3,270 matches
-
ceea ce-i privea: funcționărimea respectivă (fără nici un risc de viață) beneficia financiar, în detrimentul salariilor cuvenite minerilor. Prin lozinca „Jos burghezia proletară!”, chiar dacă naiv, minerii din Valea Jiului ironizau comunismul prin chiar una din formulele demagogice și clișeele acestuia, anume critica împotriva burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiuneatc "Represiunea" Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost inculpați naziștii la Nürnberg i se pare lui Ion Iliescu a fi „un împrumut, la indigo, tocmai al practicilor totalitare, când, să ne aducem aminte, a fost aplicată în masă opera de «reeducare», prin închisori și la Canal, «a burgheziei și moșierimii», ca și a altor categorii, inclusiv a intelectualității” (pp. 362-363). Ion Iliescu invalidează, prin urmare, „procesul comunismului” pe motivul că ar constitui o tehnică totalitară! Riscul acestui proces ar fi fost, în opinia sa, că „schimbam un totalitarism
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
afla încă în perioada de tranziție de la vechiul regim agrar la noul regim, modern, capitalist: vechiul regim a fost desființat, dar normele sale nu s-au șters cu totul, noul regim n-a ieșit pe deplin din fașă.”, Ștefan Zeletin, Burghezia română. Neoliberalismul, Editura Nemira, București, 1997, p. 493. footnote>. Dictaturile lui Carol al II-lea și antonesciană, războiul și, ulterior, totalitarismul sovietic au stopat procesele de tranziție capitalistă și politicoadministrativă. Tranzițiile economice, sociale și politice, începute după Primul Război Mondial
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
după plăceri sexuale, primul avea să se detașeze treptat prin raționalitatea cu care putea fi urmărit, dar și prin relativa inocență În raport cu celelalte. S-a considerat astfel, În perioada menționată, că avariția sau dorința de Înavuțire a principelui și a burgheziei aveau efecte mai previzibile și benefice social decât celelalte pasiuni ale ființei umane, În special dorința de putere a nobilimii. Pasiunile mai periculoase, cum ar fi ambiția, dorința de putere sau dorința sexuală, puteau fi reprimate printr-o altă pasiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să aibă loc, proletariatul, lipsit inițial de conștiința intereselor de clasă, trebuie să devină din clasă în sine o clasă pentru sine, având conștiința exploatării și a intereselor comune, și nu falsa conștiință asupra realității inoculată de ideologia oficială a burgheziei care deține și mass-media (mijloacele de propagandă în favoarea propriului status quo, Marxxe "„Marx,Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Ideologia germană, Manifestul comunist). Ideea falsei conștiințe a realității a jucat un rol foarte important în feminismul marxist. Femeile au fost concepute analog
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fiindcă sunt vreo câteva aproape identice în monotonia lor. În acest cartier relativ recent, ale cărui începuturi de aglomerare datează de la sfârșitul secolului precedent și care s-a consolidat treptat după 1900, nu se întîlnește nici o cocioabă. Locatarii aparțin unei burghezii mijlocii, care s-a strâns aici fără a dizloca pe alții, și locuințele, deși nu aspiră la somptuozitate, sunt îndeobște suficiente și confortabile, cu toate că obligate la un spațiu relativ restrâns. Nici un imobil nu poartă pecetea marelui stil. Ridicate de constructori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
urmașii săi, intitulîndu-se prinți, intraseră în alianțe cu familii domnitoare și cu aristocrația europeană. Familiile Valsamaky și Farfara, din mijlocul cărora nu ieșise nici o personalitate proeminentă, aveau curs numai în țară și se perpetuase într-o pătură cu aparență de burghezie: ofițeri, magistrați, episcopi, călugări (nu însă preoți), funcționari chiar și mai umili (mai rar profesori). Un profan ar fi refuzat să creadă în aristocrația doamnei Valsamaky-Farfara și a afinilor săi cu alte nume, cu atât mai mult cu cât aceste
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin construcție. În ciuda propriilor teorii idealist-subiective, arhitectul e un om pentru care "lumea exterioară există", altfel ar fi nonsens năzuința lui de a crea opere care să dureze secole. Desconsiderarea sa privește nu realitatea obiectivă, în ansamblu, ci mediul filistin, burghezia insensibilă la vibrațiile spiritului, chiar dacă în conștiința eroului sau chiar a autorului acest fapt nu se exprimă cu suficientă claritate. Nefericirea e că nonconformismul lui Ioanide se produce exclusiv în zona conștiinței, arhitectul nutrindu-se cu visul unei umanități desavîrșite
