3,270 matches
-
viieții într-o barca a lui Noe în care nu mai încăpuse nimic în afară de noi vâsleam în neștire printre sloiuri rătăcitoare de gheață și foci cenușii tu țineai cârma ocoleai stelele și luna căzute peste tot delfinii care luau în boturile lor pătrățoase cerul balenele albastre pitice aisbergurile toată viața ai ținut cârma m-ai condus spre același golf al liniștii deși eu mi-aș fi dorit largul uraganele care bântuie oceanele lumii peșterile cu desene rupestre chiar și acum îmi
APROPIEREA IERNII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374171_a_375500]
-
ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de talie medie. Lungimea corpului este de 42-55 mm, a antebrațului de 39-47 mm,anvergura aripilor de 25 29 cm. Urechile sunt lungi. Masa corpului este de 6-12 gr. Spatele este bruncărămiziu, iar abdomenul, gri deschis. Urechile sunt mari, rotunjite. Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
până la 21 de ani. Liliacul de apă (Myotis daubentonii) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mică, lungimea corpului este de 40-60 mm, a antebrațului de 33-40 mm, anvergura aripilor de 24-27 mm. Spatele este grimaroniu, iar abdomenul, gri argintiu. Botul are o nuanță roz și este lipsit de blană în jurul ochilor. În cadrul unei populații coloritul blănii poate să varieze în limite mari. Raspândirea: Este larg raspândit în Europa și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Liliacul mustăcios (Myotis mystacinus) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mică. Lungimea corpului este de 34-49 mm,a antebrațului de 30-36 mm. Greutatea corpului este de 4,5-9 gr. Spatele este maroniu-închis sau cenușiu, iar abdomenul este gri deschis. Botul și urechile sunt cenușii-închise sau negre. Populațiile din zonele mai aride se caracterizează prin o culoare mai deschisă a blănii. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, spre sud pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
circa 60000 de indivizi. Longevitatea: În natură trăiește 3-5 ani, în captivitate până la 16 ani. -Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) Descrierea morfologică: Este o specie de dimensiuni medii. Lungimea corpului este de 50-63 mm, a antebrațului de 4248 mm. Botul este foarte scurt, craniul boltit, urechile scurte, triunghiulare, nu proemină din conturul capului, tragusul scurt îndoit către interior, cu vârful rotunjit, blana spatelui de culoare grimaroniu sau cenușiu, abdomenul de un gri mai deschis. Raspândirea: Această specie poate fi găsit
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
hoinărelilor mele nocturne, victimă, bănuiam, a recentei campanii de ecarisare. În cuști, doar cîțiva cotei așteptîndu-și moțăind condamnarea. Nici urmă de Max. L-or fi lichidat? Nu mă pot desprinde nici azi de privirea unui exemplar de culoarea vulpii, cu botul și ochii rozii, bătînd tare grilajul cu coada, implorînd. Ce dimineață! O consolare: să intru în Muzeul de Artă și să văd o "iarnă" de Craiu. Numai o dumnezeiască "iarnă" de Craiu ar putea alunga, înapoi în nord, zăpada aceasta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iliesciană cu "golani", "animale" etc. etc. s-a mai îmbogățit, mai alaltăieri, cu încă o piesă grea, destinată de data asta unor destabilizatori congresmani americani, cărora, după spusa manieratului laureat revenit la București, ar trebui "să li se dea peste bot". Pur și simplu. În sfîrșit, noroc de poanta lui Putin, cu NATO, cît ăi fi de mofluz, tot te-apucă rîsul. Cea mai sănătoasă, mai neaoșă reacție la deja uitata gogoriță pedeseristă cu lichidarea liderului carismatic ni s-a părut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, subsecvent: Presupun că va fi, oarecum, un eveniment. Închei: Treabă făcută și... uitată. În după-amiezile de sîmbătă, mai ales în ele, se perindă, pe sub fereastra atelierului, alaiurile nupțiale. Plecate de la Starea Civilă, în claxoane, alarme, păpuși cu stîrlici pe boturile mașinilor, balonașe (sugerînd mai degrabă, hazliu, incompatibilitatea prezervativelor în astfel de momente), cu puradei alergînd desculți în urma fericiților. Eroi de-o zi. Un eroism confecționat, sub semnul căruia eroii vor trebui să-și ducă, anonim și în muțenie, restul vieții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu