1,960 matches
-
sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal loc pe traseul reîntoarcerii ideilor din fapte (Hawking, 2005). B. Saltul mortal pentru identitate Recuperarea omului Fiind originată în nevoi, acțiunea omului de a face, inclusiv de a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acces la putere (prin stocarea de informație, de cunoștințe, practici, rețete, licențe etc.), ajunge să coboare standardele funcționalizării intersubiectivității la percepții. Cumva șocant, factorul subiectiv al procesului economic este constrâns să apeleze la simțuri (de preferat prin mijlocirea oferită de bunul-simț) pentru a răspunde funcției sale randamentale. Este limpede că starea sistemului devine mai fluctuantă, implicând nivelul primar al subiectivității, dar se pare că acesta este un răspuns contextual, forțat de împrejurări să fie dat, pentru faptul că Economia se autoproiectează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Cumva temeinic, evitarea soluționării ideologice a problemei mijloacelor trebuie să țină de răspunsul categoric la invitația de a ieși din presiunea metodologică reducționistă, a simplificării excesive pentru a face posibilă manipularea, preferată de ideologii. Economia este, în bună măsură (a bunului-simț), spațiul lucrurilor intermediare sensului vieții, dar și al lucrurilor intermediate pentru a deveni scopuri sau a atinge scopuri. Ea însăși nu ajunge niciodată scop în sine din punct de vedere acțional. Dacă Economia este un scop în sine, ea nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
finitudinii cunoașterii ca lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală, prin ombilicul căreia se hrănește cu substanța adevărului, adică epicentrul vibrațiilor sale, care este simțul simțurilor, bunul-simț al întregului, cumpătării, ritmului, concordanței, coincidențelor, măsurii etc. Pierderea sau slăbirea contactului cu această forță tare a conștienței în fluxurile ei de cogniție ar putea să însemne poarta către aflarea imposibilității desăvârșirii contingente, dar și sugestia alegerii altei ancore de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să evalueze, recurge la magie, la prestidigitație prin limbajul criptat, păsăresc pentru profani. Cuvântul prețios este soluția în fapt pentru expertiza care nu are alonjă cognitivă, așezare conceptuală, obișnuința ritualului coerenței conceptuale interesate de regula lucrului bine făcut, cerută de bunul-simț, care este și teoretic și practic totodată. Haosul funcțional Vecinătatea Economiei cu politica este neșansa amestecului care nu duce la cristalizare, la forme a căror tendențialitate să minimizeze eșecul în cunoaștere prin propensiunea către armonie, către echilibrul favorabil (de fapt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deși acesta este un experiment tehnologic), și nu un experiment prin care să dovedim științificitatea unei ipoteze din ordinea conceptualizării, a cogniției. Economia, ca știință socială, are o consistență specială dată de faptul de echilibru (aș spune, mai degrabă, de bun-simț) al menținerii înțelegerii și explicației în reperele concrete ale răspunsurilor pe care le dăm zilnic nevoilor de subzistență și supraviețuire. Propensiunea către mai mult, în sens de avuție, necesită contribuția pentru înțelegere și explicație și a altor științe sociale, nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
n-ar trebui să fie faptul că a descoperit ciclicitatea criză-avânt, ci acea viziune prin care ciclicitatea aceasta este un accident cauzat de excesivitatea preferințelor conceptuale ale Economiei în zona materialității și materialismului, a forțării ritmului naturii și a sfidării bunului-simț în comportamentele economice. Ciclicitatea este o consecință a acestei propensiuni comportamentale, în contra legilor naturii, care înainte de orice ne spun că natura nu face salturi. În esență, Economia trebuie să se împace cu obiectul ei de studiu. Pragmatica globală Aceeași atitudine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
e mai ușor după aceea să te delimitezi de ei... Așadar, Democrit. Impresionantul volum din colecția Pléiade care conține ansamblul scrierilor și fragmentelor rămase de la filosofii cuprinși la rubrica „presocratici” propune și un corpus de texte aparținând filosofului din Abdera. Bunul-simț ar impune ca la această rubrică să fie inclus oricine a gândit, scris și activat înainte de Socrate - înainte de data lui de naștere, de apogeul lui sau de moartea sa, după caz. Iată datele lui Socrate: nașterea, în 469 î.Hr., iar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului, dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și inventatorul modelului lacanian - să spunem mai degrabă al analistului care recurge la umor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran își îngrijește prost scroafele și Antiphon vede de la el