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest proces de reierarhizare generală a societății implică însă o redefinire a modurilor de existență ale raporturilor de piață și circulației
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și sud-american, în jurul emergenței și al naturii burgheziilor, pe de o parte, și al claselor muncitoare, pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu serioase probleme teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie rurală, pe de altă parte, îi incită pe cercetătorii obsedați de chestiunea unei conștiințe de clasă imposibil de surprins 18. Chestiuni similare se ivesc în legătură cu burgheziile formate pornind de la elitele intelectuale, care sunt analizate din unghiul conivenței cu capitalismul străin, definite oarecum negativ prin decalajul față de modelul istoric al Occidentului. Rezumând, interesul pentru economic, foarte pronunțat în această perioadă, se declină totuși în termenii unei articulări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În sfârșit, analiza proceselor de edificare a statului postcolonial și de producere a autorității sale, centrală aici, însă respinsă ca secundară de către antropologii marxiști, dezvăluie contradicțiile care rezultă, nu din antagonismul capital (străin) versus muncă (indigenă), ci din substituirea unei burghezii naționale fostului dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a situațiilor globale și locale într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
există ,,o singură realitate autentică [...] mahalaua balcanico românească de care se simțea legat printr-un soi de dragoste cu semn negativ’’, Blaga invocă și exemplul cu sens opus al Hanului lui Mânjoală, povestire în care Caragiale realizează ,,cu personaje de burghezie incipientă o atmosferă locală aproape baladescă’’. Ce meșteșug în împletirea elementelor de viață organică și de magie, de pitoresc sud-est european și de aventură suprareal crescută în poveste!’’. Siguranța cu care sunt dozate elementele și este comunicată ,,o viziune atât
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ar fi descoperit decât o realitate autentică: pe aceea a mahalalei balcanico-românești, de care se simțea legat printrun soi de dragoste cu semn negativ. Să nu uităm însă nici Hanul lui Mânjoală, operă în care Caragiale realizează, cu personaje de burghezie incipientă, o atmosferă locală aproape baladescă. Urmărirea modului în care fantasticul se sublimează în structură epică de aspect baladesc, punct geometric în care se creează acum ,,forma mixtă’’ a celor două tipuri de influență postulate de Lucian Blaga, este tentația
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
20 7 30 43 Pensionari 6 43 89 90 87 34 7 24 13 37 54 Sursa: după Olivier Donnat, 1998. De la clase la practici Dacă se înscrie într-o perspectivă marxistă sau materialistă, sociologul pornește de la clasele sociale ("muncitorii", "burghezia", "funcționarii", "clasele mijlocii", grupurile statistice de PCS), care sunt colective pe care el le consideră confirmate, în scopul de a "explica" practicile membrilor acestora. Deviza care îl ghidează este atunci: "Spune-mi cine ești ca să-ți spun ce-ți place
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a maselor de lucrători a impus probitatea și demnitatea muncii. Prin constituirea asociațiilor meșteșugărești, munca și-a proclamat importanța și a impus recunoașterea nobleței sale. În general, în perioada Renașterii, documentația existentă privește viața curților prin-ciare, a nobilimii, a marii burghezii și a unei părți a intelectualității. Viața cotidiană a țăranilor, a muncitorilor, a sărăcimii satelor și orașelor n-a reținut atenția decât prea puțin sau deloc. Împărțirea societății se făcea pe criterii economice. Nobilimea era considerată apărătoarea regatului, beneficiară de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
produce o concentrare a maselor de muncitori. Muncitorii formau o clasă considerată viabilă doar atât timp cât își găseau un loc de muncă, atât timp cât participau la acumulări de capital. Prin apariția "Manifestului Partidului Comunist" (1848) este subliniată ideea luptei de clasă, între burghezie și proletariat. Munca artiștilor a traversat o perioadă fastă în timpul Renașterii. Artiștii lucrau numai după ce primeau comenzi, deci pe bază de contract. Onorariile îi aveau în vedere și pe colaboratorii sau pe ucenicii pictorului sau sculptorului. În general, mediul artiștilor