labele din față o cățelușă roșcată, o scapă, o prinde, nu-i vine bine încă, iar o pierde, cățelușa fuge și nu prea, se lasă pe burtă și-și arcuiește fundulețul, sare pe ea din spate și-și bagă botul în greabănul roșcat, o ține, o ține, și totul rămîne așa, încremenit, în cer și în pămînt. Ochi umezi și ficși, vuuu, vuuu, înainte-înapoi, înainte-înapoi, ea scheaună, începe să se desprindă, fuge? nu, o prinde iar și-o bate ușor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din rus.). Și Cioran, dar în cu totul alt registru, a practicat, cu grație, trișeria. Ce farmec degajau replicile lui, devoalîndu-i jocul doar ingenuu, de dragul jocului. Nu de puține ori, în condiții triste. E o relatare a prietenului său, François Bot, cioranian-patinată. Chiar dacă în situația limită a ultimului pat de spital: "Cele două doamne (venite să-l viziteze pe bolnav n.n.) ies să se plimbe în grădină, iar Cioran mă apucă de braț și îmi spune: "Dragă prietene, îți voi face
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rafinarea, în timp, a procedurilor, nu-i așa? Îi lasă pe ceilalți doi unul și una pe tortuar și vine fugind în fața mașinii. (Evident, ras la tîmple, cu cerceluș în stînga.) Încetinesc, neștiind ce l-a apucat. Se-aruncă pe botul mașinii și-și lățește fața pe parbriz: O fi țicnit? Mi-ar plăcea. Nu: Cei doi de pe trotuar fac pe ei de rîs. Ăsta continuă să-și turtească fața de monstru și, în timp ce dau încet înapoi, se prelinge pe asfalt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
codane. Parcă ar fi Eugen Andoni, inegalabilul prieten, plecat fără întoarcere în raiurile Bîrnovei. Caii pasc printre albine. Sînt cinci. Doi roșii, grași, unul cenușiu, cu coamă albă, unul alb, pătat cu negru, unul negru, un mînz prostănac și firav. Botul lor ocolește floarea galbenă a păpădiei, în care stau înfipte albinele. Pe cerul albastru trece un avion. Aș vrea să-i văd galopînd spre livezile de pe deal. Mă apropii de ei, cam la o lovitură de copită și-i alung
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
copită și-i alung. Nimic. Doar mînzul se sperie, trece pe sub burta iepei și se ascunde după ceilalți. Dintr-odată, ridică toți capetele și privesc neclintiți, cu urechile ciulite: din jos, dinspre bălți, vine zgomot de osii. Cîteva secunde, apoi boturile se afundă iarăși în iarbă. Ce liniște! Îmi aprind o țigară și mă descalț. Pe spinarea celui alb, pătat, s-a așezat un cioroi. Ciugulește. Bătrînul cal nu mai paște, stă cu ochii aproape închiși, îi place ciuguleala cioroiului. Din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
New York: H. Holt. Janik, Dieter. 1973. Die Kommunikationstrucktur des Erzählwerks: Ein semiologisches Model. Bebenhausen: Lothar Rotsch. Jenny, Laurent. 1982. The Strategy of Form. In Todorov, coord. French Literary Theory, pp. 34-63. Vezi Barthes. 1982. [Jenny. 1999. Rostirea singulară. Trad. Ioana Bot. București: Univers.] Jespersen, Otto. 1924. The Philosophy of Grammar. London: Allen & Unwin. Johnson, Nancy S., Jean M. Mandler. 1980. A Tale of Two Structures: Underlying and Surface Forms in Stories. "Poetics" 9:87-98. Jolles, André. 1956. Einfache Formen. Halle: M.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că eu nu prea știu ce-am fost ieri... Gh. P. unu: Și vrei să afli din dosarele securității...! Niște hîrțoage adunate cu grijă, păstrate cu grijă și scoase la iveală tot cu grijă..., să-ți dea cu ele peste bot, peste suflet, să te umilească, să te înfricoșeze... ca și-atuncea... Și acum tot frica e mama, și învățătoarea, și stăpîna noastră... Gh. P. doi: Ai dreptate, așa e, dar eu nu te oblig să te uiți în dosare... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
colaboratori sunt Radu Flora, Momcilo Savici, Gligor Popi, Trăilă Spăriosu, Milan Vancu, Emil Filip, Iulian Rista Bugariu, Ileana Dorina Bulic, Miodrag Miloș. Alături de ei, publică studii depre limba, literatura, cultura și civilizația română Gheorghe Bulgăr, I. C. Chițimia, Mircea Anghelescu, Nicolae Bot, Virgil Vintilescu, Cezar Apreotesei, Victor Vescu, Ileana Vescu, Sorina Bercescu, Octav Păun. O atenție deosebită se acordă cercetării relațiilor sârbo-române și româno-sârbe, în studii semnate de Nikola Gavrilovici, Dorin Gămulescu, Victoria Frâncu, Mirko Jivkovici, Nikola Rodici, Mircea Popa. I.Mn.
