3,311 matches
-
Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, București, Editura Eminescu, 1973. Mauron, Charles, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999. Ortega Y Gasset, Jose, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
littérature roumaine contemporaine, Paris, Editions Corymbe, 1937, pp. 177-181, apud Ada Brăvescu, op. cit., p. 44. 68 Ibidem. 69 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 748. 70 Ibidem. 71 Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 11. 72 Nicolae Manolescu, ,,Prin niște locuri rele" în Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc, III, București, Editura Minerva, 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Brăvescu, op. cit., p. 44. 68 Ibidem. 69 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 748. 70 Ibidem. 71 Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 11. 72 Nicolae Manolescu, ,,Prin niște locuri rele" în Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc, III, București, Editura Minerva, 1983, p. 73. 73 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
O mașină ieftină s-ar fi înțepenit, dar nu Fleetwoodul. A țâșnit înainte și l-a dat pe vlăjganul înalt peste cap. M-am izbit cu toată forța în spatele Roadmasterului. S-ar putea să fi rămas una-două zgârieturi mici pe botul mașinii. Pe când mă ciocneam, am deschis cu un gest violent torpedoul mașinii și am înșfăcat pistolul de calibru 38 pe care-l dusesem în Mexico, nu c-aș fi avut nevoie de el. O astfel de scenă n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Piru, Varia, I, 238-240; Sasu, Progresii, 62-67; Oarcăsu, Destine, 50-56; Mircea Popa, Lucian Blaga între cronologie și bibliografie, ST, 1977, 12; Zaciu, Alte lecturi, 167-179; Călinescu, Scrisori, 229-231; Marcea, Concordanțe, 189-200; Mihai Ungheanu, „Publicistica lui Eminescu”, LCF, 1986, 25; Ioana Bot, Manuscrisele eminesciene, TR, 1989, 2; Alexandru Ruja, Eminescu, O, 1989, 4; Mihai Cimpoi, Spre un nou Eminescu, Chișinău, 1993, 82-87; Gabriela Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură, Timișoara, 1993, 65-77; Constantin Cubleșan, Eminescu în conștiința critică, Cluj-Napoca, 1994, 13-21; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
un topoclimat de adăpost pentru cei care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate se găseau pe terase inferioare, boturi de deal, pante, în poieni, prisăci, în preajma unor izvoare, apărate natural de clima rece și de alte pericole; toponimele formate în timp sunt sugestive: Dumbrava, Dumbrăveni, Plopana, Poiana, Poieni și Poienești. alte vetre de așezări se aflau în zone de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specifice secolului X. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 256; Teodor 1997c, p. 45. 10. Bâcu (comuna Ipatele), județul Iași a) Pe beci: pe un bot de deal aflat la sud de drumul spre Satu Nou, mărginit la est de Pârâul Stavnic și la vest de drumul spre Frenciugi, s-au găsit fragmente de vase modelate la mâna și la roată, caracteristice secolelor V-VI, împreună cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Lipovăț, din apropierea dealului, s-au descoperit fragmente ceramice specifice veacurilor X-XI. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 169; Teodor 1997c, p. 111. c) Vatra satului: pe botul dealului din localitate, spre sud și est de biserică s-au identificat fragmente ceramice din veacurile X-XI. Cercetare: Gh. Coman, 1952, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 169, nota 1 (material
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Coman, 1969. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 285; Teodor 1997c, p. 132. 94. Popești (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Țintirim: în marginea sudică a satului, pe un bot de deal, s-au descoperit fragmente ceramice, cu scoică în compoziția pastei și decorate cu caneluri largi, datate în secolul XI. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 115