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
calendare înrămate, recipiente ș.a.m.d.) dar, cu toate astea, totul este foarte ordonat, în această privință, obiectele de adunătură trebuie să aibă un aer muzeal. Deci un mic spațiu ireal care sugerează, cu toate astea, o mică bucătărie din burghezia de jos. LIMBAJUL pe care-l construiesc șefele este ceea ce sunt ele însele. A se naște (denumi) pe sine este Muncă și, de aceea, totul este și Rezistență. Aceasta trebuie să se simtă de-a lungul piesei ca o încrâncenare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
industrial, fuzionaseră în capitalul-finanță. Astfel, economiile industri-ale nu erau dominate de o largă clasă burgheză, ci de elita sa, un mic grup monolitic. Statul acționează în interesul lor, care poate fi uneori împotriva interesului altor straturi burgheze, dar niciodată împotriva burgheziei și capitalismului ca atare. Așa cum nota Bukharin, aceasta permite o simplificare conceptuală, deoarece comportamentul statului poate fi de fapt redus la interesul unei clase foarte restrînse. Hiprlferding a analizat în detaliu cum erau împinse statele la o politică mercantilistă, pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de bază a capitalismului monopolist de stat și că imperialismul este o consecință a faptului că a fost atins stadiul cel mai avansat al capitalismului. Din moment ce statul nu este un actor autonom, ci mai degrabă un instrument al clasei dominante, burghezia monopolistă este forța conducătoare a expansiunii/ colonialismului. Hilferding își bazează explicația pe capitalul financiar autohton, ale cărui încercări de cartelizare ar depăși în cele din urmă anarhia producției (piețelor) capitaliste și crizele economice, dar nu pot soluționa contradicția dintre burghezie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
burghezia monopolistă este forța conducătoare a expansiunii/ colonialismului. Hilferding își bazează explicația pe capitalul financiar autohton, ale cărui încercări de cartelizare ar depăși în cele din urmă anarhia producției (piețelor) capitaliste și crizele economice, dar nu pot soluționa contradicția dintre burghezie și proletariat. El a explicat expansiunea imperialistă prin nevoia monopolurilor capitaliste de a căuta materii prime și mînă de lucru ieftină pentru a avea profituri mai mari, de a deschide noi piețe pentru bunurile în exces și de a găsi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Acest argument se opune altei faimoase teorii marxiste, anume teza ultra-imperialismului a lui Kautski (pe care atît Luxemburg, cît și Lenin o resping). Kautski, figură centrală a partidului social democrat german (care era încă marxist la acea vreme), susținea că burghezia ar fi suficient de rațională pentru a împărți lumea fără a se expune riscurilor (și costurilor) războiului. Acest ultra-impe-rialism semnifică exploatarea solidară a lumii de către o alianță a monopolurilor capitaliste. Insistența lui Lenin asupra dezvoltării inegale implică faptul că un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statale (Liga Hanseatică), entitățile eclesiastice (abații, mănăstiri) precum și monarhiile teritoriale (Franța, Anglia, Scoția, Suedia).7 Statul-națiune a reușit să înlăture aceste forme teritoriale variate îndeosebi deoarece părea a fi cea mai bună soluție pentru apariția capitalismului industrial și pentru ridicarea burgheziei industriale.8 Capitalismul industrial a luat amploare cel mai bine în condițiile de piață și prin reducerea barierelor către comerțul internațional. Karl Polanyi a descris eliminarea formelor tradiționale de comerț și a restricțiilor de către piață ca "marea transformare" care a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Karl Polanyi a descris eliminarea formelor tradiționale de comerț și a restricțiilor de către piață ca "marea transformare" care a avut loc de-a lungul unei perioade de aproximativ 150 de ani.9 Statul-națiune se îngrijea de instituțiile politice care permiteau burgheziei să smulgă puterea din mâinile moșierilor, Bisericii și elitelor tradiționale ale societății precapitaliste și să permită capitalismului să înflorească. Dar, după cum au anticipat Marx și Engels, forțele dezlănțuite de către revoluția industrială amenințau să distrugă însuși acest sistem. Într-o oarecare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]