56,840 matches
-
pusă de poet în fruntea pastelurilor - seamănă unei utopii de protecție, un înăuntru perfect protejat, subliniat de excesele meteorologice dintr-un afară cu cât mai agitat cu atât mai abstract: Afară plouă, ninge! Afară-i vijelie,/ Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit". Strofa finală din Sfârșit de toamnă acumulează amenințări hibernale; animalele domestice reacționează la apropierea iernii de parcă ar presimți un seism: Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare!/ Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare./ Boii rag, caii rănchează, câinii
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
mea, însetate și flamande. M-au cunoscut, m-au locuit și le-am cunoscut ... le-am locuit. L-am ucis pe cel mai blând. Așa am vrut. În Ziua a Doua, am plâns cu plânsul celui singur. Munți,dealuri și câmpuri tinere au fremătat prelung, carnea lor s-a despicat, apele au ieșit la lumină să curgă veșnic. M-am apropiat de ele și m-am botezat drept : Primul. Știam cine sunt. În Ziua a Treia, am tăcut cu tăcerea celui
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
în calea mea,însetate și flămânde.M-au cunoscut, m-au locuitși le-am cunoscut ... le-am locuit.L-am ucis pe cel mai blând.Așa am vrut.În Ziua a Doua, am plânscu plânsul celui singur.Munți,dealuri și câmpuri tinereau fremătat prelung,carnea lor s-a despicat,apele au ieșit la luminasă curgă veșnic.M-am apropiat de eleși m-am botezat drept : Primul.Știam cine sunt.În Ziua a Treia, am tăcutcu tăcerea celui singur.Am mâncat din
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
violet Și, de era voioasa primăvară, Eu tot mai suspinam, încet-încet. Am suferit mai mult decât oricând Când mândrii trandafiri porneau spre vară, Dar n-au putut, cu tot parfumul blând, Din suflet să-mi alunge foc și pară. În câmpul înroșit cu flori de maci Am suferit din nou și-am sângerat, Că nu mai știu, iubito, ce mai faci, Când ai să vii și pentru ce-ai plecat ? Am suferit când florile de tei Ningeau pe mine, troienindu-mi
SUFERINTA,TU... de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382664_a_383993]
-
promenadă, urmând să o aducă acasă la o oră care va fi stabilită de ei. Din acel moment, Mache petrecu mult timp împreună cu Veta. Într-o zi, simți cum micuța ei mâna se strecoară în palma lui bătătorită de munca câmpului, deoarece domnul Alexandrescu îl învoise câteva zile să-și ajute tatăl la culesul porumbului de pe câmp, a cărui recoltă din acel an depășise orice așteptării. Mache o strânse cu delicatețe, iar la despărțire îndrăzni să o sărute pe obraz. Au
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
acel moment, Mache petrecu mult timp împreună cu Veta. Într-o zi, simți cum micuța ei mâna se strecoară în palma lui bătătorită de munca câmpului, deoarece domnul Alexandrescu îl învoise câteva zile să-și ajute tatăl la culesul porumbului de pe câmp, a cărui recoltă din acel an depășise orice așteptării. Mache o strânse cu delicatețe, iar la despărțire îndrăzni să o sărute pe obraz. Au trecut aproape doi ani de când Mache lucra în prăvălia domnului Alexandrescu, timp în care devenise om
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
în spate va face o grădină cu zarzavaturi. Maistorul constructor s-a ținut de cuvânt și, la sfârșitul lunii septembrie, construcțiile erau gata. În perioada cât supraveghease realizarea construcțiilor, Mache petrecuse o parte din timp, alături de Maria. Câteodată străbăteau peste câmp, cei 8 km. care despărțeau Slobozia de comuna Amara, pentru a face baie în lacul sărat din imediata apropiere. Aici era amenajat, într-o plantație de salcâmi un mic ștrand, unde în zilele toride de vară venea multă lume să
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
lume care și-a pierdut strălucirea în abisul durerilor, care încearcă să răzbată în ploile efemerității, oglindită în neajunsurile vremii. Frământările sale lăuntrice sunt chemări către regăsire, către țărmurile speranței și ale frumosului zidit cu trudă și migală într-un câmp al redefinirii. În valuri limpezi, marea îi cântă și ea dorurile neostenite într-un azur al independenței supreme. Sub scântei intense, stelele dezlănțuie un farmec al înstrăinării, iar bolta aspirațiilor sale se răsfrânge pe aleile unei taine care-și lasă
