4,074 matches
-
Urluiu și cea de la mătușa îmi stârneau în prezent furia, omul acesta era precum un cameleon. Văzusem un Ovidiu la țară, altul, total opus la mătușa și pe cel de toate zilele, seara, sub duș. Mă simțeam trădată și oricâtă bunăvoință aș fi avut, îmi era greu să trec cu vederea situațiile penibile în care ne aflaserăm amândoi. Cu cât mă gândeam mai mult la Ovidiu, îmi dădeam seama că trecusem cu mare ușurință și de multe ori peste amănunte, care
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
Probabil ,încet,încet s-au trezit din amorțirea materială exclusivă.Interesul inginerului pentru artă și literatură,pentru scrierile acestuia și reciproc pentru arhitectură și construcție au creat o punte solidă. Prietenia nu e nimic altceva decât înțelegerea deplină,unită cu bunăvoință și iubire. Se prea poate că idealizez p r i e t e n i a .dar considerațiile de mai sus rămân credința mea ,idealul unei adevărate prietenii. Nu pot încheia acest capitol fără a-l cita pe scriitorul Milan
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
văd normal, ca orice om. Nu am apucat să văd decât un fel de tunel de culoare argintie și alte amănunte nu îmi mai amintesc și, parcă ceva elemente prismatice, dar încăpățânarea mea a fost mai mare decât generozitatea și bunăvoința care mi se arătase. Și aceasta s-a petrecut în două rânduri. Iar eu tot în două rânduri am procedat la fel, așa că acum nu mai am decât cuvinte de regret pentru purtarea mea nesăbuită. Regrete care, oricât de sincere
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
de pe vremea romanilor. Pentru că, i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu Băi). Încă din vremuri străvechi, pământul scăldat cu torente și izvoare era binecuvântat, ca loc de rodire și bunăvoință cerească. Iar legile ospitalității dacilor erau cunoscute prin ceea ce i se oferea drumețului, apă rece, cristalină de izvor și o baie caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă această apă, de mulți știută, mai era și tămăduitoare, ca aceea de la
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
aveau în adevărul și autenticitatea lor față de viață. De altfel, Adevărul are o infinitate de aspecte juste, totdeauna reale, așa încît originalitatea vine prin forța lucrurilor, cu condiția ca să plecăm de la punerea corectă a problemelor și să pornim animați de bunăvoință și dezinteres total în efortul de a obține Adevărul și nu niște "adevăruri" care măgulesc doar vanitatea autorului. Să ne întoarcem deci la problema inițială: Se va opune Hegel cu atît de originala sa venă de gîndire, datorată gîndirii indiene
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un dar al durității acela de a fi iubit". La ce se gîndea în acele momente Dej? Dispariția lui Stalin și luptele dintre diversele tendințe ce se anunță la Moscova nu pot decît să-1 neliniștească. El primise numeroase semne ale bunăvoinței dispărutului: în 1952, cînd se ridicase împotriva Anei Pauker, ambasadorul sovietic la București, Kavtaradze, prieten al fostului ministru, fusese chemat la Moscova. Hrușciov se impune în 1953, iar Beria este eliminat. Decizia lui Dej cuprinde în sine dubla caracteristică a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
23 august. Dej, Stoica și Apostol vor anunța, pe 30 octombrie, o creștere a salariilor, determinată de ecoul crizei poloneze și a grevelor muncitorilor din Poznan. Gheorghiu-Dej și echipele sale au dirijat criza în așa fel încît au asigurat României bunăvoința lui Hrușciov. În 1956, în România nu există eliberări de prizonieri. Dimpotrivă, solidaritatea manifestată de cîțiva studenți români cu insurecția ungară va conduce la bătăi și, în majoritate, arestări. Destalinizarea românească se va face prin întărirea ordinii marcată, pînă în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atît de amplă încît țările arabe protestează. Pe 25 februarie 1959, Scînteia lansează atacuri foarte violente împotriva sioniștilor. Guvernul anunță că suspendă autorizațiile de plecare; mai multe sute de evrei acuzați de sionism sînt arestați. Mișcarea de emigrație va căpăta bunăvoința autorităților române, care vor vinde vize la prețuri ridicate pentru plecări spre Europa Occidentală sau America Latină. Rabinul Moses Rosen notează: "Dintr-o dată, populația evreiască n-a mai fost