2,230 matches
-
mormânt, de înhumație - M. 105. Piesa întreagă este caracteristică acestei perioade, fiind cunoscută în multe din necropolele sau chiar așezările dacilor liberi printre care amintim pe cele de la Moldoveni, Oncești-Cioara, Văleni, Bărboasa-Gălănești, Soporu de Câmpie sau Locusteni. Tipul acesta de brățară este cunoscut încă din perioada clasică a culturii dacice, fiind inclus de către K. Horedt, în tipul C3a, fiind prezent în Tezaurul de la Hunedoara și în toate cele trei grupe de tezaure. Un exemplar asemănător a fost descoperit și în Cetatea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
că din punct de vedere al datării mormintelor de aici se poate vorbi de întreaga perioadă a sec. II-III și eventual începutul sec. IV d. Chr. Tot aici, la mormântul de înhumație nr. 105 s-au descoperit și cele trei brățări, din care una întreagă (Fig. 10). Mai adăugăm prezența unor mărgele sferoidale mici în mormintele de înhumație nr. 77, 95 și 105; mărgele discoidale la mormântul de înhumație 7 și cel de incinerație în groapă nr. 137; mărgele prismatice la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormintele fiecărui grup reprezenta începutul. Deocamdată niciun obiect de inventar nu poate să precizeze vechimea cea mai mare din grupul respectiv. Singurele piese care ne-ar putea ajuta în obținerea unor date legate de cronologia mormintelor de aici sunt fibulele, brățările, cerceii, pandantivele și mărgelele. Cele mai vechi fibule descoperite aici fac parte din tipurile care le continuă pe cele din perioada anterioară, cunoscute sub numele „fibule puternic profilate”. Acestea cunosc o oarecare transformare în secolele II și III, si se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
corpul fibulei ar putea indica apartenența ei la un alt tip de fibulă, din aceeași perioadă - fibulă cu piciorul înfășurat. Această apartenență nu ar schimba cu nimic datarea necropolei în sec. III, începutul sec. IV d. Chr. Referindu-ne la brățările descoperite într-un singur mormânt de înhumație - M. 105, doar una care este întreagă, ne poate oferi date privitoare la tipul și mai ales, perioada de existență a ei (Fig. 10). După cum s-a văzut, acest tip de brățară apare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la brățările descoperite într-un singur mormânt de înhumație - M. 105, doar una care este întreagă, ne poate oferi date privitoare la tipul și mai ales, perioada de existență a ei (Fig. 10). După cum s-a văzut, acest tip de brățară apare încă din perioada sec. I î. Chr.- I d. Chr., fiind prezentă în marile așezări de tip „dava”. Așadar, prezența ei în grupul IV al necropolei poate reprezenta din punct de vedere cronologic etapa de început a cimitirului, dar poate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar, care dau o caracteristică a acestor necropole, ca fiind cele mai sărace. Situația observată la necropola I este asemănătoare cu cea de aici, cu toate că acum apar mai multe obiecte de inventar, în special fibule, pandantive, ace de cusut sau brățări. Cu ajutorul lor am putut prelungi datarea acestei necropole către sfârșitul sec. III d. Chr. sau chiar începutul secolului următor. Observăm, însă, lipsa obiectelor de podoabă realizate din materiale de bună calitate, cum ar fi mărgelele de cornalină, lapislazuli, aduse din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ca semne de mormânt sau cu alte semnificații, percutoare etc. Asemănătoare sau chiar identice sunt și obiceiurile de port, prin folosirea la încheiatul costumelor, al fibulelor prezente în toate necropolele dacilor liberi, a șiragurilor de mărgele la gât, a cerceilor, brățărilor sau pandantivelor. Spre deosebire de necropola I, aici avem de a face cu un ritual legat de prezența acelor de cusut în morminte, situație asemănătoare cu alte necropole din Moldova (Poienești, Văleni, Gălănești) sau Oltenia (Locusteni). Cele zece fibule descoperite la diferite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
însă, către sfârșitul sec. III d. Chr., precum și apariția fibulelor cu placă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat, care fac legătura cu fibulele caracteristice sec. IV d. Chr. Alte obiecte de podoabă, caracteristice acestei perioade sunt reprezentate de brățările, cerceii sau pandantivele din bronz, fier sau argint, cu forme specifice, unele din ele constituind etape în evoluția lor din perioada clasică a culturii dacice. Generalizarea lor în aproape toate așezările și necropolele dacilor liberi constituie un fenomen al consolidării