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să-nbobocească și mălinul, Iar cerul desena o cruce din cocori Ridicând la rang de virtute chinul. Amurgul jelea cu nuanțe închise Și câmpul trimitea culorile la culcare Pe când clipele albe cădeau ucise De nu se-ntorceau din nou în soare. Și azi noaptea mă-nvelește cu frig, Mă tem de visul care iată vine În miezul întunericului, cu speranță strig: Doamne, îți mulțumesc
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
trăiți o iau la vale se cern singuri rămân în sită cei care par a se înscrie în regula haosului îmi spun că nu pot apoi iau la rând fiecare filă fiecare număr găsesc încep numărătoarea inversă ajung undeva unde câmpul este liber ascult tăcerea pietrelor neridicate în toamnă după ce pământul s-a săturat să rabde cuvintele nescrise în calendarele răsăriturilor mi-a spus el, pământul, să mai las un cutremur o replică între mine și cel căruia lacrima de rouă
2017 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382774_a_384103]
-
Tâmpa sau „Scilla Bifolia” pentru vioreaua din același loc. Mama urma atunci a doua facultate, cea de “Științele Naturii”, așa că material de citit aveam, din belșug. Bunicul îmi arăta toate plantele din pădurile din jurul Brașovului - flori, arbuști - dar și de pe câmpul, din preajma gării Brașov, cu vegetație specifică. Atât de mult îmi plăceau plantele, încât toate mi se păreau magnifice. Chiar și cea mai umilă buruiană o consideram minunată. Țin minte că, odată, am cules de pe câmp un buchet de lauri, fascinanți
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
flori, arbuști - dar și de pe câmpul, din preajma gării Brașov, cu vegetație specifică. Atât de mult îmi plăceau plantele, încât toate mi se păreau magnifice. Chiar și cea mai umilă buruiană o consideram minunată. Țin minte că, odată, am cules de pe câmp un buchet de lauri, fascinanți prin albul lor imaculat și din flori de mătrăgună - atrăgătoare prin violetul lor și aspectul inedit, straniu al florii. Bunica, când m-a văzut cu ele în mână, mi-a spus să le arunc imediat
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
fără sidilă din tifon. Cred că am să-i pedepsesc, dar dacă pleacă de la fermă, unde găsesc imediat alții? Cine crezi că preferă să stea în mizeria și mirosul unui grajd zootehnic, când la fel de bine poate lucra la tine la câmp? - Da, dar la tine sunt mai bine plătiți ca la sectorul agricol. - Bine, ne vedem acasă. Te pup. - Și eu! Și se sărutară scurt pe colțul buzelor. Ambii au plecat spre locurile lor de activitate și fiecare cu alte gânduri
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
de o infinitate de act artistic, Maria Șalaru făurește cu ființa, cu anii și glasul ei aceste „ofrande” artistice pentru publicul bacăuan în primul rând, dar, incontestabil și încontinuu, pentru marele public românesc de pretutindeni. Cele mai frumoase flori ale câmpului sunt spicele grâului! Acestea-s cântecele Mariei Șalaru. Dar, cine sunt mirii și miresele pădurii?! Mugurii și florile ramurilor!... Ca ei și ele, copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
dacă știi să arzi. Mulți nu înțeleg ce li s-a întâmplat și se trezesc bătrâni și chemați să guste pământul, dar alții trăiesc clipa și ard, ard până la ultima părticică de materie, până la ultima picătură de energie. Eram pe câmp când s-a dezlănțuit furtuna. Un fulger a lovit un nuc bătrân și acesta s-a aprins ca o torță. Nucul ardea, ardea ca niciodată în viața lui. Limbile de foc săgetau văzduhul, iar apa ce cădea părea nesemnificativă. Totul
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
Gheorghe Grigurcu În planul identității literare, o antologie constituie o operă critică sui generis. Ea implică nu doar gustul, reacția emoțională, ci și judecata de valoare, structurarea tabloului, o ierarhie în cîmpul acestuia și, desigur, caracterizarea (autocaracterizarea), prin mijlocirea discursului propriu, a autorilor selectați. La care se adaugă, în cazul de față, cuprinzătoarea Prefață neconformistă (în fond, un studiu cvasiexhaustiv al problemei) precum și textele critice introductive la fiecare nume, atent elaborate, dense
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
locuitorii, își schimbau și își vindeau manufacturele lor și productele lor, precum: donițe, oale, instrumente de lemnărie, rogojini, haine și orice alte manufacturi brute ce producea muncitorul muntelui, al pădurilor și al bălților; se făceau logodne, se rudeau cei din cîmp cu cei din munte; în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute armonii naționale, ce înveseleau pe orășenii români; muzicele
