1,967 matches
-
terra (pământ) În celelalte limbi latine derivarea făcându se de la pagus sat. Se dezvăluie prin acest exemplu forța legăturii dintre români și glia strămoșească, forță ce i-a permis să Înfrunte cu onoare orice Încercare de a-1 dezrădăcina din brazda care a rodit prin sudoare cu sângele Înaintașilor săi. Vin În sprijinul acestei idei cuvintele memorabile rostite de Miron Costin către Gheorghe Duca "Să nu dăm locul, că pământul acesta este frământat cu sângele moșilor și strămoșilor noștri" Limba română
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
mai tineri. Eroii noștri cei mai dragi Au fost lăstarii mici și fragi, Din viața lor jertfită, toate S-au renăscut În libertate. CÎntec: Imnul eroilor muzica L C. Brătianu Recitator 12: Destul sânge pământul setos a-nghițit Sătule sunt și brazde și văile-necate 87 Destule oseminte pământul a-nvelit Destule prin torente și ogoare zac uitate! Cor: Românul de Ciprian Porumbescu Recitator l: Ajută-1 Doamne, pe român, la-i tu povara grea din spate, Din veacuri lungi de suferinți La lin liman
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
aici odată, ai vedea că am o țară Ca un fagure de miere strâns din flori de primăvară Ape line o sărută cu blândețe de nespus Munți cu creste de arama-i țin cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
nu?! Când ieși la pensie și un pol contează. - Un pol? am strigat iar. Și să te gândești cu patruzeci de ani înainte la un pol? - Te gândești... Voi nu vă luptați la țară să păstrați o viață întreagă o brazdă de pămînt? Așa e și polul ăsta. - Și dacă mori dracului înainte de pensie, am spus eu sumbru, atunci ce-i mai faci? - De ce să mori? Tata are optzeci de ani și se ține bine. - Bine, zic, o să-l salut pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cuvânt. Uriașul de fier cu motor ne aștepta la marginea tarlalei. - Hai, hopa sus, puștiule, să te văd dacă mai ești așa de bun de gură. Am zâmbit odată cu el și am reușit, cu greu, să urc singur în cabină. Brazdă după brazdă pământul rămânea negru, ca fundul ceaunului, în urma tractorului, iar apoi era așezat ca ața pe gherghef când prinde formă. Îmi tresărea inima la fiecare întoarcere și urmăream atent mișcările lui nea’ Florin. El uitase că eu sunt pe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de fier cu motor ne aștepta la marginea tarlalei. - Hai, hopa sus, puștiule, să te văd dacă mai ești așa de bun de gură. Am zâmbit odată cu el și am reușit, cu greu, să urc singur în cabină. Brazdă după brazdă pământul rămânea negru, ca fundul ceaunului, în urma tractorului, iar apoi era așezat ca ața pe gherghef când prinde formă. Îmi tresărea inima la fiecare întoarcere și urmăream atent mișcările lui nea’ Florin. El uitase că eu sunt pe acolo. și-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și-l urcai de parcă îl coboram. țipătul ei imi făcea inima să tresară, îl auzeam în toată ființa mea. țipa tot trupul meu. Urcam și-l auzeam și mai tare. Mi-am făcut ochii roată. Nu-l zăream. Alergam pe brazdă. În bătaia soarelui am văzut tractorul cu fața la vale, către drum. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! se auzea glasul meu și al Marianei. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! se uneau cele două glasuri între dealuri purtate de pala de vânt. - Florin
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
miazăzi, se înălțau la hotarul veșnicei veri. Îl numiseră într-un post aflat mai la nord, chiar pe podiș. La început îndurase cu greu pustietatea și tăcerea acestor pământuri sterpe, unde, cât cuprindeai cu ochii, nu vedeai decât pietre. Ici-colo, brazde adânci, aducând cu niște arături, fuseseră săpate pentru a scoate la iveală o anume piatră de construcție. Oamenii din partea locului nu arau decât ca să culeagă pietre. Uneori râcâiau câțiva pumni din pământul strâns de-a lungul anilor în vreo văgăună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pe acolo, prin Frența, încật am zăbovit ore în șir la capul mortului, încercậnd să dezleg misterul prin care firicelul acela de sậnge care i se prelungea din gură să-i poată reda forța de a-și întoarce tractorul în brazdele pămậntului. Am asociat numaidecật sậngele cu viața. În purpuriul lui, vedeam forța de a clocoti, de a sfida legile gravitației, de a înălța fruntea senină a gậndurilor către soarele care sta să răsară de după crestele munților. Mi s-a părut