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din sticlă colorată, mai mari decât celelalte prezentate până acum; două pandantive din scoici, specia Murex și unul din specia Cypraeea, un pandantiv-220/2-4 din rozetă de corn-221/1 care, după cum este șlefuit și după mărime, ar putea fi o brățară (Pl. 145/3,4-8; 146/1-8; 218/2-4; 219/1-5; 220/1,2-4; 221/1). Mormântul nr. 75. Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. A fost descoperit într-o groapă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite. Capul este aplecat pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mică scobitură. A fost descoperită, de asemenea, în mormântul nr. 53 (Pl. 136/6). O asemenea piesă a fost descoperită în necropola din sec. IV d. Chr. de la Izvoare-Neamț. d4 - Obiecte de podoabă În această categorie intră mărgelele, verigile sau brățările. Cele mai numeroase sunt mărgelele, care au fost descoperite în 10 morminte de înhumație (11, 28, 31, 48, 57, 60, 74, 82, 84, 94). Cele mai multe erau purtate în șiraguri cu peste 15 mărgele. În necropola din sec. IV de la Săbăoani
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
formată dintr-o bucată de sârmă îndoită, care nu se încheie, capetele sârmei sunt apropiate și puțin îndoite spre exterior (Pl. 116/4; 170/3). Face parte din inventarul mormântului nr. 17. Tot în categoria obiectelor de podoabă intră și brățara din os, o rozetă din corn de cerb, destul de mare, având la exterior diametrul de 8,8 cm și la interior de 5,6 cm, descoperită în mormântul nr. 74 (Pl. 146/8; 221/1). Piese asemănătoare descoperite în necropola
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la pandantive, la fel și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, dar aici autorul deosebește, totuși, unele exemplare din os, cu un orificiu destul de mic, pe care le numește pandantive, iar altele, cu un diametru mai mare, le include în categoria brățărilor. Un alt fragment din aceeași categorie autorul îl trece ca instrument pentru trasat mânerul la piepteni din os. Asemenea piese au fost descoperite și în alte necropole și așezări din sec. IV d. Chr. incluse, de asemenea, în categoria pandantivelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trasat mânerul la piepteni din os. Asemenea piese au fost descoperite și în alte necropole și așezări din sec. IV d. Chr. incluse, de asemenea, în categoria pandantivelor, deoarece dimensiunile prea mici ale orificiului nu permiteau să fie folosite drept brățări. I. T. Dragomir numește piesa descoperită în localitatea Lunca, jud. Galați, inel. Aceeași situație și în cazul obiectelor de aceeași natură și formă descoperite la Lețcani sau Târgșor. d5 - Pandantive Alături de obiectele de podoabă deja prezentate, în inventarul mormintelor au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din obiectele de podoabă, purtate de membrii acestei comunități. Între acestea, un rol foarte important l-au jucat fibulele din bronz și fier, acele de păr, cataramele confecționate, de asemenea, din metale obișnuite - bronz și fier, dar și din argint, brățările, inelele sau cerceii din bronz, pandantivele din metal sau scoici marine și, mai ales, mărgelele din sticlă, calcedoniu, chihlimbar sau alte materiale. Deși în necropola de la Săbăoani numărul lor nu este prea mare, semnificația unora dintre ele este foarte importantă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu vârsta de peste 18 ani. Același lucru putem spune și noi, deoarece ambele morminte, cu asemenea piese, aparțin unor adulți, fără a putea preciza, însă, sexul acestora. În același mormânt de înhumație nr. 74 a fost descoperită și o frumoasă brățară din os, realizată din rozetă de corn de cerb, destul de gros, ca dimensiune, pentru a putea fi considerată o brățară și cu un diametru destul de mare pentru a putea fi folosită ca atare (Pl. 146/8). Brățara se afla în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fără a putea preciza, însă, sexul acestora. În același mormânt de înhumație nr. 74 a fost descoperită și o frumoasă brățară din os, realizată din rozetă de corn de cerb, destul de gros, ca dimensiune, pentru a putea fi considerată o brățară și cu un diametru destul de mare pentru a putea fi folosită ca atare (Pl. 146/8). Brățara se afla în zona pieptului, alături de cele trei pandantive - ghioc. Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Bârlad-Valea Seacă, atât la înhumați cât și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și o frumoasă brățară din os, realizată din rozetă de corn de cerb, destul de gros, ca dimensiune, pentru a putea fi considerată o brățară și cu un diametru destul de mare pentru a putea fi folosită ca atare (Pl. 146/8). Brățara se afla în zona pieptului, alături de cele trei pandantive - ghioc. Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Bârlad-Valea Seacă, atât la înhumați cât și în morminte de incinerație, precum și la Mihălășeni, de dimensiuni mai mici, din care cauză autorul descoperirii nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
