2,180 matches
-
-și verse sângele numai pentrucă așa cereau interesele imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului prin alipirea Transilvaniei este doar un alt opiu al popoarelor administrat de capitaliștii burghezi, pe care "partizanii intrării în acțiune alături de Antantă [îl] flutură în fața opiniei publice în mod demagogic" (Roller, 1952, p. 509). Rostul principal al războiului, după cum s-a pronunțat Lenin, a fost "desbinarea și înșelarea naționalistă a muncitorilor și exterminarea avantgărzii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și încă mai luptă cu calomniile și gloanțele... Cu gloanțele! exclamă Nastasia Filippovna. — Sunt aici, în pieptul meu, primite la asediul Karsului 24 și, pe vreme rea, le simt. În rest, trăiesc ca un filosof, merg, mă plimb, ca un burghez retras din afaceri, joc dame la cafeneaua mea și citesc Indépendance 25. Iar cu Porthos al nostru, cu Epancin, am rupt-o definitiv după o istorie cu o cățelușă, care mi s-a întâmplat acum trei ani, în tren. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care au promovat postmodernismul, nu în ultimul rând prin pozițiile teoretice din cunoscutele eseuri "The Literature of Exhaustion" (1967) și "The Literature of Replenishment" (1980). În primul, Literatura epuizării, Barth afirmă că formele ficționale tradiționale, precum cele ale romanului realist burghez, sunt epuizate, autorii fiind invitați să inventeze noi abordări, neuitând faptul foarte important că, și în epoca literaturii epuizării, cititorul trebuie provocat, stimulat, dar și făcut să se bucure de actul lecturii. În acest sens, fascinația pe care o exercită
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ordin așa-zicând estetic, vizând insubordonarea radicală față de convenția literară, ci angajează și statutul social al scriitorului de avangardă, cu repercusiuni într-o psihologie specifică. Neliniștea este opusă, la acest nivel, „confortului” și suficienței creatorului, dar și (mai ales) publicului burghez mărginit, ca un alt nume al revoltei avangardiste. Pericolul cantonării într-o formulă estetică este, din acest unghi, și al supunerii față de „oficialitate”, al încadrării într-o „ierarhie” a valorilor admise. Nimic nu-i repugnă mai mult poetului decât o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
văzduh, balega armăsarului ritmând fanfara de bâlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, întrucât „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește, prizonier al „codurilor de maniere”, ar însemna o gravă abdicare de la însăși etica scrisului. Imaginea despre receptor, conturată de Ilarie Voronca, va apărea, de aceea, oarecum schematizată, prin reducția la câteva trăsături considerate tipice pentru conformismul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
insolent. ș...ț Spectatorul trebuie deci siluit. Cu chipul acesta, arta e salvată de platitudinea necurmat amenințătoare”. Se poate deduce de aici că pentru Voronca - și pentru avangardă în genere - publicul este privit la modul generic, prin modelul negativ al „burghezului” - categorie spirituală, nu neapărat limitativ-socială. În a sa Dezumanizare a artei, Ortega y Gasset observase că: „ceea ce e caracteristic artei noi din punct de vedere sociologic este că împarte publicul în aceste două clase de oameni: în cei ce înțeleg
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
turmei ș...ț”. E un „elitism” specific avangardei, pe care Voronca îl afirmă orgolios în această primă etapă a reflecției sale literare (ce se va nuanța și modifica pe parcurs), provocat de cvasigenerala ostilitate a „receptorilor” înscriși sub emblema conformismului burghez. Tot ce ține de proiectul pozitivist-utilitarist este astfel respins. „Nu e voie să râzi sau să plângi decât într-o gamă a solfegiului de monede” - notează decepționat poetul, opunând acestei interdicții „scrisul dumnezeiesc de liber”. Încât e de înțeles de ce
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
epocelor, călcând în echilibru peste munți ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărâmători sau constructori de formule târziu devenite passe-partout tuturor. ș...ț Prin definiție, aceștia sunt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrâns”. Divorțul „elitist” față de publicul burghez apare astfel deopotrivă ca voit și nevoit, programatic și condiționat de realitatea de fapt. Voința radicală de înnoire, presupunând răsturnarea tuturor convențiilor și regulilor admise, închide implicit, în mare măsură, accesul „mulțimii” instalate în confortul intelectual și sufletesc la creația
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