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
parcă dintr-o bătălie crậncenă, cu laurii victoriei încununậndu -mi fruntea, pur și simplu pentru faptul că nu mă speriasem în fața destinului tragic al tractoristului. La numai cậțiva anișori, mă simțeam deja o femeie puternică, gata oricậnd să întorc în brazdă tractorul răsturnat de către cel mort. Înțelesesem atunci că voi deveni un caracter puternic, capabil să smulgă vieții toate plăcerile sau neplăcerile ei. - Matildă!..Matildă!... Dă-mi te rog o lumậnare s-o pun la capul mortului! Gậndul că tractoristul acela
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
și noi cu toți... Și nouă vânătoarea de aur și mărire Ne-nsamnă-n astă lume a Răului domnire. Și nouă-nghesuirea pe drumul spre plăcere În suflet naște scârbă și inimei durere. Și noi simțim că suntem copii nimicniciei, Nefericiri svîrlite în brazdele veciei... Și sufletu-ne-n tremur, ca marea se așterne Tăiat fiind de nava durerilor eterne; Ca unde trecătoare a mării cei albastre, Dorința noastră, spuma nimicniciei noastre. Și noi avem o lege - deși nu Dumnezeu - Simțim că Universu-l purtăm
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
visătoare capul pe spate, pe umărul lui Delfin, care o sărută). {EminescuOpIV 310} REGELE SOMN A mării unde-albastre alunecă-nspumate Și fulgeră-n cadență... O, dulce voluptate A nopții-adînci... Acuma văd luntrea de departe Cum cu-al ei plisc în brazde pe unde le împarte. Călugăru-i... În manta-i înfășurat visază, Al valurilor sgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe planul mări-l trag - Pe frunte-i e-mpletită o ramură de fag - Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ochi-mi acel preț Ce azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voiu fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini să te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ce suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri svîrlite în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămîne-n urmă în noi de cât obscura Și oarba suferință
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
văd viitorul cu norii roși de sânge Atunci sufletu-mi geme și inima-mi se frânge. Decis-ai oare, Doamne, ca în etern să fiă Romînu-n lanțuri crude... și searbăda sclaviă Să-nfigă ochii aspri.; cu-al lacrimei tipar Să brazde pe-a lui față decretul ei amar? Te blastămă de secoli a lumii neagră gură Și sufletu-ți se-mmoaie și inima-ți se-ndură, Dar pentru-a mea națiune al tău ochiu e de piatră Și sufletu-ți e vitreg
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
negură neagră, care apoi se ridică pentru-a lăsa să se vadă o negură {EminescuOpIV 474} rosă, În timpul acela se începe-a auzi, cu musică surdină, corul ce urmează. Când se ridică negura rosă, Mureșanu se vede dormind pe o brazdă de flori, într-o câmpie minunată - în [a] cărei fund se vede o dumbravă verde și munți verzi. În avanscenă se ridică, încunjurat de tufișe dese și sălbatice, ruina de marmură a unui monument roman. În timpul acesta, melodia cea dulce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
investițiile generozității să nu răsară nimic. Speranțele încolțesc uneori din stări mizere. Precum ciupercile din bălegar. Oamenii mari își îmbrâncesc epoca din tandrețe. De mii de ani, oamenii se preocupă îndeosebi de silueta cuvântului imposibil. Dreptatea înseamnă punerea adevărului în brazdă. Chiar și cel care a însăilat o singură stofă vrea să schimbe ceva în lume. Sublimul nu poate fi decât bisectoarea dintre mare și cer. Vreau să plutesc pe un poem tras de vulturi. Important e să știi să-ți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Dumnezeu. Hrana însă trebuie să ne-o găsim singuri. Calitățile rodesc doar sub aripa perseverenței. Dorul este heraldul inefabilului românesc. Nevoia de dragoste se poate atrofia cu timpul. Cea pentru dreptate ne sâcâie toată viața. Dreptatea înseamnă punerea adevărului în brazdă. Vreau să fiu un european din Priponeșți. Orice creier sănătos ar putea oxigena o pasiune. Nivelul aspirațiilor fixează clasa individului. Contează și mărimea aripilor, dar mai ales dinamica lor. Scopul polarizează drumeții. Valorile autentice nu au fost niciodată purtătoare