1,766 matches
-
determinantă pentru nașterea Securității, instituția de represiune din România fiind concepută ca „instrument al terorismului de stat” (p. 12) în virtutea dogmei dictaturii proletariatului. Analiza mecanismelor de administrare a actului de poliție politică în regimul totalitar comunist din România arată că brutalitatea a fost ridicată la rang de politică de stat, în numele „luptei de clasă” și a provocat un reflex de lungă durată, o „banalizare” a răului, întreținută cu ajutorul aparatului poliției politice (p. 14). Scopul era inculcarea și menținerea fricii în rândul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
provocat un reflex de lungă durată, o „banalizare” a răului, întreținută cu ajutorul aparatului poliției politice (p. 14). Scopul era inculcarea și menținerea fricii în rândul populației, intimidarea acesteia și administrarea fricii în mod ramificat și procentual. Securitatea a apelat la brutalitate fizică extremă în prima etapă a funcționării sale (1948-1964), optând apoi, în a doua perioadă (1964-1989), pentru o formă insidioasă de persuasiune pavloviană, chiar dacă și în această perioadă au mai existat destule cazuri de agresiune fizică asupra opozanților regimului comunist
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și pentru sine, de starea totală. Iubirea de oameni poate duce astfel la combaterea curajoasă și înverșunată a unei rezistențe; patriotismul poate dezlănțui dispoziții războinice; pasiunea intelectuală sau artistică poate da naștere la amărăciune, în fața lipsei de elan și a brutalității. Ilustrul criminalist Anselm von Feuerbach a subliniat în chip special această contradicție aparentă între mentalitate și efect, ca fiind necesară înțelegerii caracterelor criminale (vezi Psychologie, VI, E, 5). În cazul celor "născuți de două ori" (twice born), starea totală dominantă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
votare, deși avansul lor a fost împiedicat de coalizarea forțelor democratice (alegerile din 2000); în acest registru nimic nu este însă sigur pentru totdeauna, iar instituțiile rămân încă fragile. Cât despre dreptul la avort, acordat începând chiar din 1990, dincolo de brutalitatea sa ca mijloc contraceptiv, el a îndepărtat teroarea și a redat femeilor demnitatea și autonomia (de clasat în cadrul celui de-al treilea succes de mai sus). 6. Care sunt eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? Abordarea eșecurilor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
beneficiul aproape exclusiv al statelor occidentale. Fără îndoială că, pe parcursul primului deceniu, cele mai profunde eșecuri au fost legate de prăbușirea economică și de caracterul obscur și ezitant al privatizărilor, poate și pentru că aceste fenomene atingeau însăși inima sistemului comunist. Brutalitatea prăbușirii economiilor, însoțită pretutindeni de concedieri masive, a provocat o uimire generală, ca de altfel și brutalitatea invaziei bunurilor de consum importate, care era percepută ca o negare a propriilor capacități de producție și care a lăsat o amărăciune și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fost legate de prăbușirea economică și de caracterul obscur și ezitant al privatizărilor, poate și pentru că aceste fenomene atingeau însăși inima sistemului comunist. Brutalitatea prăbușirii economiilor, însoțită pretutindeni de concedieri masive, a provocat o uimire generală, ca de altfel și brutalitatea invaziei bunurilor de consum importate, care era percepută ca o negare a propriilor capacități de producție și care a lăsat o amărăciune și un sentiment de incompetență ce au favorizat mimetismele superficiale. Cât privește trecerea de la un regim global al
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
recunosc că sunt plăcut surprins de evoluțiile care au avut loc în România după anul 1989. Am crezut că lucrurile vor lua o turnură mult mai rea. Societatea a fost pașnică (mineriadele au fost relativ pașnice în comparație cu standardele balcanice de brutalitate). Politica a fost o combinație normală de corupție, ineficiență și o mână de oameni cu principii morale înalte, dar deseori lipsiți de calități manageriale sau inteligență politică. În general, luptele etnice au luat forma cuvintelor dușmănoase, dar nu a violenței
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unei democratizări de succes. Prima întrebare esențială pe care-mi aduc aminte că am ridicat-o era dacă cetățenii vor îmbrățișa valorile democrat-liberale. Nu aveam fundamentele necesare pentru a înțelege viața din Europa de Est a acelor timpuri, dar nivelele ridicate de brutalitate și represiune îndreptate împotriva acestor valori mi se pareau a fi argumente evidente. Fuseseră revoluțiile inițiate în numele acestor valori sau erau ele produsul șansei, fără a dispune de o viziune holistică a viitorului? Dacă aceste schimbări erau doar rezultatul șansei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