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
primește toată puterea, poate să facă ce vrea, se pune pe treabă și apoi eșuează. De fapt, Struensee a fost un politician prost. A avut principii bune, a fost corect în tot ceea ce a făcut, dar nu a analizat bine cîmpul politic, nu a știut care erau forțele politice. A fost un teoretician bun și un politician prost din punct de vedere pragmatic. De aceea a și fost executat, pe nedrept. Și aici am folosit o documentare amănunțită, ca și în
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
diferite, și comportamentul lor în condițiile pierderii libertății de gîndire și de creație a fost diferit. Un artist ca Maxy, extrem de intersant, de activ în spațiul creației și de mobil ca tip de gîndire estetică, avangardist cu manifetări explicite în cîmpul unui cubism întîrziat, este și unul dintre primii care, teoretic și practic, renunță la propria-i opțiune și se întoarce către un realism denotativ și arhaic, chiar înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. încă din 1945
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
același sens. In imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odihna la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și propună, și, cu atît mai mult, să caute această apropiere, între pictor și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
brunet, înalt și trupeș, care, avînd 39 de ani, părea, în unele clipe luminate de surîsul său cordial, să aibă cu măcar un deceniu mai puțin. Din capul locului ne-a cucerit prin locvacitatea sa ieșită din comun, neprotocolară, în cîmpul căreia se mixau amintiri, portrete, reminiscențele unor foarte bogate lecturi, idei împrăștiate în cele mai felurite direcții, anecdote, observații caustice asupra prezentului. O prodigioasă memorie îl slujea cu fidelitate. Ca dintr-un corn al abundenței, din discursul eseistului se revărsa
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
coeficientul de neparticipare implicat de acțiunile anterioare, prin posibilitatea de a se dedubla, constituindu-se în același timp în personaj și în observator al personajului întruchipat. Identificarea dintre cele două ipostaze ale sale nefiind totală, distanța dintre ele lăsa un cîmp liber de manifestare posibilităților sale epice. În noua lui opțiune, identificarea era însă atît de desăvîrșită, încît nu mai existau spații libere, neocupate de destin, de unde să poată fi privită desfășurarea evenimentelor cu un ochi interesat de descrierea lor". Sau
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
se străduiește recurent a justifica trădarea, conform căreia fără colaboraționiștii noștri situația ar fi fost și mai sumbră, deoarece aceștia au mai �salvat ce se mai putea salva�: Mă grăbesc însă să adaug că "beneficiul" social al trădării intelectualilor din cîmpul literar și ideologic (drept, filosofie, istorie) a fost ca și neglijabil. Marile nume au rămas, cînd au rămas, în anii următori, de pur decor; marile decizii în cîmpul culturii erau luate cu mult peste capetele lor plecate, nici unul nu s-
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
Mă grăbesc însă să adaug că "beneficiul" social al trădării intelectualilor din cîmpul literar și ideologic (drept, filosofie, istorie) a fost ca și neglijabil. Marile nume au rămas, cînd au rămas, în anii următori, de pur decor; marile decizii în cîmpul culturii erau luate cu mult peste capetele lor plecate, nici unul nu s-a sumețit într-o atitudine de protest, toți au aprobat fără crîcnire, dîndu-și concursul exact în sensul dorit de stăpîni. Nici o acțiune cît de cît curajoasă nu a
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
și Patriarh. Refuzăm, explicîndu-i că votul e secret. Insistă către cuvioasa Simona: “Hai, nu-ți fie rușine, zi cu cine ții”. Pînă la urmă, alege ceva și pune ștampila. Ieșim din Băbăița și o luăm către Talpa, via Gălăteni. Pe cîmp, un alegător cu vaca și unul cu căruța. Cel cu căruța o preferă pe maica Linda Evanghelista. Măi, să fie, tipa deja e pe primul loc în topul preferințelor. Noroc cu ÎPS Daniel al Moldovei, că o ajunge ulterior din
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]