KorAP: Find »[drukola/base=break & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 >

1,291 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

verbele cu un singur argument ca sink care au o pereche tranzitivă sunt numite ergative. Matsuzaki (2001: 1), urmându-l pe Roberts (1987)12, folosește, de asemenea, termenul de verbe ergative numai pentru cele care au pereche tranzitivă (de tipul break 'a rupe', open 'a deschide'), iar termenul inacuzative, pentru cele care nu au pereche tranzitivă, de tipul (come 'a veni', appear 'a apărea'). 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative Comportamentul eterogen al verbelor inacuzative impune identificarea mai multor subclase

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nu este relevantă; incuzativitatea are altă sursă decât detranzitivizarea; verbele de existență și de apariție nu pot avea niciun fel de obiect (nici intern), pot forma participii adjectivale; verbele de existență pot fi folosite agentiv sau nonagentiv; spre deosebire de verbele ca break 'a (se) rupe', acestea sunt stative; sunt verbe diadice, dar care nu au o reprezentare lexico-semantică cauzativă; toate aceste trei tipuri de verbe (existență, apariție și dispariție) cer prezența implicită a unui argument locativ; apar în inversiunea locativă, acceptă inserția

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
argumentală a schimbării direcționate: Argumentul unui verb care corespunde entității care suportă o schimbare direcționată descrisă de verb este argument direct intern al acestui verb (Levin și Rappaport Hovav 1995: 146). Conform acestei reguli, verbe de schimbare de stare ca break 'a (se) rupe' sunt inacuzative când iau un singur argument, adică atunci când cauza nu e specificată. Regula se aplică și verbelor de mișcare (direcționată). 3. Regula de realizare argumentală a existenței: Argumentul unui verb a cărui existență este asertată sau

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
evenimente: de tip "accomplishments" (freeze 'a îngheța', wrinkle 'a se zbârci', redden 'a se înroși', wither 'a se veșteji', open 'a se deschide') și de tip "achievements" (fall 'a cădea', drown 'a se îneca', blush 'a roși', arrive 'a sosi', break 'a se rupe'). Reinhart (1996: 10) comentează și o altă abordare în termeni aspectuali, influențată de filologia descriptivă și studiul discursului − Smith (1970)84, Tenny (1992, 1994), Verkuyl (1972). Noțiunile utilizate (punct final, delimitare, măsura evenimentului) nu sunt definibile și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Fenomenul alternanțelor de tranzitivitate a fost observat pentru prima dată de Jespersen (1927: 332−333)93. O discuție mai detaliată apare la Fillmore (1970)94, care are în vedere comportamentul diferit al verbelor din limba engleză hitt 'a lovi' și break 'a se rupe'. Koontz-Garboden (2009: 77) observă că alternanța cauzativ/incoativ a făcut obiectul multor studii despre interfața dintre semantica lexicală, morfologie și sintaxă. 5.1. Probleme terminologice, definiții Alternanța cauzativă a fost discutată în mai multe studii, în contextul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
alternanța cauzativă este asociată cu diferențe morfologice. Relația semantică dintre cele două variante este următoarea: subiectul variantei inacuzative și obiectul variantei tranzitive poartă același rol. Autoarele (Levin și Rappaport Hovav 1995: 80) observă că multe verbe citate ca inacuzative prototipice (break 'a se rupe', dry 'a se usca', open 'a se deschide'), în special cele de schimbare de stare, participă la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (2005: 73) observă că, de obicei, verbele de schimbare de stare sau de localizare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
localizare prezintă alternanța cauzativă. Unii membri ai acestor clase semantice nu acceptă alternanța (murder 'a omorî', assassinate 'a asasina', stow 'a aranja', immerse 'a afunda, a îngropa'). Probabil că aceste verbe au aceeași structură ca dry 'a se uda' sau break 'a se rupe', dar natura rădăcinii lor împiedică detranzitivizarea. Reinhart (1996: 6) observă că problema alternanței cauzative se pune pentru verbele inacuzative și pentru cele cu Experimentator, care apar în structuri de tipul: The ball rolled/Someone or something rolled

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
assasina/a sacrifica' (imposibil de construit cu subiect nonuman); (d) gradul de schimbare de stare explică, potrivit lui Levin (1993)105, de ce verbele care denotă o schimbare totală, de tipul destroy 'a distruge', nu pot alterna și de ce un verb ca break 'a rupe', care nu presupune o distrugere totală, acceptă alternanța; (e) tipul de cauză este o altă trăsătură relevantă: spre deosebire de agentivitate, cauza accentuează legătura dintre agent/cauză și evenimentul cauzat. Criteriul (e) a determinat numeroase interpretări. Smith (1970, apud Matsuzaki

