2,036 matches
-
important comparatist interbelic"30. DSR acordă atenție și publicațiilor folcloristice ale Elenei Niculiță Voronca, descriind în detaliu activitatea sa în deceniile interbelice, deși, surprinzător, istoriile literare și enciclopediile anterioare nu au inclus și numele acesteia. În fine, doi dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit "cântăreț al suferinței care alternează violența protestatară cu jeluirea elegiacă"31, iar Iulian Vesper este apreciat pentru opera sa poetică de factură romantică, axată pe "trăirea autentică a spaimei thanatice"32
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. Memorialistică Aderca, Felix, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007. Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, București, 1999. Chelariu, Traian, Zilele și umbra mea, vol. I, II, Editura Ideea Europeană, București, 2007. Iorga, Nicolae
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Al. I. Cuza", Iași, 2012. Cristea, Gabriela C., Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001. Diaconu, Mircea A., Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999. Drăgușanul, Ion, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008. Ethington, Philip J., "Placing the Past: Groundwork for a Spatial Theory of History", Rethinking History, 11, nr. 4, 2007. Eyerman, Ron, "Intellectuals: A Framework for Analysis, with Special Reference to the United States and Sweden", Acta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aproape sentimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 2000, 282 p.; Dumitru Niculăeasa, Poșta Fălticeni (1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție și continuitate. Camera de Comerț și Industrie Suceava (1850-1990-2000), Suceava, s.n., 2000, 80 p. 10 Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Suceava, Biblioteca Bucovinei, 1997, 222 p.; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Suceava, Editura Țara Fagilor, 1998, 432 p.; Aurel-George Stino, Fălticeneni care au fost. Amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2004, 168 p.; Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
62 Emil Satco, "Câteva aspecte ale vieții cultural-artistice din orașul Siret (sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea)", în I. Popescu-Sireteanu, Siretul..., p. 444. 63 I. Artzi, Biografia unui sionist, p. 20. 64 Petru Froicu, "Din istoria presei bucovinene: Freamătul literar (1933-1937)", în I. Popescu-Sireteanu, Siretul..., p. 240. 65 I. Simionescu, Orașe din România..., 113. 66 Enciclopedia României, vol. II, Imprimeria națională, București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III, nr. 666, 1938, p. 2. 72 G. G. Antonescu, Educație și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914), dosar 6/1868. 80 I. E. Torouțiu, Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911, p. 11. De altfel, I. E. Torouțiu a fost unul dintre cei mai înverșunați naționaliști bucovineni. În 1934 propunea în cadrul Societății Scriitorilor Români acordarea unui premiu de 12.000 lei, pe cheltuiala sa, unui "scriitor român de sânge", autor al unei opere care să exploreze specificul național (în Societatea Scriitorilor Români, Buletin, Tipografiile Curții Regale, București
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1936-1937, Tip. B. Saidman, Botoșani, 1938, p. 33. 192 Ibidem, pp. 37, 38. 193 Traian Rotariu, Petru Iluț, Sociologie, ediția a 2-a, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996, p. 145. 194 Este relevantă în acest sens descrierea unei clase de la liceul bucovinean din Rădăuți de către fostul elev Iulian Vesper, la 1919: Procentul cel mai ridicat îl constituiau elevii proveniți din mediul rural, tunși chilug, îmbrăcați în cămăși albe, ițari strâmți pe picior, în spate cu nelipsitele bondițe sau pieptărașe, serioși, privind cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fete Regina Maria, dosar 1/1922. Sunt premiați, în 1923, 12 elevi și eleve: opt mențiuni, un premiu III, două premii II și un premiu I. 212 T. Opriș, Istoria debutului literar..., p. 119. 213 Preluat din "Muguri, o revistă bucovineană cu tradiție", în V. I. Schipor, Bucovina istorică. Studii și documente, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 467. 214 I. Vesper, Memorii, p. 38. 215 C. Charle, Intelectualii în Europa..., p. 394. 1 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
două", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 31. 40 Idem, "Regionalism și capitalism", în Făt-Frumos, II, nr. 3, 1927, pp. 94-95. 41 Idem, "Maimuțăreală englezească", în Făt-Frumos, I, nr. 5, 1926, p. 160. 42 P. Froicu, "Din istoria presei bucovinene...", p. 236. 43 Ibidem. 44 Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999, p. 21. 45 Traian Chelariu pare a fi izolatul grupării. Versurile sale sunt adesea criticate de Mircea Streinul, iar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M. A. Diaconu, Mișcarea "Iconar"..., p. 83. 47 Alis Niculică, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. 48 Ion Drăgușanul, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, p. 6. 49 Ibidem, p. 8. 50 Paul I. Papadopol, "Revistele de provincie", în Provincia literară, I, nr. 1, 1932, p. 5. 51 C. D. Fortunescu, "Reviste de provincie". 52 I. Cg., "Regionalism cultural", în Vremea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ziua de 22 ianuarie 1988 (vezi Silvia Condrațchi, O pionieră a aviației românești, în "Timpul" (Chișinău), nr. 352, 10 februarie 2006). 3. Stela Huțan-Palade "Sunt născută la Gura Humorului, în martie 1921. Bunica mea se trăgea dintr-o veche familie bucovineană era născută Racoviță. Eram patru copii. Tata lucra la administrația financiară din păcate l-am pierdut când aveam 9 ani. Liceul l-am făcut la Cernăuți și, în 1940, m-am refugiat, împreună cu mama, cei doi frați și sora mea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a ținutului Fălciu. Sărăcia de apă i-a obligat să renunțe la creșterea cârdurilor de gâște și a porcilor de rasă. Aceiași sărăcie de apă și abundență de colb ori glod (după anotimpă, i-a făcut pe mulți dintre coloniștii bucovineni de aici să și schimbe portul lor național prin portul hainelor și cămășilor obișnuite regiunilor noastre de deal și câmpie. În sfârșit, stabilirea coloniei la marginea nordică a satului Rădiu, în plină bătaie a vânturilor dominante și în vecinătatea imediată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
