1,505 matches
-
creste, crește sfidător și mă apasă precum un drum nefăcut până la capăt. Mama ei de momâie cu țâțele stafidite de sterpăciune, cu ochii descompuși în mâlul cerului după furtună, cu obrajii exfoliați! Fardul ascunde brazdă în inimă. Cum mi-a căptușit sufletul cu singurătate? Dimineți ulceroase, înserări hepatice, noapte și zi deopotrivă la capătul nelocuirii! Mama ei de prefăcută... Mă răscolește o stare de indigestie cumplită, de suflet vomat sub gardul cimitirului, de hoit putred, de amintiri voalate, de pământ afânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nemișcat se întindea în depărtare peste peisaj, ca o foaie de celofan, împiedicând mișcarea lucrurilor. Moartea Italiei domnea peste spațiul acela, până la orizont, acolo unde răsărise soarele. Adio, iubito, adio. Era în sicriu, cufundată în mătasea cu care acesta era căptușit. Îi aranjaseră bluza în fustă și îi pieptănaseră părul. Luxul aranjamentului aceluia ascundea originea ei umilă, îi dădea un aer de mireasă de țară, o țărancă sfântă, bună de dus în procesiune. Poate îi dăduseră cu ceva pe față, ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
la o ușă scundă cu firma „Institutul de Limbi și Literaturi Botno-ugrice“. Irnerio bate la ușă cu putere, îți spune „Salut“ și te părăsește. Ușa se întredeschide puțin. Petele de var de pe tocul ușii și șapca ivită deasupra unei salopete căptușite cu blană de miel îți dau impresia că localul e închis pentru renovare, iar acolo nu se află decât un zugrav, sau un om de serviciu. — Profesorul Uzzi-Tuzii este cumva aici? Privirea ce consimte de sub șapcă e diferită de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dimpotrivă, pentru a ascunde, în mijlocul atâtor fantasme iluzorii, adevăratul eu care le pune în mișcare. În acest scop, dacă nu m-aș teme să fiu greșit înțeles, n-aș avea nimic împotrivă să construiesc la mine acasă o cameră complet căptușită cu oglinzi, după proiectul lui Kircher, în interiorul căreia m-aș vedea umblând pe tavan cu capul în jos și zburând în sus din adâncimile podelei. Paginile pe care le scriu ar trebui să comunice și ele o luminozitate rece, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să se decidă? Bineînțeles că ar trebui să-i cumpere bebelușului body-uri cu inscripții haioase gen NIMENI NU PUNE COPILUL LA COLȚ și MAMI BEA FIINDCĂ EU PLÂNG, dar ce-ai zice de pulovărașul acela drăguț din cașmir, de cizmulițele căptușite cu blăniță de oaie sau de cărucioarele în serie limitată, din stofă ecosez de culoarea lămâii? Obligatoriu șosețelele alea ca niște pantofiori cu baretuță, la fel și hălățelul minuscul din pluș. N-o să cumpere lucruri din acelea funcționale sau pretențioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mami, deoarece sună mai englezește“, este obsedată de ideea de a controla viața unicei sale fiice. Mamă de profesie și snoabă uluitor de tupeistă, are un fix cu aristocrații britanici, decorațiunile lor interioare și cizmele lor de cauciuc (Le Chameau, căptușite cu piele). Ambiția ei era să mă mărite cu un bărbat englez și aristocratic. (Cariera nu făcea parte din planul ei, dar făcea parte dintr-al meu.) Candidatul ideal fusese „Băiatul din Vecini“, fiul nobilului local, Contele de Swyre. Julie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Dar Abu Taher respiră adânc și le dă oamenilor săi un ordin tăois. Aceștia se Îndepărtează. De Îndată ce au Închis ușa, el se Îndreaptă către un colț al divan-ului, ridică o margine a tapiseriei, apoi capacul unui sipet de lemn căptușit cu damasc. Scoate de-acolo o carte pe care i-o oferă lui Omar cu un gest ceremonios. Îndulcit, e-adevărat, de un zâmbet protector. Or, cartea e chiar aceea pe care eu, Benjamin O. Lesage, aveam s-o țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
scrum? — În general, douăzeci de minute. Dar la cerere - în cazul unei dureri mari de tot - îl putem arde la foc mic, timp de o jumătate de oră. Lionel, ca un adevărat inginer, începe să pipăie materialul cu care e căptușit sicriul, făcându-i semne apreciative proprietarului. După ce se convinge că face o alegere bună, îl întreabă hotărât pe proprietar: — Aș putea să-l încerc? — Domnul este un excentric, își revine acesta din uluială. E prima oară când aud așa ceva și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vorbele o și zbughiseră, în altă direcție. Agitat, iritat peste măsură, vorbitorul. „Unde-i Vasilica?De trei zile o caut. Adică, nu pe ea. Punga mea de cafea o caut. N-o mai interesează, te pomenești, bacșișul. Nu-și mai căptușește fundul cu hârtii de 25? S-o fi decis să se prezinte cu fundul gol în fața preacuratei. Iar eu rămân fără cafea. S-a speriat de demascări, putoarea? Mde, hoția are și ea riscurile și rânduiala ei, cere respect, seriozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