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inacuzativele primare și cele derivate. Analiza cauzativă nu poate fi extinsă la toate clasele de verbe; clasa inacuzativelor nu este omogenă, așa cum nici clasa tranzitivelor nu e omogenă (Levin și Rappaport Hovav 1995: 81). ● Restricțiile selecționale impuse subiectului verbului intranzitiv break și obiectului verbului tranzitiv break, chiar dacă poartă același rol tematic, sunt diferite (Levin și Rappaport Hovav 1995: 85): He broke his promise/the contact/the word record '(lit.) (El) a rupt promisiunea/contractul/recordul mondial' *His promise/the contact/the

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Analiza cauzativă nu poate fi extinsă la toate clasele de verbe; clasa inacuzativelor nu este omogenă, așa cum nici clasa tranzitivelor nu e omogenă (Levin și Rappaport Hovav 1995: 81). ● Restricțiile selecționale impuse subiectului verbului intranzitiv break și obiectului verbului tranzitiv break, chiar dacă poartă același rol tematic, sunt diferite (Levin și Rappaport Hovav 1995: 85): He broke his promise/the contact/the word record '(lit.) (El) a rupt promisiunea/contractul/recordul mondial' *His promise/the contact/the word record broke '(lit.) Promisiunea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
două exemple este că promisiunile, contractele etc. pot fi rupte numai de către agenți, nu și de instrumente, forțe naturale etc., situație în care verbul nu poate participa la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 85) observă că verbul tranzitiv break 'a sparge, a rupe' impune mai puține restricții obiectului decât impune intranzitivul break subiectului: John opened the door/the window 'John a deschis ușa/fereastra' The door/the window opened ' Ușa/fereastra s-a deschis' This book will open your

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nu și de instrumente, forțe naturale etc., situație în care verbul nu poate participa la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 85) observă că verbul tranzitiv break 'a sparge, a rupe' impune mai puține restricții obiectului decât impune intranzitivul break subiectului: John opened the door/the window 'John a deschis ușa/fereastra' The door/the window opened ' Ușa/fereastra s-a deschis' This book will open your mind ' Această carte îți va deschide mintea' *Your mind will open from this

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Rappaport Hovav (2005: 11) reiau ideea că verbele care au utilizare tranzitivă cauzativă denotă un eveniment cu cauză externă, exprimată în studiul din 1995, și arată că verbele care denotă evenimente cu cauză externă sunt verbe de schimbare de stare (break 'a rupe, a sparge', open 'a deschide'), care descriu o forță externă sau o entitate care acționează asupra altei entități. Astfel de verbe au întotdeauna utilizări tranzitive și utilizări intranzitive, în care cauza externă nu este explicită, deci participă la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
la verbele care nu acceptă alternanța și susțin că verbele inacuzative cu alternanță au o reprezentare lexico-semantică unică, asociată atât cu forma inacuzativă, cât și cu forma tranzitivă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 84) demonstrează că forma intranzitivă a verbului break 'a rupe, a sparge' apare printr-o operație care interzice argumentului cauzator să fie proiectat în reprezentarea lexico-sintactică/structura argumentală. Forma intranzitivă este monadică în structura argumentală, nivelul de reprezentare care determină proiectarea argumentelor în sintaxă. Inacuzativitatea verbului intranzitiv break

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
break 'a rupe, a sparge' apare printr-o operație care interzice argumentului cauzator să fie proiectat în reprezentarea lexico-sintactică/structura argumentală. Forma intranzitivă este monadică în structura argumentală, nivelul de reprezentare care determină proiectarea argumentelor în sintaxă. Inacuzativitatea verbului intranzitiv break este determinată de faptul că aceleași reguli de conectare se aplică participantului pasiv indiferent dacă este proiectat sau nu în sintaxă cauzatorul. 5.3.1. Cauzativizare Analiza de tip cauzativizare este cea tradițională, dar apare și în unele studii recente

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ship 'Bill a topit gheața', 'Sue a deschis ușa', 'Bil a scufundat vasul'. Pesetsky (1995: 98) arată că direcția derivării este reflexive > nonreflexive și se întreabă de ce dispare morfemul se în cauzativizare. Pesetsky (1995: 214) arată că verbe de tipul break 'a sparge, a rupe' și grow 'a crește', care alternează între sensul incoativ și cel cauzativ, par să implice morfemul CAUS. În unele cazuri, trebuie să presupunem existența morfemului CAUS pentru că a fost suprimat Cauzatorul Ambiental; în alte cazuri, CAUS