de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ori alături, ori împotriva vremurilor lui. Este foarte greu de condus un popor care are o singură grijă : cea a zilei de mâine. Marile bătălii între națiuni ar trebui să se desfășoare numai în laboratoare, fabrici, biblioteci, muzee. Nepusă în brazdă, inteligența generează apatie. Asceții consideră hedonismul o blasfemie. Pentru amărât și pentru valul de fum, direcția nu are nici o importanță. Patria poate fi raportul dintre aspirație și sacrificiu. Orice șansă poate deveni un tren pierdut.. Cârpesc unii absolutul marilor pasiuni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să fie un pilon al justiției. Este foarte greu de condus un popor care are o singură grijă: cea a zilei de mâine. Marile bătălii între națiuni ar trebui să se desfășoare numai în laboratoare, fabrici, biblioteci, muzee. Nepusă în brazdă, inteligența generează apatie. Asceții consideră hedonismul o blasfemie. Utopia rămâne un ingredient esențial în toate marile proiecte ale omenirii. Singurătatea poate fi olimpiană, ori cumplit de stresantă. Excesul de zel poate compromite și cea mai bună intenție. Fără perseverență, celelalte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-i port scrisoarea pe umăr, s-o leg de fruntea mea ca o cunună; 37. să-i dau socoteală de toți pașii mei, să mă apropii de el ca un domn. 38. Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, și dacă brazdele lui varsă lacrimi; 39. dacă i-am mîncat roada fără s-o fi plătit, și dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni: 40. atunci să crească spini din el în loc de grîu, și neghină în loc de orz!" Sfîrșitul cuvintelor lui Iov. $32
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Străbate munții ca să-și găsească hrana și umblă după tot ce este verde. 9. Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Și stă el noaptea la ieslea ta? 10. Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? 11. Te încrezi tu în el, pentru că puterea lui este mare? Și-i lași tu grija lucrărilor tale? 12. Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
suntem odihniți și nu acum când sufletele noastre se mai țin în două ațe. Drept să-ți spun, dragă ieșene, parcă ai dreptate. Da’ de unde până unde crezi tu că mi-ar fi atât de foame încât să cad pe brazdă? Dacă n-am fi fost împreună toată ziulica asta, treacă-meargă, dar așa... Și chiar flămând fiind, tot n-am putut să scot un cuvânt din cauza vorbăriei tale. Uite cum îți bați singur cuie în talpă, ca... infanteristul. Află, dragă ieșene
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
doar complicele țiganului sordid ce mînă o cotigă gata să se dezmembreze, trasă de-o umbră de cal, numai piele și oase. O clipă doar, cîte-un ochi Înlăcrimat zărește sau poate doar Închipuie sclipirea alb-albăstrie a oțelului lustruit de atîtea brazde Întoarse. Imagini legate organic SÎnt unele poeme construite În jurul unui Înțeles pe care l-aș numi organic. Legătura Între imaginile juxtapuse este una care se continuă firesc prin schimbare, așa cum Întrun organism există o legătură funcțională Între diferitele organe. Imaginile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
precisă. După construcția unui climax apocaliptic, poetul inferează, de la înălțimea amvonului, pe un ton apoftegmatic: "Trebuiește întinerită mintea scăzută și ramolită a epocii noastre literare. Trebuiesc înjugați la viață domnii scriitori și purtați energic, în numele artei care-i ignoră, pe brazdele mari ale lumii". Forma atipică a condiționalului, precum și semnificația parcursului sisific trimit, de asemenea, la retorica predicii: Până ce nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră, până ce nu-și vor îngropa picioarele în țărână, ei nu vor putea înțelege
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
gândire - și de refuzul acestora de a-l accepta pe zero. Când numerele și-au pierdut semnificația geometrică, matematicienii nu și-au mai făcut griji că operațiile matematice nu au sens din punct de vedere geometric. Nu poți lua o brazdă de trei hectare dintr-un teren de două hectare, dar nimic nu te poate opri să scazi trei din doi. Astăzi știm că 2 - 3 = -1: număr negativ. Dar acest lucru nu era deloc evident și pentru greci. De multe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]