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cetățeni (cu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în plin secol al lui Pericle! Fidel logicii sale bazate pe opoziția natură-cultură, Antiphon face apel la bunul-simț și subliniază că diferențele stabilite între oameni sunt generatoare de inegalități, că numai cuvintele care nu admit replică îl transformă pe un individ în valoare sau nonvaloare, că nimic nu ne permite să opunem un om altuia și, mai ales
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de care ne putem lipsi. Câteva anecdote ni-l arată pe Aristip pe puntea unui vas în momentul în care se anunță furtuna: el își aruncă banii peste bord, spre marea supărare a spectatorilor care asistă la această scenă contrară bunului-simț! Este oare gestul unui om cupid? Alții îl surprind în momentul în care primește plata pentru lecțiile sale și îi pun întrebări: el mărturisește că-și învață astfel discipolii că e mai bine să-și utilizeze banii în scopuri terapeutice
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
visu. Amanții își provoacă dureri, plăcerea nu e pură, spinii trandafirului rănesc... În relația amoroasă, protagoniștii rivalizează în imbecilitate și trec pe lângă realitate, mai preocupați să creadă în fantasmele fabricate de ei decât în evidențele vizibile pentru orice terț neutru. Bunul-simț popular spune: iubirea te face orb. În unul dintre momentele sale cele mai ironice, poemul vorbește despre această transfigurare a celuilalt de către privirea îndrăgostitului: fiecare defect devine o calitate, toate tarele se transformă în talente, pocitaniile acced la statutul de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
timpul” pentru a identifica în comun proiecte mai mult sau mai puțin îndepărtate, ca să le pună pe „o hârtie”? Dacă nu pot fi atrase în joc, există riscul ca „interesele” acestora să nu se regăsească în strategie. Astăzi, este de bun-simț să afirmi că... ...aparenta uniformitate a sărăciei în comunitățile rurale maschează adesea diferențe de putere, onoare și bunăstare ce au o semnificație majoră și un rol esențial în a determina cine va avea acces la resursele de dezvoltare și cine
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
egalitare) este cea a deschiderii față de semeni, respectiv a disponibilității de a realiza o transpunere în trăirile altora și de a înțelege aceste trăiri, de adoptare chiar a punctului de vedere al semenilor, evident atunci când acesta este rațional, sau de bun-simț. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile dintre indivizi și în relațiile dintre invidid și societate. Sentimentul frustrației (al privațiunii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sistemul de cerințe sociale. La acel nivel, persoana se caracterizează printr-un grad ridicat de maturitate afectivă, manifestat în acpacitatea de a se transpune în conștiința altuia, de a adopta punctul de vedere al altuia (atunci când acesta este rațional, de bun-simț), de a se detașa de ea însăși (atunci când constată că este dominată de egoism, de egocentrism). Eliberându-se, în felul acesta, de pozițiile rigide ale egocentrismului psihologic, ale egoismului moral, omul devine capabil de a nu mai interpreta, în mod
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacții de apărare și de ostilitate. Cu alte cuvinte, aceștia trebuie să renunțe la egoism, trebuie să facă dovada capacității de a se transpune în trăirile altora, de a adopta punctul de vedere al semenilor atunci când acesta este rațional, de bun-simț; astfel de capacități facilitează realizarea unei analize obiective, lucide, a „situațiilor frustrante”. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și fără a acorda, la rândul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
modele hipercomplexe cum este lumea noastră de astăzi. Unul dintre pionierii modelării globale a fost J. Forrester. El pornea de la premisa că sistemele complexe, cum este lumea, au un comportament propriu, diferit de cel pe care-l anticipăm pe baza bunului-simț și a raționamentelor logice. Forrester a elaborat un „model dinamic” care a fost aplicat în celebra lucrare Limitele creșterii. Modelul lumii viitoare era construit pe baza a cinci variabile: populație, resurse naturale, investiții capitale în agricultură, investiții în industrie și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
