2,232 matches
-
nici unul dintre noi doi o oră de matematică. Nu eram Înțeleși să chiulim, dar nici să stăm o oră Întreaga În clasa cu ,,Pătrațel”, nu aveam chef. Era primăvară și afară și În sufletele noastre. Eu am plecat să ud buretele, iar tu să cauți o bucată de cretă. Nu știu cum s-a făcut că n-am reușit să ne Întoarcem În clasa decât după terminarea orei. Fără Malin nu mai simt gustul libertății, nu mai am chef să chiulesc. Fără el
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
bărbatul, ajunge! Chipul lui tânăr și simpatic înlemnește deodată într-o expresie solemnă. Îi dă, cu bărbia, tinerei femei un ordin. "Abluțiunile!", traduce aceasta cu un surâs slugarnic. O dezbracă, îi freacă fără menajamente fața, membrele și corpul cu un burete umed, apoi o înfășoară, așa, complet goală, într-un cearșaf și o șterge energic. Iat-o curată și îmbrăcată. După ce și-a terminat treaba, tânăra femeie ia poziție de drepți și salută militărește, gen George W. Bush, ducându-și mâna
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și m-am conformat, ocupând un loc pe scaunul cu rezemătoare așezat special pentru mine... M-am așezat în poziția inversă pe scaun, în așa fel încât să pot ține brațul drept întins pe rezemătoarea din lemn acoperit cu ceva burete pe sub mușamaua găurită de timp, roasă de cari și de șoareci ori găurită de timpul scurs peste ea. Am așezat geanta undeva lângă un calorifer abia călduț... Mi-am aruncat geaca, oarecum nervos de ceea ce avea să mi se întâmple
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Am făcut primii pași în salon, m-am instalat comod, mi-am luat patul în primire ca și cum aș fi făcut acest gest pentru prima dată. Pijamaua spitalului am împăturit-o cu oarece atenție și am ascuns-o sub salteaua de burete vechi și fibros. Îmi imaginez cum pe ea au stat sute ori mii de bolnavi și cum poate tot aici au murit în număr neștiut mulți dintre aceștia. Nenumărate zbateri, imense chinuri; nenumărate descătușări, infinite ultime clipe! Multe astfel de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Casei Regale figura, probabil, ca valet al Voievodului, era în realitate omul de încredere, ce „veghea clipă de clipă asupra stăpânului său”. La școală, suna de intrare și de ieșire, administra materialele didactice, epidiascopul, ținea scriptele clasei, avea grijă de burete și cretă. Cei doi ofițeri din garda Voievodului Mihai (D. Dămăceanu și M. Tomescu) puteau să asiste la ore, dar o făceau sporadic. La unele ore, elevii au fost vizitați de regele Carol al II-lea „fără anunțuri speciale; fără
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
avut de suferit, dar nu în mod îngrijorător. A început programul. Unul dintre sahaja yoghini a venit în fața sălii și, așezat lângă schema corpului subtil atârnată pe un stativ metalic, și-a început prelegerea. Eu absorbeam toată informația, asemenea unui burete uscat, asemenea unui câmp arid. Din fericire, vorbitorul (ce parcă vorbea doar pentru mine!) dădea exact acele răspunsuri pe care le așteptam în urma lecturilor mele personale: ce este energia Kundalini, ce este corpul subtil, unde sunt situate chakrele, cum se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
speranțe, dar și cu teamă: trebuie să dau socoteală, să schimb impresia pe ultima sută de metri, doar îl aștept pe Moș Crăciun! Cum va înclina balanța de data aceasta? Va mai fi Moșul îngăduitor? Va șterge din nou cu buretele faptele rele, în speranța că anul ce vine voi fi mai bun? Ca de fiecare dată, după bunu-i obicei, Moșul nu lipsește de la întâlnirea anuală. Știe totul despre greșelile de peste an și nici nu mă mai întreabă de ele. Ascultă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
interfața pe care, în iubirea Lui, ne-a pus-o la dispoziție Creatorul, a fost SHRI MATAJI NIRMALA DEVI. Recunoscând în personalitatea lui SHRI MATAJI expresia profundă a forței și dorinței de manifestare a lui Dumnezeu, am absorbit asemenea unui burete uscat învățătura primită, am încercat să o înțeleg, să o adaptez condițiilor de timp, de spațiu și mentalitate, am încercat ca, prin faptele și spusele mele, să o onorez și să o promovez. Nu sunt sigur că am reușit întotdeauna