lui Gauthier de Syonnet, L'Ami du Roi a abatelui Royou, Gazette de Paris a lui Durozoi și Journal de M. Suleau. III. Presa, prima victimă a Terorii (august 1792 iulie 1794) Evenimentele petrecute pe 10 august au suprimat cu brutalitate presa regalistă iar guvernul revoluționar a suspendat libertatea presei. Soarta revoluției, amenințată de pericole de neimaginat, se afla (n discu(ie iar libertatea presei era incompatibilă cu exercițiul puterii într-o perioadă de criză atît de gravă. Toate publica(iile
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
n fiecare diminea((. În Alsacia-Lorena, ca și în Polonia ocupată, presa a avut o viață grea. După un regim foarte dur ziarele au fost, în sfîrșit, supuse aceleiași legislații ca în Germania, însă în 1913 statutul lor a fost cu brutalitate schimbat, iar publicațiile în franceză, care erau de bine de rău menținute, ca Le Journal d'Alsace-Lorraine de la Strasbourg, Le Nouvelliste d'Alsace-Lorraine a abatelui Wetterlé de la Colmar sau Le Courrier de Metz, au fost amenințate și puse sub urmărire
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Întâi un gol fizic - cel al absenței fratelui, pe care Sunzanne, sora lui, o resimte traumatizant și de care fratele lui - Antoine (Mihai Smarandache, uluitor în Inimi cicatrizate, când, cu o clipă înaintea morții, râde halucinant, e aici de o brutalitate care-i maschează, de fapt, slăbiciunea atât de angoasantă în final) - are nevoie ca să nu se mai simtă vinovat că nu-l poate iubi. Apoi golul verbal - toată vorbăria care nu reușește decât să adâncească și mai mult certitudinea că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
că textul cel mai bun antologat nu are nici o legătură cu erotismul de vreun fel. O lecție de viață. Teoretizările exploziei de „vulgar“ după 1990 se produc încă. Dezinhibarea scriitorului român s-ar fi produs brusc, violent, cu nepricepere și brutalitate adolescentină. E o mică fărâmă de adevăr, dar mult erotism plutea și în romanele generațiilor anterevoluționare. Ce e trist cu adevărat e că lumea a simțit nevoia să inoveze lingvistic, să acopere lexical toată potența nouă, democratică, în care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
tinerețe, o "supapă de siguranță". Și a fost pentru ea de foarte devreme, rămânând pentru toată viața, o alinare. Tinerețea-i în preajma unei mame severe n-a cunoscut zâmbetul, nici razele veseliei. Copilăria i-a fost întristată de asprimile, uneori brutalitățile unor institutoare nepricepute. Așa cum margrafa de Bayreuth a avut de suferit din pricina guvernantei sale, abominabila Letti, și prințesa de Wied a fost umilită și maltratată de o irlandeză răutăcioasă care o băga într-un sac legat la gură și o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De fapt, Frosi iese mai des pentru că merge la pastor ca să ceară divorțul. Pastorul o îndeamnă la răbdare, îi arată ce lașitate ar fi să abandoneze un infirm nefericit. Însă viața este apăsătoare pentru tânăra femeie, care suferă crunt din pricina brutalității și bănuielilor soțului. Pastorul intervine și-l ceartă pe bolnav pentru insultele nedrepte. Metei plânge, se smerește și obține prin căință iertarea și iubirea pe care violențele lui le îndepărtaseră. Este o înaltă lecție de moralitate și încredere. Concluzia este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
grafia" din pornografie oscilează între scriitură și pictură. La fel, în secolul al XVIII-lea, noțiunea de "tablou" nu mai este rezervată picturii, ci constituie unul din termenii-cheie ai textelor pornografice. De pildă, la marchizul de Sade: "Mă-nhață cu brutalitate și dă năvalnic la o parte vălurile care-i mai ascund nurii din care arde să se-nfrupte: rând pe rând, mă ocărăște... mă măgulește... O! ce tablou, Dumnezeule mare!" Justine ou les malheurs de la vertu 5, p. 30. "Cardoville
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în timpul unei sarcini de învățare. Dar înaintea realizării sarcinii propuse, subiecții trebuiau să privească un film. Jumătate dintre subiecți au vizionat un film despre box, Campionul, film în care Kirk Douglas, cel care juca rolul personajului principal, era bătut cu brutalitate. Ceilalți subiecți s-au uitat la un film fără conținut agresiv (un documentar). Rezultatele au arătat că cei care au vizionat filmul despre box au administrat mai multe șocuri electrice complicelui. Într-o altă variantă a aceleași paradigme, complicele poartă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în contexte instituționalizate foarte bine organizate. Studiile lui Zimbardo asupra agresivității din închisori și cele ale lui Milgram asupra obedienței au clarificat puțin fenomenul agresivității instituționalizate. * Suntem cu toții călăi și victime în același timp? Zimbardo (1973) a studiat agresivitatea și brutalitatea gardienilor din închisori, încercând să determine factorii instituționali ai agresivității. O serie de subiecți au fost recrutați pentru a participa la un studiu despre viața din închisoare. Toți subiecții erau studenți, de sex masculin, de la Universitatea Stanford. Jumătate dintre subiecți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiind nevoiți să poarte uniforme și să răspundă la apelative precum "Domnule ofițer de corecție". Gardienii dețineau anumite puteri asupra deținuților și purtau măciuci adevărate. Amestecul s-a dovedit a fi exploziv. Experimentul a trebuit întrerupt după șase zile din cauza brutalității gardienilor. Aceștia nu-i lăsau deloc în pace pe deținuți, le întrerupeau somnul, nu le respectau drepturile de a merge la toaletă pe timp de noapte, obligându-i să folosească oala în celulă și aplicându-le pedepse fizice foarte dure