peste 225 km. în linie dreaptă și cu o diferență de altitudine de cca 620 m. De aici decurg toate deosebirile dintre elementele fizice ale celor două medii, deosebiri care cu greu au putut și pot fi suportate de către coloniștii bucovineni. Dintre aceste elemente, cele care alcătuiesc clima au fost și rămân cele mai importante, deoarece acțiunea lor se exercită direct iar rezultatele lor se resimt imediat. Analiza comparativă a principalelor elemente climatice din cele două regiuni ne va fi edificatoare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe când în regiunile noastre de deal și câmpie se știe că mare parte din aceste articole alimentare sunt diminuate ca volum de prezență - abundentă în unele anotimpuri - a fructelor, legumelor și zarzavaturilor, iar locul pâinii e luat de mămăligă. Coloniștii bucovineni spun în deosebi că pometurile, strugurii și zarzavaturile pe care le pot cultiva sau pe care le pot procura ușor aici, erau, pentru mulți dintre ei, o raritate în satele lor de la munte. Într-adevăr, nu departe de coloniile lor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz. După ultima reformă agrară (1945), raporturile dintre localnici și coloniști au devenit și mai puțin prietenoase , din cauză prin cumpărarea în 1922 a restului de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Trenurile circulau cu viteze de 25 km. pe oră, iar când erau ploi nu mai circulau deloc. Noua Sulița era orașul de graniță între județul Hotin (Basarabia) și județul Cernăuți (Bucovina). Erau două orașe despărțite de o apă. Noua Sulița bucovineană modernă și Noua Sulița basarabeană (rusească) plină de noroi, case din chirpici și locuitori săraci. Și nivelul material și cultural diferea foarte mult. Bucovinenii aveau la Cernăuți liceu românesc și Universitate cu facultăți în limba română. Aveau conștiința națională dezvoltată
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
asistat la o demonstrație a detașamentului antigaze, un program artistic și diverse exerciții sportive. Miercuri, 8 iunie. Ceremonii legate de sărbătorirea a doi ani de la venirea pe tron a regelui Carol. Regele decorează, la Arenele Romane, pe voluntarii ardeleni și bucovineni din Războiul de Reîntregire și dă un dejun la Palat. Nu este menționată prezența lui Mihai. Iunie. Marele Voievod de Alba Iulia a absolvit școala primară, la Castelul Peleș, în sistemul învățământului primar particular. L-a avut ca mentor principal
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au fost conduși la Castelul Peleș. Aici, în Sala Maurescă, s-a servit un dejun la ora 13. Marți, 24 ianuarie. La Mânăstirea Radu Vodă din București are loc sfințirea drapelului Despărțământului București al Uniunii Foștilor Voluntari Români ardeleni, bănățeni, bucovineni, basarabeni și macedoneni din Războiul pentru Întregirea Neamului. Marele Voievod Mihai a fost nașul drapelului, cu încuviințarea regelui Carol. Joi, 26 ianuarie. Carol al II-lea însoțit de Mihai revin de la Sinaia la București (ora 1450) la reședința de iarnă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
gară. La ora 18, trenul a pornit spre București, unde a ajuns la ora 22. Luni, 25 iulie. Odată cu pierderea bunicii, care l-a iubit foarte mult, Mihai află că a murit un coleg de la Școala Palatină, Grămadă, nepotul luptătorlui bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), de meningită tuberculoasă. Era - avea să noteze Carol - „poate cel mai inteligent dintre toți <...> Mihăiță este foarte impresionat de toate aceste evenimente din urmă.” Marți, 26 iulie 1938 - vineri, 29 iulie. Moștenitorii Reginei Maria iau decizii esențiale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
populația evacuată din Basarabia și Bucovina, s-au acordat familiilor fără nici un venit ajutoare bănești lunare. La 18 septembrie 1940 s-a înființat Comisariatul General pentru așezarea și plasarea refugiaților, care a soluționat o parte a problemelor refugiaților basarabeni și bucovineni, precum și a miilor de refugiați din teritoriul ocupat de Ungaria. O serie de probleme nu au fost rezolvate, ca urmare a posibilităților financiare limitate, atât la nivel central, cât și la cel local. Nu li s-a asigurat tuturor refugiaților
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
moldoveni să uite că teritoriul răpit este moldovenesc, i-au zis Bucovina, adică Țara pădurilor de fagi. Bucovina s-a menținut ca provincie austriacă distinctă până în anul 1786, când a fost inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni au întocmit un memoriu de 12 puncte, prin care cereau, între altele, desprinderea Bucovinei de Galiția. Urmarea a fost că prin Constituția austriacă din anul 1849 Bucovina a fost declarată ducat, condus de un guvernator. După anul 1775 împărații Austriei
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
sensibilitatea la onoarea personală și demnitatea națională, simțul dezvoltat de responsabilitate, inițiativa îndrăzneață, împlinirea personalității proprii în armonie cu destinul comunității sociale alcătuiesc profilul acestei generații inconfundabile de profesori și sunt detectabile în devenirea mai multor generații postbelice de tineri bucovineni. Decesul tatălui său o obligă, după absolvirea liceului, în 1952, să intre în învățământ la Școala Costișa, unde funcționează ca profesor suplinitor de limba rusă și limba română. Acasă, își ajută acum mama, rămasă singură să înfrunte vitregiile vremii. În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]