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
carro es rojo por sí solo ' Mașina este roșie prin ea înseși'. Koontz-Garboden (2009: 91−101) arată că variantele reflexive ale verbelor specificate plin (cut 'a tăia', assasinate 'a asasina') permit numai interpretarea reflexivă, iar variantele reflexive ale verbelor subspecificate (break 'a se rupe, a se sparge') permit și interpretarea anticauzativă. De multe ori, anticauzativul și reflexivul sunt marcate identic. Morfologic, analiza reflexivă a anticauzativelor este foarte plauzibilă. Anticauzativizarea este o operație asupra reprezentării semantico-lexicale a unui verb, iar pasivizarea este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

23.XII.1933) Bernea’s letters to A. Golopenția speak of a similar uneasiness, followed, however, in his case, by the abandonment of his “almost concluded” sociological formation in favor of a “more scientific” French one: “We all run, and break while struggling with life’s boulders; we follow paths that we think are ours (think only) and in fact?! God knows what we are doing! We look, each of us, for our golden calfă and let pass our life, our

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538

Ucide-ți doctorul și plata-ți da Infectei boli. Ia-ți darul îndărăt, Ori, cît pot scoate strigat din gîtlej, Îți spun: faci rău! LEAR: Asculta, trădător, Pe jurămîntul de vasal, ascultă-mă; That thou hast sought to make uș break our vow, Which we durst never yet, and with strained pride To come betwixt our sentence and our power, Which nor our nature nor our place can bear, Our potency made good, take thy reward. Five days we do allot

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
Lear) LEAR: Cum, cincizeci din suita dintr-odat? În paisprezece zile? ALBANY: Ce e, șir? LEAR: Ți-oi spune. (Către Goneril) Cer și iad, rușine-mi e That thou hast power to shake my manhood thus! That these hoț tears, which break from me perforce, Should make thee worth them. Blasts and fogs upon thee! Th' untented woundings of a father's curse Pierce every sense about thee! Old fond eyes, Beweep this căușe again, I'll pluck ye ouț And cast

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
Toți cei care-și urmează nasul sînt conduși de ochi, în afară de orbi, si nu este nici un nas din twenty but can smell hîm that's stinking. Let go thy hold when a great wheel runs down a hill, lest it break thy neck with following. But the great one that goes upward, let hîm draw thee after. When a wise man gives thee better counsel, give me mine again. I would have none but knaves follow it since a Fool gives

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
things What they are, yet I know not; but they shall be The terrors of the earth. You think I'll weep. No, I'll not weep. Storm and tempest. I have full căușe of weeping, but this heart Shall break into a hundred thousand flaws Or ere I'll weep. O Fool, I shall go mad! Exeunt Lear, Gloucester, Kent, and Fool. CORNWALL: Let uș withdraw, 'twill be a storm. REGAN: This house is little; the old man and's

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
and Fool. KENT: Here is the place, my lord. Good my lord, enter. The tyranny of the open night's too rough For nature to endure. Storm still. LEAR: Let me alone. KENT: Good my lord, enter here. LEAR: Wilt break my heart? KENT: I had rather break mine own. Good my lord, enter. LEAR: Thou think'st 'tis much that this contentious storm Invades uș to the skin: șo 'tis to thee; But where the greater malady is fixed, The

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
my lord. Good my lord, enter. The tyranny of the open night's too rough For nature to endure. Storm still. LEAR: Let me alone. KENT: Good my lord, enter here. LEAR: Wilt break my heart? KENT: I had rather break mine own. Good my lord, enter. LEAR: Thou think'st 'tis much that this contentious storm Invades uș to the skin: șo 'tis to thee; But where the greater malady is fixed, The lesser is scarce felt. Thou'ldst shun

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
să mai vii Nicicînd, nicicînd, nicicînd, nicicînd, nicicînd! Pray you, undo this button. Thank you, șir. Do you see this? Look on her. Look, her lips, Look there, look there. He dies. EDGAR: He faints. My lord, my lord! KENT: Break, heart; I prithee, break. EDGAR: Look up, my lord. KENT: Vex not hîș ghost: O, let hîm pass! He hates hîm That would upon the rack of this tough world Strech hîm ouț longer. EDGAR: He is gone indeed. KENT

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]