liricizarea masivă a unei părți a prozei ș...ț este contemporană ș...ț cu triumful deplin al naturalismului”, în mediile avangardiste mai recente un proces similar are loc, prin absolutizarea divorțului dintre poezie și existența „fără poeme” a secolului mercantil burghez, în care convenția utilitaristă înăbușe liberul flux al trăirii, atrofiind facultățile imaginative ale omului și interzicând astfel accesul la „miracolul” universal („Nu e voie să râzi sau să plângi decât într-o gamă a solfegiului de monede” - citim în Pădurile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
bestia și că însăși cultura transfigura instinctele"80. Era postmodernă, avertizează filosoful francez, este a vidului existențial, ca ultimă fază a democrației. Delirul mascator al nimicului a apărut din lungul hedonism al consumatorismului occidental, culminând în "idolatria valorilor juvenile". Dacă burghezul a fost figura centrală a modernismului, locul i-a fost luat, în postmodernism, de adolescentul fără personalitate: "Le Bourgeois este mort, vive l'Adolescent!"81 Înlocuirea conceptului de popor cu acela de jeunesse, observa și Edgar Morin, înseamnă apariția unei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sine și tradiția, adusese arta în rândul valorilor de prim rang, ba chiar ca prima dintre valori, putând lua loc în spațiul înalt lăsat de moartea zeului. Interesant că până și comuniștii credeau în așa ceva, poate mai mult decât pragmaticii burghezi occidentali. Maxim Gorki avea convingerea că arta ne va duce în comunism. Chiar și Bacovia, cu simpatiile sale de stânga, visa la "poema roză a iubirii viitoare". Da, spun și postmoderniștii, arta ar putea fi o soluție a "noii antropologii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la Heidegger e Poetul sau Gânditorul. Kundera, în schimb, ne invită la o aventură nelimitată: nu te atașa nici de Dumnezeu, nici de patrie, nici de individ, ci doar de Cervantes! Din cauza acestui îndemn, Kundera a fost anatemizat ca "reformator burghez", iar de către preoți ca eretic. Kundera, însă, e doar împotriva oricărui tip de loialitate, cu atât mai intens contra loialității patriotice, singurul atașament fiind "față de istoria a ceva diferit de o țară cum ar fi, de exemplu, istoria romanului european
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
unei analize a naturii relațiilor personale și neag] posibilitatea existenței unor relații sexuale în mod autentic egale în cadrul societ]ții occidentale. 1) Marxismul clasic În cadrul lucr]rilor Originea familiei, Proprietatea privat] și Statul, Engels a observat c] în cadrul familiilor de burghezi soțiile furnizau o munc] f]r] valoare precum și sarcini sociale necesare (cum ar fi: îngrijirea copiilor și a b]trânilor) și trebuiau s] produc] moștenitori identificabili și legitimi pentru transferarea în regul] a propriet]ții capitaliste, în timp ce soții asigurau locuința
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
transferarea în regul] a propriet]ții capitaliste, în timp ce soții asigurau locuința și pensiunea. Se pare c] acest schimb explic] nevoia de fidelitate conjugal] din partea femeii și asigur], în manier] marxist], o bâz] economic] a avantajelor b]rbatului în cadrul familiei. Familia burghez] a fost conceput] pe bazele netransmisibile ale capitalismului: câștigul privat. Deoarece femeile burgheze erau excluse într-o societate capitalist] de la activitatea în sfera public], acestea erau constrânse s] se lege financiar de b]rbat. Atașamentul emoțional și personal aparent în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legendară a personalității sale, așa cum e conturată aici, fie prin relatările cu caracter biografic, fie printr-o vastă anecdotică. Icoana lumii din Iași reproduce binecunoscutul portret al diplomatului american, În care acesta apare, În disprețul modei veacului luminilor, În veșmânt burghez și fără perucă, Întruchipare a simplității maiestuoase a cauzei pe care o reprezintă. Foaia lui Bariț XE "Bariț" va publica, de asemenea, biografia lui Franklin, precum și numeroase anecdote legate de personalitatea acestuia, care zugrăvesc același personaj legendar, servind puternicilor vremii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și mai ales de ambiția individuală, reprezintă garanțiile sigure ale succesului În viață, era menită să prindă cu greu rădăcini Într-o Transilvanie care nu era țara tuturor posibilităților. „Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta” - este lecția individualismului burghez, a Încrederii În forțele proprii, pe care Franklin XE "Franklin" o propune cititorilor săi, și care venea, de asemenea, să disloce o morală a solidarității colective, resimțită ca o garanție a supraviețuirii, proprie mentalităților autohtone. Totuși, În pofida caracterului lor revoluționar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și să nu existe nici-o tranzacție financiară care să nu fie înregistrată într-un mic carnețel care să rămână la mine.