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fostul sediu al C.A.P.-ului s-au găsit fragmente de vase aparținând secolelor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul este la Muzeul de Istorie Focșani. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74; Teodor 1997c, p. 135. b) Est de sat: pe botul dealului, situat la aproximativ 1km est de sat, s-au descoperit fragmente de vase din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul se află la Muzeul de Istorie Focșani. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74; Teodor 1997c, p. 135. c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu 1981-1982, p. 210, 219 (fig. 6/11), 239 (fig. 26/7); Teodor 1997c, p. 143. d) Șesul lui Ștefan: în partea sudică a satului, pe un bot de deal aflat lângă Șesul lui Ștefan, de pe terasa inferioară a văii Stavnicului, s-au găsit fragmente de vase făcute la roată, de culoare negricioasă și ornamentate cu linii vălurite, specifice secolelor V-VI. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Teodor și V. Palade, 1960-1961. Bibliografie: Teodor 1968, p. 237; Teodor 1988b, p. 50-51. 137. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) Zlătărești: în interfluviul creat de Pârâul Dăneștilor (dinspre vest) și Pârâul Fântâna Floarei (dinspre est), care include și botul de Deal Zlătărești, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VIII-IX. Pe același loc, s-a descoperit întâmplător, în 1965, un mormânt de înhumație, orientat vest-est, al cărui defunct avea o cataramă fragmentară din bronz, de tip
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Constantin Hârlav, Începutul și sfârșitul, „Interval”, 1990, 4-5; Ioana Pârvulescu, Punguța cu două (trei) prejudecăți, CNP, 1990, 34; Cornel Ungureanu, Posteritatea lui Creangă între fascicultură și pornoliteratură, O, 1990, 42; Monica Spiridon, Portretul criticului la tinerețe, R, 1990, 11; Ioana Bot, Călătoria fără sfârșit, TR, 1990, 50; Bucur Demetrian, Vocația sintezei, R, 1990, 12; Nicolae Manolescu, Argument, RL, 1990, 51-52; George Gibescu, Justificarea metacriticii, VR, 1991, 1; Alex. Ștefănescu, Amintiri despre literatura de azi - 1982, TMS, 1991, 3; Țeposu, Istoria, 163-167
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
sau dacă are căluș, înseamnă că cel ce visează nu are dreptul la cuvânt, că nu este auzit, că nu reușește să își exprime emoțiile, oricât de violente ar fi (frică, teroare, furie), și care sfârșesc prin a-l paraliza. Botul reia semnificațiile simbolice ale gurii, în dimensiunea lor animalică și primitivă. Întunecat și obscur, este asociat cu abisul primordial și înspăimântător și cu peștera pe cât de neliniștitoare, pe atât de misterioasă. Braț, cot, umăr Brațele constituie ființa în umanitatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
drept cea mai expresivă ipostază a analogiei. Alături de funcția-trop, metafora polemică dobândește valențele persuasive ale unei argumentări subiacente (Marc Angenot). De pildă, în secvența următoare: Atâta timp cât mitra de aur a țarului nu va fi răsturnată cu o bună lovitură de bot de cizmă, cu tălpile sănătoase, Rusia va urma să apere ortodoxismul episcopilor ei imbecili și beți", prima parte metaforizată sugerează, discret, atitudinea germanofilă, iar ultima exprimă, tranșant, sentimentele rusofobe ale polemistului, în concordanță cu restul articolului. Polemistul atacă uzând cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ardea ca focul" a tatălui mort sau "ochii mai aprinși ca jarul" ai leprosului. Scenele de vânătoare sunt foarte interesante în această privință. Într-o zi, "în mijlocul lacului se afla o vietate cum nu mai văzuse încă, un castor cu botul negru. Cu toată depărtarea, săgeata lui îl nimeri; și Iulian fu necăjit că nu poate să-i ia pielea"392*. Aceasta înseamnă că distanța nu este un obstacol, că ea nu constituie o limită pentru puterea nelimitată de a ucide
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exterior ("îl dobora cu îndemânare și privea mulțumit cum dulăii săi îl sfârtecau și-l înfulecau cu lăcomie, strânși roată în jurul pielii lui fumegânde")410*. Tot astfel e "necăjit că nu poate să-i ia și pielea"411* castorului cu botul negru (încă o figură paternă?) La fel el este frapat de spectacolul pielii albe a părinților în mijlocul bălților de sânge. El se înăsprește pentru ca pielea să stabilească o barieră între el însuși și lume: "Vântul îi argăsi pielea. Mădularele i