ANALELE SOCIETAŢII DE LIMBA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285339_a_286668]
-
2001; Autoexecuția, Iași, 2002; Bătrânul și Marta, Iași, 2002; România pe înțelesul tuturor, Piatra Neamț, 2003; Gloria milei, București, 2003. Ediții: Aurel Dumitrașcu, Carnete maro, I-II, pref. edit., Iași, 2001-2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, Ceremonii lirice, AFT, 1986, 7; Ioana Bot, Poezia și textul, TR, 1988, 7; Țeposu, Istoria, 93; L. Ulici, Segmentul „decadent”, RL, 1993, 9; Andreea Deciu, Un autoportret foarte sincer, RL, 1994, 5; Nicolae Coande, Călătoria poetului, R, 1996, 4-6; Ioan Romeo Roșianu, Poezia unei revelații, TR, 1997
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
artei epurate de lestul materiei brute și neinformate estetic, artă al cărei arhetip este spiritul meridional: „O! pantă clasică din miază-zi / Ivită ca-ntr-un vers de Valéry, / de zei bătrâni purtată între mâini / te urci sub turme și sub bot de câini / până la stelele de sus ce nu-s / decât un joc secund în mări apus.” Rigoarea și cizelura formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului apter, RL, 1991, 12; Adriana Zeck, Reintegrarea sacrului în cultură, RL, 1992, 4; Liviu Grăsoiu, Bart. și Val sub oglinda cerului nostru duhovnicesc, VR, 1992, 5; Ioana Bot, Poetul, ca și preotul, TR, 1993, 17; Doina Curticăpeanu, Biblia comentată, ST, 1994, 4-5; Valeriu Anania, DRI, I, 16-25; Păcurariu, Dicț. teolog., 15-16; Micu, Scurtă ist., II, 360, IV, 34-37; Nicolae Oancea, Parabola lucanică în „Hoțul de mărgăritare”, TR, 1997
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Bucovina, îngr. Vasile D. Nicolescu și Cristina Rădulescu-Pașcu, introd. Cristina Rădulescu-Pașcu, București, 1990. Repere bibliografice: D. Cantemir, Descrierea Moldovei, tr. Gh. Guțu, îngr. D. M. Pippidi, introd. Maria Holban, București, 1973, 341; B. P. Hasdeu, Studii de folclor, îngr. Nicolae Bot, pref. Ovidiu Papadima, Cluj-Napoca, 1979, passim; Barbu Delavrancea, Opere, V, îngr. și introd. Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 441-450, 465-497; G. Breazul, Patrium Carmen. Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, 1941, passim; D. Caracostea, Poezia tradițională română. Balada populară română
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
oranj, București, 2001; Piața Aristotel, Cluj-Napoca, 2001; Săptămâna patimilor, București, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Monica Spiridon, O figură a discursului critic, CRC, 1987, 4; Ioan Holban, Omul și istoria, CL, 1988, 2; Ioana Bot, Un roman de dragoste, TR, 1988, 22; Valentin F. Mihăescu, Inventar complet, LCF, 1988, 53; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 181-187; Simion, Scriitori, IV, 645-653; Țeposu, Istoria, 126-127; Lovinescu, Unde scurte, IV, 96-100; Alex. Ștefănescu, Isus la București, RL, 1995, 36
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Eminescu - Dialectica stilului”, ST, 1985, 1; Al. Piru, Armonia eminesciană, FLC, 1985, 39; Adrian Marino, Cărți și lecturi critice, TR, 1986, 7; George Munteanu, Eminescu și eminescianismul, București, 1987, 15-22; Solomon Marcus, Eminescu și orizontul matematic, București, 1989, 210-213; Ioana Bot, Eminescu sau despre noi înșine, ALA, 1993, 170; Constantin Cubleșan, Eminescu în conștiința critică, București, 1994, 88-92; Octavian Vuia, Despre boala și moartea lui Eminescu, București, 1997, 95-96; Ionel Savitescu, „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, ATN, 1998, 2; Zoe Dumitrescu-Bușulenga
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
II: Viețuitoarele văzhudului”, REF, 1980, 6; Ștefan Borbély, „Izvoare mitice”, VTRA, 1981, 2; Sorin Titel, Pasiune și erudiție, RL, 1981, 24; Paul Drogeanu, Reinterpretarea izvoarelor, LCF, 1981, 26; Ciobanu, Opera, 295-299; Ion Taloș, „Mitos și epos”, TR, 1985, 44; Ioana Bot, Mihai Coman, „Mitos și epos”, AAF, 1987; Sanda Cordoș, Mihai Coman, „Mitologie populară românească”, AAF, 1987; Valeriu Cristea, „Mitologie populară românească”, RL, 1987, 1; Țeposu, Istoria, 170-171; Muthu, Cântecul, 28-34; Iordan Datcu, „Bestiarul mitologic românesc”, RL, 1997, 41; Marius Radu
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]