zona pieptului, alături de cele trei pandantive - ghioc. Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Bârlad-Valea Seacă, atât la înhumați cât și în morminte de incinerație, precum și la Mihălășeni, de dimensiuni mai mici, din care cauză autorul descoperirii nu le include la brățări, ci ca simple rozete de corn, În comparație cu marile necropole din sec. IV d. Chr., la Săbăoani nu s-au descoperit numeroase alte obiecte cu semnificații ritualice sau ca piese privind obiceiurile de port. Astfel, aici, lipsesc pandantivele căldărușă din fier
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
10 fibule din fier sau bronz, care ajută la datarea oarecum mai târzie a cestei necropole, respectiv sfârșitul sec. III d. Chr. și începutul celui următor. Obiectele de podoabă sunt mai numeroase și mai diversificate, incluzând aici, în afară de mărgele, cercei, brățări, pandantive (căldărușă din fier și o piesă din argint) și un fragment de monedă. Ceramica, de asemenea, este diversificată și mai numeroasă, cuprinzând cele trei tipuri: lucrată la mână, în special vase-borcan, lucrată la roată (vase urnă, străchini, căni, fructiere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar este și aici destul de mic - doar 27 de morminte din 70. Observăm lipsa totală a ceștii dacice, element deosebit de frecvent în inventarul așezărilor din această perioadă. Obiceiurile de port sunt destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au dat posibilitatea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
problemă oarecare. Așa și în cazul de față. Adică, pentru o mască cu aur, trebuie să bați, totuși, zilnic drumul până la salon, când poți să rezolvi mult mai simplu cu mijloace locale, adică să-ți pui pe față verigheta, inelele, brățările și ce mai ai prin caseta cu bijuterii de la minister. Și după cum se vede și se știe doamna ministru nu duce lipsă de astea. Și fiindcă așa deodată, simt că am devenit expert în rețete pentru ministrese, aș dori să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din lută, toate acestea ilustrând și viața spirituală a strămoșilor noștri. De asemenea, sunt expuse numeroase unelte din fier, bronz, piatră și os, obiecte din sticlă, obiecte de podoabă (fibule, brățări, inele, cercei, mărgeleă, arme și piese de harnașament (vârfuri de suliță, de lance și de săgeți, pumnale, pinteni etc. Alături de ceramica autohtonă, majoritară, sunt expuse și obiecte de ceramică de import grecească și romană (amfore, vase de tip terra sigilattaă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi incinerateă, dar și diverse obiecte de podoabă (coliere, fibule, brățări, apliceă, unelte agricole și meșteșugărești, arme. În aria culturii carpice, aflată permanent sub influența romană, s-au descoperit materiale de factură romană (ceramică, unelte, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl reprezintă descoperirile monetare, dintre care se detașează tezaurul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
căni, castroane, capace, ulcioare, vase-borcană, ceramică ornamentală decorativă de interior și exterior (cahle cu motive geometrice, vegetale, figurative, reprezentări de cavaleri medievali, reprezentări heraldice - inclusiv stema Moldovei etc., smălțuite și nesmălțuite; discuri și triunghiuri ornamentaleă, obiecte de podoabă (inele, cercei, brățări, agrafe etc. obiecte de cult, piese de îmbrăcăminte (nasturi, copci, paftale etcă, arme, unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte îl ocupă tezaurele monetare, deoarece acestea sunt dovezi elocvente pentru dezvoltarea economică a zonei. Este
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Siretului este marcat locul în care a fost descoperit tezaurul cucutenian, al doilea ca mărime din aria culturii Cucuteni, ce conținea, printre altele, un colier din 142 canini de cerb, două discuri circulare din aur, un topor votiv și două brățări din aramă, toate piesele fiind depozitate într-un vas de tip askos. Tezaurul a aparținut, probabil, conducătorului local de trib sau chiar întregii comunități. Macheta a fost realizată cu ajutorul informațiilor oferite de dr. Vasile Ursachi, care a condus cercetările arheologice
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]