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Deasupră-i: "un cer cu îngeri și cu păsări și cu sfinți". La picioarele unei nimfe (în Inima reginei), întristatul Ieronim cu un umăr de-argint "plânge cu plâns curat". Poeta însăși își urmează plânsul. Fantome împresoară; o Doamnă pasăre are "bot de pasăre / și picioare de copil"; în odaie intră un "ochi de gheață", motiv de descântec (Talismanul). Până și în Eden, moartea e inevitabilă: "Cu blânda regină în față mă văd / Vorbim între noi ca-ntre moarte / Prin dragostea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cineva de sus și dusă de vie / În lumea celor care nu mai vin". Nichita Stănescu invocase "morți subite"; Ileana Mălăncioiu se pronunță analog, teribil dezabuzată: Nu plânge, moarte a mea cu cap de miel, Căci însămi îți voi așeza botul la pieptul meu Și te voi dezmierda în tăcere o vreme Și doar apoi voi adormi și eu. Neliniști de tot felul însoțesc aventura Peste zona interzisă (1979), tărâm-limită și prag al morții; un "cal alb", mesager inconștient, aleargă în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Păltiniș, pe urmă spre Dîrmoxa, pe urmă spre Broșteni. Numai cînd vedea căluții sfîrșiți, se îndupleca să facă pentru dînșii popas. Acum începeau să ardă ochii ei și să se stingă ai flăcăului. Caii ronțăiau cu mulțămire orzul, vîrîndu-și adînc boturile în trăistile aninate pe după urechi; se scuturau, pufneau, așteptau apa, ca să prindă în ei puterea pămîntului. Flăcăul începea să doarmă mai puțin și să se tragă la față. - Așa îți șade mai bine, îl încredință maică-sa, cu zîmbet răutăcios
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
castitatea optică, în rigiditatea oarecum gravă a tablourilor. Fără să se fi introdus în ele, el este pe deplin acolo. Este evident că artistul se opune ideologului. Dar puteam susține cu adevărat că "arta este ostilă oricărei ideologii" (Marc Le Bot), dacă ne amintim că mitologiile și miturile revelate au fost primele și, fără îndoială, cele mai revelatoare forme ale ceea ce abia din secolul trecut numim "ideologie"? Înainte de Destutt de Tracy, inventatorul cuvântului "ideologie", și de Marx, vulgarizatorul lui, arta n-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
relațiile cu instituțiile statutului, Își ia aliați dintre slujbașii publici, știe când, cum și cât să dea pentru servicii. Nu ezită să-și Înșele tovarășii de afaceri, le câștigă Încrederea și-i jecmănește, după filosofia lui Păturică: „pupă-l În bot și ia-i tot”. Dacă-i „om politic”, noua specie a epocii postcomuniste, atunci Îl confirmă din nou pe Motru, are „boala societății”: e „politicianist”, are „practicare meșteșugită” de a invoca drepturile politice pentru a transforma instituțiile și serviciile publice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Paradoxul olandez, „22”, 2000, 3; Nicolae Rotund, Un filosof al istoriei și culturii române, TMS, 2000, 3; C. Rogozanu, Identitate și ruptură, RL, 2001, 26; Manolescu, Lista, III, 215-217; Carmen Mușat, Pe muchia dintre două identități, OC, 2001, 70; Ioana Bot, Paradoxurile istoriei, între politică și literatură, ST, 2001, 10-11; Cornel Moraru, Lărgirea canonului estetic, VTRA, 2002, 1-2; Ileana Marin, Planurile glisante ale discursului istoric la Sorin Alexandrescu, CL, 2002, 8; Solomon Marcus, Sorin Alexandrescu în oglinda Occidentului, OC, 2002, 126
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
și de „împietrire“ în formele onomastice deformate, coexistente cu formele apelative aliniate la normele gramaticale curente. Exemplele de astfel de situații nu sunt puține: Arbora, Brustura, Paltina, Ro goaza, Frunzu, Gropu, Nedeiu, Fătăciunu, Zăpozu, Veverețu, Valea lui Cîine, Dealul lui Bot, Rîu de Mori, Valea cu Ioana etc. Există situații de nume duble, diferite, pe tronsoane, ale unor cursuri de apă (Frumoasa și Sebeș, Repedea și Bistrița), de fapt unul dintre ele, evident cel străin, de cele mai multe ori, traduce numele romînesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]