considerată necesară. Evreii nu mai erau de neînlocuit. O nouă generație de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se mai crede în viitor, prezentul este revendicat cu decență. Referința la ideea confuză de normalitate are un aer de pretenție la universalitatea dreptului, atunci cînd minerii scriu la Radio Europa Liberă: "Să citiți numele semnatarilor, poate că vor avea bunăvoința să ne lase să ne reluăm munca de zi cu zi". Acești mineri înțeleseseră că Occidentul deținea o pîrghie de destabilizare a României cu arma drepturilor omului. Conform mărturiei unui fost agent al Securității, Ion Pacepa, Ceaușescu se gîndea să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de manevră ale Guvernului român reprezintă rezultatul unei conștiințe lucide a raporturilor de forțe mai puțin simple decît le crede Washingtonul. Meritul lui Botez este acela că nu a subestimat inteligența politică a Bucureștiului, care a știut să profite de bunăvoința și de distanțele reprobatoare ale Vestului, că nu a subevaluat atracția unei părți a opiniei românești pentru o Uniune Sovietică care, pînă la urmă, împarte un destin comun cu țările frățești în relația ei complexă cu Occidentul. Formularea moderată a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
general al țărei și, preocupat mai mult de a se mănținea cu orice preț la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
general al țărei și, preocupat mai mult de a se mănținea cu orice preț la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
principe Anton de Hohenzollern. Ziarului "Pester Lloyd" organ chip oficios al guvernului maghiar, i se scrie din Berlin că d. Brătianu ar fi plecat din capitala Imperiului german foarte mulțumit cu succesul călătoriei sale. A izbutit să asigure Principalului României bunăvoința Germaniei în gradul de care se bucură deja de mult din partea Austro-Ungariei. Despre o adeziune formală a României la alianța austro-germană nu poate fi vorba, de vreme ce nu există în același grad identitatea de interese cari există între cele două mari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu cred că este mai prejos de demnitatea lor de a inventa tot felul de știri cari de a doua zi se desmint, au susținut zilele trecute că d. Emil Costinescu a cutreierat toată Moldova în căutarea unor oameni de bunăvoință cari să primească portofolie ministeriale. Pentru ca cititorii să poată judeca despre seriozitatea organelor opozițiunii - adaogă "Romînul" - în știrile ce răspândesc, le vom face cunoscut că d. Emil Costinescu nu s-a mișcat din București decât spre a merge câteva ore
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
resimți în toate părțile că acea constelațiune nu fusese durabilă și c-ar fi fost mai bine de-a nu i se-ncrede orbește și de-a nu indispune, prin mărturisiri călduroase de înclinațiune, pe alte puteri, de-a căror bunăvoință avem o egală necesitate. Indispunerea aceasta s-a manifestat pîn-acuma în două insuccese cu grije cocoloșite, dar sigure: cestiunea Arab Tabiei și neizbutirea misiunei d-lui Dim. Brătianu. Într-adevăr, după cât știm, nici guvernul englez nici cel francez nu pot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu universitățile, institutele noastre nu produc decât sute de exemplare ale logofătului Coate-goale, care primejduiește mersul, bazat în esență pe muncă și pe producțiune, a oricărei societăți omenești. Ce fericire pentru noi când vedem acuma ideile noastre împărtășite cu multă bunăvoință de un organ atât de... ne lipsește într-adevăr calificativul pentru a însemna cu destulă pregnanță pe aprigul apărător al cestiunilor celor mai populare. Această fericire, de a-și vedea în sfârșit recunoscute ideile, nu ne oprește însă de a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca răspuns la acel sfat cu totul binevoitor pe care-l dădusem guvernului: de-a nu arăta înclinațiuni pronunțate pentru nici una din puterile mari, ci de-a menaja în mod egal susceptibilitățile lor, pentru că în mod egal avem necesitate de bunăvoința lor. Polemica e presărată de-o mulțime de insinuațiuni. Ba că e trist că organe ce se pretind românești manifestă bucurie și speranță că ministeriile vor urma a se schimba după caprițiile și cuviințele ingerințelor din afară, ba că d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a adresat. Înalta