“ Contemporanii săi l-au acuzat că a încercat să submineze puterea marii nobilimi preferând pentru pozițiile importante administrative pe burghezi. Din acest motiv, Ludovic al XIV lea se simte obligat să-și clarifice punctul de vedere:„Ca să fiu pe deplin sincer cu tine, nu era în interesul meu să aleg persoane de rang înalt. Mai presus de orice era necesar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-lea ceea ce la început a debutat ca un experiment literar s-a transformat într-o modă. Din ce în ce mai mult, nobilii, reprezentanții clerului sau miniștrii regelui obișnuiau să-și povestească viața, intrigile care aveau loc sau modul în care își coordonau afacerile. Burghezii înstăriți notau în jurnalul personal evenimentele de peste zi. Iar această obicei nu se limita numai la nivelul Parisului, ci în întreg regatul. Din punct de vedere științific ne putem întreba dacă în analiza istorică, socială, culturală a secolului al XVII
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
literaturii memorialistice după 1989. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ- DRAMATURGIA Testul nr. 95 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Anti-piesă Scena I Interior burghez englezesc, cu fotolii englezești. Seară englezească. Domnul Smith, englez, în fotoliul său englezesc și în papucii săi englezești, își fumează pipa sa englezească și citește un ziar englezesc, în fața unui foc englezesc [...] DOAMNA SMITH: Iată că s-a făcut nouă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
începând cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din motive propagandistice. Decuparea și accentuarea unui chip omenesc înseamnă individualism, vedetism burghez, negarea principiului muncii colective în artă. Importantă este corectitudinea ideologică a replicilor, care nu trebuie alterată de modul în care sunt filmați actorii în timp ce le rostesc. Distanța „teatrală” a planului mediu frontal previne eventualitatea ca pe chipul actorului aparatul să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
soldaților, în anii ’70 și ’80, să strângă recolta de pe câmp „bob cu bob”. Cine pomenește de salariu înainte de a se apuca de muncă grea, acela e un rebut uman, o uscătură care va arde în flăcările elanului colectiv. Inginerul burghez Poenaru prezintă soluții științifice și termene realiste pentru străpungerea muntelui. Inginerul de partid Dinescu pune în față elanul muncitoresc, sub îndemnul partidului. Poenaru : „Asta e treabă de 7 ani” ; Dinescu : „O s- o facem în 7 luni. De ce ? Fiindcă ne-am
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
contactul până și cu evoluția lozincilor oficiale. Publicitate : Militarul Serdici către militarul Vladimir : „Taci ? Ți- e rușine ? De ce ? Ai executat un ordin. Ordine. Ordinea cui ? Ordinea regilor și a îmbogățiților de război. Fracul l-am închiriat cu bani de la un burghez imbecil [spus ca «pește înotător» - n.m.]. Ordinea cui ? Sunt mulți pe această lume cărora nu le e frică să lupte împotriva acestei ordine [sic ! ]”. Auzim repetat cu insistență faptul că războiul împotriva Uniunii Sovietice e nedrept, dar nu-i de-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Și acum n- o mai face sub scutul unui clasic al literaturii, ci pe un scenariu original despre august 1944, întreprindere în premieră, mult mai dificilă. Mai întâi, Popovici elimină complet din film lupta de clasă. Nici un moment nu apar burghezi, moșieri, în contrast cu proletari, cu săraci. Nimănui nu i se dezvoltă conștiința de clasă revoluționară. Dușmanul este „aliatul” hitlerist. Ținta luptei personajelor pozitive nu este lichidarea exploatării omului de către om, ci eliberarea României. Iar aceste personaje nu sunt ilegaliști în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
competența” să sesizeze devierile de la grila Partidului, în schimb modul sofisticat de a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta înapoiată și săracă, femeia care oscilează între bărbatul citadin, atrăgător și superficial, și bărbatul pionier, dispus să lupte cu vitregiile Deltei pentru a trăi cu adevărat. Scenaristul Horia Lovinescu, regizorul Iulian Mihu și operatorii Alexandru Întorsureanu și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]