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Unul dintre deținuți a făcut greva foamei pentru a-și exprima revolta, iar gardienii au încercat să-l forțeze să mănânce. Ce s-a întâmplat, de fapt? În opinia lui Zimbardo, trei factori sunt responsabili de această evoluție îngrozitoare a brutalității instituționalizate. Mai întâi de toate, concepția vizând comportamentul gardienilor față de deținuți: ei trebuiau să mențină ordinea. Bineînțeles că acest lucru nu justifică brutalitățile manifestate. Dar ideea a fost cea care i-a forțat pe gardieni să decidă limitele propriilor acțiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a întâmplat, de fapt? În opinia lui Zimbardo, trei factori sunt responsabili de această evoluție îngrozitoare a brutalității instituționalizate. Mai întâi de toate, concepția vizând comportamentul gardienilor față de deținuți: ei trebuiau să mențină ordinea. Bineînțeles că acest lucru nu justifică brutalitățile manifestate. Dar ideea a fost cea care i-a forțat pe gardieni să decidă limitele propriilor acțiuni. Apoi, dezumanizarea deținuților și, în sfârșit, obediența față de autorități. Victimele sunt și/sau rămân ființe umane în ochii agresorului? Degradarea la care au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
i-a forțat pe gardieni să decidă limitele propriilor acțiuni. Apoi, dezumanizarea deținuților și, în sfârșit, obediența față de autorități. Victimele sunt și/sau rămân ființe umane în ochii agresorului? Degradarea la care au fost supuși deținuții lui Zimbardo a provocat brutalitatea gardienilor, constituind chiar una dintre forme. Se pare că este mult mai ușor să tratezi pe cineva cu brutalitate dacă i-a fost sustrasă orice formă de demnitate umană. Eficacitatea efectului de dezumanizare asupra dezinhibării agresivității a fost observată într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Victimele sunt și/sau rămân ființe umane în ochii agresorului? Degradarea la care au fost supuși deținuții lui Zimbardo a provocat brutalitatea gardienilor, constituind chiar una dintre forme. Se pare că este mult mai ușor să tratezi pe cineva cu brutalitate dacă i-a fost sustrasă orice formă de demnitate umană. Eficacitatea efectului de dezumanizare asupra dezinhibării agresivității a fost observată într-o formă și mai brutală în lagărele naziștilor. În calitate de oameni avem cu toții drepturi morale, drepturi pe care le știm
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de un lung proces de reflecție și gândire (Weiger et al., 1988). Indivizii cu leziuni la nivelul neocortexului frontal își pierd capacitățile decizionale (în termeni de timp, spațiu și strategie), reacționând la provocări prin agresiuni impulsive și manifestând iritabilitate și brutalitate. În absența controlului cortical, indivizii cu leziuni prefrontale nu pot apela decât la soluții obișnuite și stereotipe. Aceste perturbări corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de sensibilitate la pedepse și precipitării acestora pentru obținerea cât mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ale soției nu pot decât să intensifice violența. Agresivitatea împotriva copiilor Pentru a desemna relele tratamente împotriva copiilor, specialiștii au propus mai mulți termeni: termenul de "act de violență" se aplică relelor tratamente corporale, cel de "maltratare" corespunde acțiunilor de brutalitate, iar termenul de "abuz" se referă la acțiunea de a abuza sau a se folosi excesiv și injust de un lucru sau o persoană. În opinia lui Straus, Manciaux, Gabel, Girodet, Mignot și Rouyer (1993), un copil maltratat este victima
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sexual și a neglijenței care se soldează cu grave consecințe în dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Articolul 19 din textul Convenției Națiunilor Unite despre drepturile copilului (1989) proclamă protecția copilului împotriva oricărei forme de violență, de lovitură sau de brutalitate fizică și mentală, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, cu referire și la violența sexuală, atâta timp cât copilul se află sub îngrijirea ambilor părinți sau a unuia dintre ei, a reprezentanților lor legali sau a oricărei alte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]