Poartă nu se îndoiește câtuși de puțin că puterile, al căror sentiment de dreptate îl cunoaște bine și despre care niciodată nu poate bănui că ar avea intențiunea să aducă vrun prejudiciu suveranității sale, vor primi cu bunăvoință observațiunile pe cari subsemnatul este însărcinat a le da Exelențelor lor, drept răspuns la menționata notă. Semnând Tratatul de la Berlin, Înalta Poartă nu se aștepta, din cauza dorinței pentru o rectificare a frontierei helene în Epir și Tesalia, să primească de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Guizot, Cousin, Villemain. Daca sânt reforme folositoare, necesare de realizat, și daca d. ministru al învățăturilor se dedă cu ele c-o aplicație serioasă și reflectată, cu atât mai bine; n-am avea decât să susținem în această operă o bunăvoință inteligentă, chiar dac-ar fi cam îndrăzneață. Simpatiile nu i-ar lipsi; dar acele vechi metode, despre cari d. Jules Ferry vorbește cu atâta ușurință, pe cari le răstoarnă pretinzând că le transformă, fost-au ele într-adevăr atât de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în timpul scabroasei afaceri. O mică observație. Eroarea "Timpului", zice tânărul d. Cantacuzino, e evidentă; dealtmintrelea ea nu mă surprinde, domnii conservatori păstrând obiceiul de-a ne judeca după dumnealor, iar nu după noi. Oare tânărul d. Cantacuzino n-ar avea bunăvoință a ne spune care e acel om din partidul conservator, tânăr sau bătrân, care, în vremea regimului catargiesc, de tristă memorie cum am zice, să fi luat de la stat vreo leafă, nu de 48 000, dar măcar modesta retribuție de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar putea lua în nume de rău o atitudine care ni se impune prin poziția noastră; biruitul, daca biruit ar fi, ne-ar fi încă și mulțumitor. În orice caz, când o condiție chiar a existenței noastre este nu numai bunăvoința, dar chiar tăria amânduror vecinilor, e o politică puțin prudentă cea de înclinații manifeste care se răsfață acum peste graniță! [ 26 august 1880] SCHOPENHAUER ÎN FRANȚA D. Jules Claretie, un cunoscut foiletonist francez, scrie în "Le Temps" că o carte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
De la care putere se poate aștepta că-și va ținea făgăduințele date? Poate rămânea România neutrală, chiar dacă ar voi? Care dintre amândouă puterile oferă României foloase mai mari și mai reale? Nici una, răspundem. Avem într-adevăr trebuință de-a păstra bunăvoința Austriei; dar trebuința aceasta este egală către toate puterile mari. Avem nevoie și de Italia, și de Rusia, și de Germania, și de Englitera, și de Franța, în mod cu totul egal. Acesta este întreg înțelesul poziției noastre dificile în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întreg înțelesul poziției noastre dificile în Orient. Popor latin, înconjurat de slavi, de maghiari, de germani, noi nu ne putem răzima pe nici o simpatie de rasă, care e cea mai puternică dintre toate. Așadar sîntem avizați a ne răzima pe bunăvoința egală a vecinilor noștri, răsărită dintr-un echilibru nu de simpatii sau antipatii, ci de interese. Înclinând spre una sau spre alta e evident că punem în cestiune interesele sau ale unuia sau ale altuia. Dovedind însă, prin toată atitudinea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bolnavului imaginar al lui Moliere, ca să devenim ipocondri când medicii foii oficioase fac diagnoza lor pe cât de falsă pe atât de interesată și că, din contra, le putem anunța că asemenea diagnoze ar face asupră-ne un efect comic prin bunăvoința și părerile de rău de comedie cu cari sânt presărate dacă împrejurările în cari ele sânt făcute nu ne-ar inspira reflecții mult mai aspre. Ne pare rău că tocmai încetarea din viață a unui din cei mai buni din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la politica esterioară: În afară o politică modestă și chiar respectuoasă cătră toate puterile, dar demnă și stăruitoare, care esclude orice vederi ambițioase, orice visuri aventuroase, și ne scutește de umilințe; o politică onestă și consecuentă, care să ne concilieze bunăvoința și să inspire încredere. E, o repetăm de atâtea ori, o lipsă de modestie și de respect pentru puteri zdrobitor de mari, cum sânt cele vecine, de-a ne declara pentru politica balcanică a uneia sau a celeilalte. Daca am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]