război ca și cum tocmai lui i se pusese o Întrebare și căuta răspunsul potrivit. Mașini de omorât? - După cum vezi, nu-i chiar așa de greu. Trebuie doar să fii puțin atent - Faulques a arătat spre frescă. Structura mea e compatibilă cu bunul-simț. Chipul lui Markovic s-a luminat. - Așa că asta-i tot. - Desigur. - Pictura dumitale e plină de ghicitori, de enigme, mi se pare. - Toate picturile bune sunt așa. Altfel, sunt doar zugrăveli pe pânză ori pe perete. - Crezi că pictura dumitale
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
rezolvarea de probleme (indicați, folosind codul de mai jos, nivelul de raționament de care are nevoie lucrătorul pentru aplicarea cunoștințelor, experienței, gândirii sale, În problemele ridicate În cursul activității) Codul Nivelul de raționament În rezolvarea de probleme 1 Scăzut (folosirea bunului-simț pentru a Îndeplini instrucțiuni simple sau relativ necomplicate, de exemplu: portar, comisionar, manipulant de materiale etc.) 2 Sub mediu (folosirea unui antrenament și/sau experiența pentru a selecta dintr-un număr limitat de soluții pe cea mai adecvată acțiune sau
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Pictorul găsise o soluție sub forma unui paspartu decorat cu gemele dorite de comanditar. Faptul că a fost unul dintre portretiștii cei mai solicitați - și autor al câtorva zeci de tablouri care au contribuit la cultul personalității ce desfide orice bun-simț - nu are o relevanță particulară pentru Palade. După el, „un pictor responsabil nu respectă neapărat modelul, ci tabloul, indiferent ce ar picta, trebuie să-i reușească pânza”. Odată, pe când lucra la unul dintre aceste portrete, a stricat, cu o tușă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cunoscute de vecini au Însemnat mult mai mult decât „gălăgia” publică a disidenților români popularizați de Radio Europa Liberă sau alte instituții de presă occidentale. Explicația adepților acestei teorii? Disidența lor a stat sub semnul caracteristicilor definitorii ale poporului român - bunul-simț și modestia de sorginte creștină -, În timp ce opozanții care și-au asumat gesturi publice de protest Împotriva abuzurilor dictaturii denotă prin acțiunile lor un fel de practici neconforme cu statutul unui român adevărat. Nu a fost exclusă nici ipoteza unei dorințe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
raționalistă, prea logică, făcută numai din concepte și silogisme, rezultată din exerciții dialectice milenare, așa cum e inteligența evreului. Inteligența românului, în adevăr, nu e nici prea imaginativă, nici prea abstractă. E inteligența imediată, plină de claritate și mai ales de bun-simț. Bergson a definit inteligența parcă pentru uzul nostru când a scris că „l’intelligence, c’est le moyen de se tirer d’affaire”. E ceea ce se cheamă trivial „învârteala”. Nimic monstruos, nimic disproporționat la român. Nici o ieșire deșănțată, ridicolă. Din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alții; ambulanță; a apela; aproape; pe aproape; pe cel apropiat; apropiatul; apropiați; arată; asistent; atipic; a avertiza; azi; azil; babusea; ban; bate; un bătrîn; pe cei bătrîni; o bătrînică; beneficiu; bien; binefăcător; blîndețe; brațe; în bucătărie; bucurii; bunăstare; bunici; bunicii; bun-simț; cafea; caracter; caritabil; caritate; căldură; cățeii; cere; ceva; chema; cine poate; cinste; cîine; colabora; comunitate; conlucrare; cooperare; copil micuț; cruce roșie; cumsecade; cunoaște; curat; curtoazie; cuțit; daaa; a da ajutor; a da un sprijin; darnic; datorie; dau; dă un sfat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); posmagi (2); poveste (2); prost-crescut (2); puturoșenie (2); răsfățat (2); relaxare (2); fără rost (2); stare (2); televizor (2); trîndăvie (2); urît (2); activ; adăpost; Adi; adormit; animalul leneș; tot anul; băiețel; bărbatul; bețivanul; Bogdan; ca bondarul; bun; fără bun-simț; burlac; caiet; canapea; capră; cerșetor; cîteodată; comoditate; complacere; confortabil; copac; cuminte; da; dansator; dați-i o palmă; degradat; dezgust; dimineața; dimineață; dormire; fără energie; eșec; evitare; fericit; filme; firav; flori; fără folos; frate; fricos; frunze; furios; gaură; gazdă; în general
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
recunoscător (20); aprecia (19); recunoaștere (18); plăcere (15); frumos (13); satisface (13); mersi (11); apreciere (10); răsplată (8); recompensă (8); educație (7); fericire (7); lume (7); politicos (7); cadou (6); da (6); mulțumesc (6); răsplăti (6); satisfăcut (6); bucurie (5); bun-simț (5); dar (5); mama (5); om (5); din suflet (5); bucura (4); dărui (4); educat (4); faptă (4); fericit (4); a fi recunoscător (4); gratitudine (4); mult (4); satisfacție (4); zîmbet (4); adunări (3); aglomerație (3); bine (3); bun (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]