frigul de afară de o cupolă de sticlă, se distingea o singură persoană. Era înaltă și zveltă, doar puțin atinsă de anii care au trecut peste ea. Părul lung și negru i se revărsa în cascadă peste o mantie cenușie, special căptușită împotriva gerului, și ochii verzi, încă pătrunzători, examinau fiecare față. Se uita debusolată în jur. Căuta pe cineva. Ani, împărăteasa, când dădu cu ochii de mine, se apropie, mă luă de umeri, îngrijorată, și îmi reproșă de parcă aș fi pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se ascund sub pătura groasă de zăpadă de sub picioarele lor. Se strecurau printre trunchiurile de Spini în șir indian. Oare mai avem mult? întrebă Soliteraj după vreun sfert de oră. Or fi mantiile astea din Leverif, și or fi ele căptușite cu tot felul de minuni, dar mie îmi îngheață oasele! Așa-i, zise Cosmin. Și mie... Vorbele îi fură curmate de o bubuitură care se propagă în aerul nemișcat și rece al pădurii. Surprinși, se aruncă fiecare în spatele unui trunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
încă acolo. Nu, așteaptă ... pleacă și el. — Da? — Da. Și a luat sticla de vin cu el. — OK, spuse Vasco. Și unde se duce cu ea? Embrionii înghețați în azot lichid sunt transportați într-un termos special din oțel inoxidabil, căptușit cu sticlă din borosilicat, numit dewar. Vasele dewar sunt, în general, niște chestii masive, de forma unor bidoane de lapte, dar poți să le faci și mai mici, de un litru. Un vas dewar nu are forma unei sticle de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Kendall. La niște sânge. — OK, nici o problemă. Pot să întreb al cui e? — Poți să întrebi, zise Henry. Dar eu nu știu. Adică, nu sunt sigur. Îi întinse lui Marty containerul pentru țesuturi. Era o cutie mică din plastic special, căptușită cu izolație. În centru era un tub cu sânge. Marty scoase tubul. — Pe etichetă scrie: „De la laboratorul lui Robert A. Bellarmino“. Hei, nume mari, Henry. Desprinse eticheta și se uită atent la eticheta mai veche, de dedesubt. — Și aici ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de cumplit? Nu mai știu să țin În mâini o carte. Sunt foarte stângaci. Mi-ar fi mai de folos acum, un bidon cu ceai cald și o inimioară de turtă dulce cu gust de iasomie. Antoniu și Kawabata au căptușit din cauza frigului, pe dinăuntru, ca să nu intre frigul, ușa de tablă, spartă și ruginită, cu o bucată mare de carton. În curând, Înveliți cu un morman de cârpe, vor adormi pe patul lor amărât, care nu-i alteceva decât alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu greu o fereastră luminată.Intr-o cameră (rezervată paznicilor) de 3m x 6m sunt adapostiți 12 bărbați și o femeie roșcată.Sunt doar 2 paturi pentru 6 persoane.Ceilalti dorm pe jos . Intr-un godin arde focul.Vântul a căptușit geamurile cu zăpadă.Stăm pe spațiile mici de lângă foc,rămase libere.Ne uscăm hainele și apoi,picotim lângă o masa până în zori. Dumnezeu ne-a ajutat din nou să nu înghețăm. Ii mulțumesc. In sfârșit,s-a făcut ziuă.Focul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
inginer silvic, un om stângaci, muncit, veșnic obosit, care transpira vorbind, se vede că nu prea avea obișnuința să scoată două vorbe... * Râsul ironic al Christei. — ...Stângaci, stângaci, dar perseverent! Pentru că lingurile lui, din geamantanul greu, cu care te-ai căptușit acolo, vor ajunge În bucătăria noastră! Și avea dreptate, bietul inginer de păduri, setul lui de bucătărie e muzeistic, un asemenea model arhaic Îl găsești doar la târgurile speciale! Ultima generație de meșteri folclorici, fără urmași!... De el râd oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de grăsime. După care am luat-o la goană către camera mea, unde am petrecut douăzeci de minute aplicându-mi mai multe straturi de fard. Ceea ce era o treabă foarte dificilă. De fiecare dată când nu dormeam de-ajuns, mă căptușeam cu niște pete roșii pe față. Iar petele astea erau greu de acoperit fiindcă și atunci când foloseam câteva tone de fond de ten, ele tot ieșeau la suprafață, absorbind fondul de ten și atrăgând toată atenția asupra lor. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