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în oțet. În jurul crucii sunt șapte porumbei care înseamnă cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Mai sus de cruce se văd luna și soarele, precum și 12 stele care simbolizează pe cei 12 apostoli. De jur împrejurul icoanei țesute este un chenar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ce se întâmplă acum ? Începe căderea ? E timpul retragerii în glorie ? Sau abia acum vine lupta adevărată ? Lupta infernală cu tine însuți ? Și deodată, printre atâtea întrebări fără sfârșit, simțea din nou cum coastele îl strâng și plămânii, ca niște bureți plini de apă, vor să tușească. I se întâmpla tot mai des și trebuia să-și ascundă crizele de tuse tot mai bine. Uneori îl luau și două zile la rând, alteori îl lăsau în pace chiar și o săptămână
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vezi ? — Nu văd nimic. — Atinge-o și nu te mai văicări. Vezi că e ruptă ! Cristi se târăște în genunchi până la patul șubrezit, tre- murând din toate încheieturile. — E ruptă, și ? Bagă mâna în ea și scoate-i paiele și bureții. Pute îngrozitor... Doamne, cum pute. Dacă nu vrei să mori înghețat în noaptea asta, bagă -ți degetele în nas și ține-te bine. Și trage toate paiele alea nenorocite și bucățile de bureți și bagă-le în pijama. Așa, îndeasă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în ea și scoate-i paiele și bureții. Pute îngrozitor... Doamne, cum pute. Dacă nu vrei să mori înghețat în noaptea asta, bagă -ți degetele în nas și ține-te bine. Și trage toate paiele alea nenorocite și bucățile de bureți și bagă-le în pijama. Așa, îndeasă-le între pijama și pielea ta, nu te mai căca atâta pe tine că pute. Rupe naibii gulerul cămășii și vârăți-l în nas, dacă nu te ține. Hai, scoate toate paiele, scoate-le
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unul dintre rivalii berlinezi ai lui Thomas Wohlfahrt în materie de animație culturală. Privesc în jurul meu și-mi dau seama că de o „mobilizare de suporteri” asemănătoare beneficiază majoritatea grupurilor naționale din Literatur Express: Berlinul e o mare metropolă, un „burete” uriaș care absoarbe „mesagerii” întregii Europe. Dincolo însă de specificul locului, prezența colegilor noștri români aici, pe peronul Gării Friedrichstrasse, este în primul rând meritul lor și le mulțumim pentru asta. Deja, la Berlin, ne simțim mult mai aproape de casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
raison. Rien ne fait mieux comprendre le souverain Être que l'impossibilité de le concevoir: son immensité le cache et le découvre à la fois aux hommes. Apologétique aux Gentils. SF. AUGUSTIN Dumnezeu este un lac mare și lumea un burete care plutește pe acest lac mare, cu totul imbibat de divinitatea sa. Fără un Dumnezeu, omul ar fi injust și nenorocit. Post mortem, nihil; ipsaque mors, nihil. Seneca. Memento, homo, quia pulvis es, et in pulvenem reverteris. La mort n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Constantin, care era negru, dar era foarte cuminte. Toader Chetreanu nu era de treabă nici de feli. Ancuța lui Gh.Chetreanu va fi fost mai mare ca noi cu 2-3 ani, că era comandantul nostru. Ea ne lua la cules bureți râșcovi, opintici, primăvara viorele și în Bou pădurea din fața satului, care era a proprietarului moșiei Baea. Opream apa părăului Bogata și făceam niște știoalne 10, bălți în care ne scăldam cu toți de-a valma. Ancuța era frumoasă, dar mergea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
n-ar egal, și apoi un sonet de Shakespeare sau o poezie de Eminescu sau Rilke! Vei simți aproape același efect. O înălțare. Poezia n-ar trebui să dispară niciodată din lume. Poate că globalizarea nu o va șterge cu buretele de pe mapamond. Sufletul omului are nevoie de poezie. Ar fi o pierdere. O imensă pierdere pe care n-ar putea-o înlocui cu nimic. Când îmi scriu poeziile, mă gândesc în primul rând la mine. Sunt un cititor destul de exigent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dacă-i urăsc pe securiști și turnători? Nu mă mai impresionează decât deconspirarea scriitorilor, de la care aveam pretenția că sunt conștiințe ale neamului, colaboraționismul lor cu totalitarismul mă deprimă. Sigur, am aflat destule despre informatorii mei, dar am șters cu buretele și, dacă-i întâlnesc (dacă mai sunt în viață, va să zică, inclusiv scriitori), îi ignor. Am ajuns până acolo încât i-am iertat public la Revoluție (când am fost extrem de conciliant, crezând că a venit vremea împăcării cu destinul meu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de afumat, "doi feredei (sic) pentru fereduit" și de asemenea "două feredoare de spălat picioarele". Nu era nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie de rufe. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop un burete, și el trecut cu grijă în inventar. Credem că la cancelarie se aflau "pendula", "două părechi de călimări" și cele peceți cu "insignia ospiciului". La intrarea în Ospiciu exista o tăbliță "pentru arătarea orelor de vizită la bolnavi". În saloane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rădăcini, cu care n’are Încă ce face, neavând unde să le Împlânte, și care să se mulțumească astfel doar cu apa ce-o poate absorbi din atmosferă. Adică, licheni și mușchi, plante ale căror corpuri funcționează efectiv ca un burete. Lichenii nu sunt Întotdeauna apți a Îndeplini acest rol. De multe ori, poluarea locală Împiedică ca aceste prototipuri de biocenoză, asociații de celule autotrofe și heterotrofe, să se dezvolte. Am arătat mai demult că o biocenoză se poate adapta la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rolul lupului, anume acela de a exclude indivizii anormali. Ce-i mai trist e că nu există un criteriu de departajare a ciupercii comestibile de cea toxică. Specii foarte asemănătoare, identice pentru omul neavizat, pot fi delicioase ori toxice, precum buretele domnesc, Amanita caesarea, respectiv pălăria șarpelui, Amanita muscaria. În alte rânduri, aceeași ciupercă poate fi bună sau rea, după vârsta ei. De aceea, singurul criteriu valabil deocamdată este cunoașterea perfectă a fiecărei specii. Cândva, această știință se transmitea și se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și, prin aceasta, păstrarea măsurii. Și dacă vom putea, nu unul ici-colo, ci În ansamblul umanității, iubi natura, vom auzi iarba crescând... N’ar fi frumos? Adică negentropic... “Radiosfera”, 30 septembrie 1996, ora 9,39 101. Buni și nebuni Între bureți Nu-mi amintesc un an În care massmedia să fi insistat atâta În privința ciupercilor. Ca niciodată, În anul acesta intoxicațiile s’au ținut lanț. Așa că, tableta mea de astăzi are toate șansele să se piardă ca picătura de apă În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi și-l scobeau în mijloc, după care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Stamatiad!...) Sau, în rezumat: acum dețin, în compensație?, o droaie de însușiri extraordinare, dar pentru ei, cei de jos, cei vii, am devenit invizibil, nu mai contez pentru ei, am fost șters din lumea oamenilor, așa cum ștergi de pe tablă cu buretele o propoziție oarecare când ora s-a terminat. Am fost șters din lumea oamenilor, o lume pe care o regret atât de tare, o lume atât de captivantă. Brusc, devin conștient că i-am pierdut definitiv pe părinții mei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sinele său de profunzime (ceea ce-și dorise dintotdeauna), scria ca și cum cineva suprauman i-ar fi dictat. Practic, fratele meu Vlad era un ins fericit, un ins care-și trăia visul. Uitase, ștersese din creierul său (așa cum ai șterge, cu buretele umed, de pe tabla neagră o propoziție greșită, care nu-ți convine) episodul sinistru cu arestarea lui, cu chinurile fizice la care fusese supus acolo, cu declarația incriminantă despre mama, cu angajamentul semnat. Astfel funcționa fratele meu Vlad: ștergea, uita, lepăda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru și Constantin Chirilă Constantin Chirilă și scriitorul Iurie Colesnic ANEXE ȚARA MEA DE DINCOLO DE PRUT Țara mea de dincolo de Prut, Mi s-a dat poruncă să te uit, Să te șterg din minte c-un burete, Patria mea pusă la perete și, ca-n anii noștri cei mai triști, Iar să mă prefac că nu exiști, Iar să mă prefac că nu pot plânge și că alta-i ruda mea de sânge. Țara mea de dincolo de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]