Corrs refuzau să îi răspundă la telefoane. Dar mai interesant, chiar dacă suntem o revistă pentru femei și audiența noastră va fi formată în proporție de nouăzeci și cinci la sută din populație feminină, cred că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
am spus că nu vreau să fiu deranjată cu chestiuni domestice În timpul zilei. Dacă Avocado are febră, descurcă-te. Acoperi telefonul și i se adresă lui Ruby. — Am nevoie de asta cum am nevoie de o gaură În cap. E bona. Complet nevrotică... Apoi zise: —Marta! Nu! Nu o lăsa să vomite pe fotoliu. E Ludovic al XV-lea, pentru numele lui Dumnezeu! Știi cât m-a costat să restaureze chestia aia?... Uite, chiar nu-ți dai seama că face toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
spirituală, care se străduia să nu-și protejeze excesiv copilul adorat. Ruby Începea să Înțeleagă de ce Claudia fusese nominalizată la două Oscaruri În ultimii ani. După ce Își puse telefonul la loc În geanta, Claudia se Întoarse spre Ruby. — Am două bone pentru copilul ăla. Pe lângă salarii, primesc Îngrijire medicală și stomatologică gratuită, o mașină și un televizor cu plasmă În camerele lor. E de presupus că toate astea le fac să arate o oarecare ințiativă, dar nu. În momentul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
optat pentru cele textile, pe motiv că gropile de gunoi gemeau deja de materiale non-biodegradabile. Ruby era, totuși, sigură că ele ar fi fost mult mai puțin dornice să predice integritatea morală dacă nu și-ar fi permis să angajeze bone care să curețe căcățelul bebelușilor de pe scutecele textile oh-atât-de-nepoluantele și de bune pentru mediul Înconjurător. Când Întrunirea a luat sfârșit, Ruby le-a invitat pe viitoarele mămici să-și arunce privirea peste rafturile cu haine pentru bebeluși și gravide. Hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
În subconștient mă simt amenințată de femei frumoase, de mare succes. Oh, și mai e ceva. —Ce? — Păi, la un moment dat a plecat din sală ca să răspundă la telefon. Judecând după conversație, trebuie să fi fost un apel de la bona care are grijă de fetița sa. Claudia a bruscat-o serios pe săraca fată. Nu mi-ar plăcea deloc să lucrez pentru ea. N-am auzit toată conversația pentru că fugise pe coridor, dar am impresia că Claudia nu e extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
deloc să lucrez pentru ea. N-am auzit toată conversația pentru că fugise pe coridor, dar am impresia că Claudia nu e extrem de preocupată de fiica sa. Ruby i-a povestit mamei sale conversația pe care Claudia a avut-o cu bona În ziua În care a venit la Les Sprogs. — Am rămas cu impresia că Claudia nu e chiar cea mai bună mamă din lume. Dar n-ai zice-o niciodată, zise Ronnie, dacă ai judeca după interviurile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a deschis și o fetiță de vreo trei ani - probabil Avocado - a sărit din mașină, a fugit spre Claudia și s-a aruncat la ea. Claudia s-a strâmbat, a apucat zdravăn copilul de Încheieturi și s-a Întors spre bona care o urmase pe Avocado afară din mașină. —Marta, acești pantaloni pentru gravide sunt un unicat de la Donna. Nu ți-am spus să nu o lași pe Avocado să se apropie de mine când are mâinile mânjite cu ciocolată? Dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
observat-o sau s-a prefăcut că nu o observă. —Zâmbește, scumpo, gânguri spre Avocado, zâmbește. Când micuța a devenit timidă și, În loc să zâmbească, și-a Îngropat fața În umărul mamei sale, expresia Claudiei a Împietrit. A plasat imediat copilul bonei. În timp ce Avocado era Îngrămădită iar În mașină, zâmbetul Claudiei a revenit și actrița În Început să-și fluture părul și să pozeze pentru fotografi. Ruby și mama sa au schimbat priviri Îngrijorate și tulburate. Amândouă erau aproape de a izbucni În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
multe generații de actori la un rol, pentru că actorii se rotesc din jumătate în jumătate de lună, și asta pentru binele spectacolului. Din prima trupă n-am mai rămas decât trei în viață: Madame Martin, Monsieur Martin (adică eu) și bona. Au venit alte generații de actori pe care i-am distribuit în piese, următoarea după noi, e cam la vreo 50 de ani, apoi 35-40 de ani. Jucăm, pe seară, cam aceeași dintr-o generație, ca să nu amestecăm vârstele. Problema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
avut dreptul să-i aleagă fiului ei un prenume: acesta fu Ange. Bătrânul adăugă: Pierre. I se părea că Ange e lipsit de vigoare și de virilitate. Apoi, nu îl mai văzu pe fiul ei deloc, sau aproape deloc. Între bonele englezoaice din primii ani și internatul colegiului iezuiților, timpul trecu mai repede decât o bătaie din aripi. Mama trimise acolo un copil smiorcăit, cu pielea rozalie și ochii umflați de plâns și într-o zi se trezi în fața unui tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
avânte în construirea unor romane de doi bani cu care se îndopau în serile de iarnă, povestindu-și toate episoadele și făcându-le chiar mai gogonate și mai prostești, până la sosirea, o jumătate de oră mai târziu, a lui Louisette, bona primarului, o fată curajoasă ca o gâscă. — Așadar, cine-i? o întreabă coana Marchoprat. — Cine să fie? — Toanto! Fata cu cele două bagaje! — O fată din nord. — Din nord, din care nord? Întrebă din nou negustoreasa. Nu știu nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pe care știam că o voi găsi mereu lângă ea. Am insistat să o anunț, cum făceam de obicei când mi se întâmpla să nu ajung acasă peste noapte. În asemenea cazuri, telefonam la primar, care o trimitea pe Louisette, bona, ca s-o avertizeze. Însă îngrijitorul mi-a spus că nu merită să încerc pentru că, la fel ca și drumurile, liniile telefonice sunt și ele rechiziționate pe o durată nedeterminată. Îmi aduc aminte că mi s-a strâns inima când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
stea nici trei zile, o să leșine când va vedea tot sângele și rahatul!“ A rămas. În ciuda sângelui și a rahatului, făcându-și uitate originea și averea printr-o bunătate fără limite și prin gesturi simple. Dormea într-o cameră de bonă și își petrecea timpul, zilele și nopțile, la căpătâiul muribunzilor și al resuscitaților. Războiul masacrează, mutilează, mânjește, murdărește, spintecă, separă, toacă, ciopârțește, ucide, dar uneori pune unele lucruri în ordine. Doamna de Flers m-a luat de mână. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
locale. Față de o medie de circa 20% femei în Parlamentele lumii sau 35% în Parlamentul European, România se situează la coada clasamentului cu 9,7% femei parlamentare. De aici probabil apar și problemele legate de absența politicilor publice în domeniul bonelor (vedeți campania mediatică alertă dusă în anul 2009 cu privire la copiii maltratați de bone) sau a violenței domestice și a altor aspecte specifice vieții femeilor, ale copilului sau ale familiei. Aș mai menționa și întârzierea unor politici publice care să vizeze
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]