prin zonă. Am tresărit stânjenită, întrebându-mă dacă toată lumea râdea de mine fiindcă crezusem că Cloisters e o fermă de sănătate. — Nu e vorba de asta, am spus jignită. S-a întâmplat altceva. Aproape că eram fericită că Luke mă căptușise așa de bine. Povestea asta avea să-i scoată lui Chris neobrăzarea pe nas. Cum își permitea? Uleiul în care se prăjesc cartofii! Drama mea era o treabă serioasă. —A venit vreun chestionar? m-a întrebat ridicând din sprâncene. Intrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
șunculiță de când aveam zece ani. Deși constatarea asta mă umpluse de fericire, n-aveam nici cea mai vagă idee cum reușisem să slăbesc. înainte, ani întregi de mers la sală nu avuseseră nici un efect. Poate că avusesem noroc și mă căptușisem cu vreo tenie. Dar, un lucru era sigur. Mi-am promis foarte hotărâtă că acum, dacă tot slăbisem, n-aveam să mă mai îngraș. Gata cu Pringles, gata cu biscuiții, gata cu ronțăitul între mese. De fapt, gata și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tandru cu mine. Pur și simplu, nu mă puteam obișnui cu schimbarea lui de atitudine. Contrastul era mult prea mare. Cu o nostalgie dulce-amară, mi-am amintit de punctul maxim al drăgălășeniei lui Luke, adică de noiembrie trecut, când mă căptușisem cu o răceală. Nu mă puteam abține să nu scot la lumină amintirea aceea, să n-o desfac din ambalaj, de parc-ar fi fost o prețioasă moștenire de familie, și să n-o strâng în brațe. Brigit lipsea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Fiind convinsă c-o să mor de-atâta vomat după o noapte întreagă de destrăbălare. BANG! Curgându-mi sânge din nas la fiecare două zile. PUF! Trezindu-mă plină de vânătăi, fără să am nici cea mai vagă idee cum mă căptușisem cu ele. BASTA! Trezindu-mă în spital, cu perfuzii și conectată la un monitor. O altă viață pierdută. Dându-mi seama că mi se făcuseră spălături stomacale. încă una. Dându-mi seama c-aș fi putut să mor. înc-o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în noapte spectacolul greierului. Furnica se trezea de dimineață, înainte de a se evapora roua și pleca la muncă. Aduna mâncare, aducea câte un boț de pământ galben pentru a-și cârpi adăpostul apoi cu câte o frunză cu care-l căptușea pentru a nu da frigul peste ea. Greierul, cât de mare era ziua, stătea în adăpostul lui odihnindu-se. Din când în când vecina lui, furnica îi dădea câte ceva de mâncare, din ceea ce-i rămânea ei. Cum venea seara, începea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu o funie din coajă de agud. În timp ce crăiasa bătea de zor în poartă, în spatele colibei, craiul țesăla o iapă. În ciuda anilor, auzea destul de bine și vedea la fel de bine. Pomeții erau împodobiți cu încrețituri ale pielii, iar urechile erau bine căptușite cu păr alb și lung. A lăsat treaba și s-a îndreptat spre locul din care se auzea zgomot. Mare i-a fost uimirea, când a văzut că o bătrână îi bate în poartă. Crăiasa a rămas încremenită când i-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a mai spus: -Toate carele sunt pline cu pământul galben de care o să fie nevoie, ciuberele cu seu fierbinte sunt pregătite, cărbunii au fost înșirați în canale, gardul cu țepușe este montat iar locul mincinos de iscodire a fost bine căptușit pe interior cu strujăni, pe afară cu paie iar înăuntru mustește a seu topit și fierbinte, o scânteie și-i gata... Discuția celor trei conducători ai luptătorilor urieși a fost întreruptă de santinela care i-a anunțat prin zgomotul dobei
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gândi. Mama-i mult mai lipsită de resurse financiare decât crezusem la început. Abia acum am descoperit și eu că acel uriaș portofel al ei nu este atât de umflat pentru că-i prea plin cu bani, ci doar pentru că-i căptușit la interior cu prea mult burete!” Și totuși, acesta își ridicase, în mai multe rânduri, problema cu privire la ce anume se va întâmpla, când va ajunge să nu mai poată face deloc rost de bani în felul hoțesc, în care făcuse
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]