5,129 matches
-
și trecerea de care ne bucuram în ochii ei, că îl certa pe vizitiu să ne lase în pace. La plecarea ei din sat, rămăseseră sumedenie de cărți care zăceau pe podelele prăfuite, altminteri tot ce se putuse lua, fusese cărat fie în văzul oamenilor, fie pe ascuns. Cărțile, se vede treaba că atunci nu interesau pe nimeni. Mai târziu ca student, aveam s-o întâlnesc în București muritoare de foame... De câte ori n-am fugit de acasă să mă scald, îmi
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
la soneta care făcea gropi pentru înfigerea stâlpilor, stăteam ceasuri întregi uitându-se cum se cioplesc buștenii cu niște cuțitoaie mari cât toate zilele ni se părea nouă, cum erau tăiați cu joagărul iar grinzile rezultate erau găurite cu burghiile, cărate cu spatele de câte patru sau șase înși din cei mai voinici sau înșirați doi câte doi cu lemne groase trecute pe de desubt și, odată aranjate peste bârnele de protecție erau fixate cu buloane de fier bine strânse la
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
și-a însușit-o cu plăcere. Mai țin de asemenea minte afișele cu piese de teatru ale unor dramaturgi americani de genul Martin Rogers descoperă America. Era acolo și o gazetă de perete cu: „Jos mâinile de pe Coreea!” și „Yankei, cărați-vă acasă!” Tot la Casa Scânteii lucra și moș Ilie, fratele tatei dar cu cal și căruță, o dată la câteva săptămâni făcând drumul până acasă și înapoi. La un astfel de drum, era un sfârșit călduros de vară, el pleca
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Toate Articolele Autorului Știi...toți avem părți negative,toți facem nazuri și avem metehne... și ,mai toți ,avem câte o tinichea atârnata de coadă sau câte un bagaj ...mai ușor la unii ,măi burdușit la alții,bagaj pe care-l căram peste tot pe unde ne ducem.Nimeni ,dar absolut nimeni nu se culcă seară drac și se trezește dimineață înger fără să treacă prin apă Iordanului sau fără măcar să-și facă un proces de conștiință ,acolo în intimitatea trăirii lui
GRESESTI...PLATESTI ! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348711_a_350040]
-
Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului un fluture galben dansează florile păsări ciripesc a nepăsare pui golași cască ciocurile (ne)convingător albine vexate își pudrează aripile cu polen superfluu gâze hibride își cară picioarele minuscule ca niște margele din sticlă de murano văzduhul respiră stacatto muzica silfidă irupe teluric norii sunt înecați de ploi hunice este viață în iarba ce miroase a zbor ca niște (r)egrete degenerate lacrimile ploii ard amintiri am
TAB(LO)U EXTATIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349257_a_350586]
-
om / În purificare te umpli /de lumină...”( Sfințenie), astfel va putea așterne pe hârtie versuri memorabile, într-o clipă de “sfințenie”. În seara ta de rugă te voi chema la mine/ În labirintul vieții de tâlcuiri săracă/ Să vezi cum cară sfântul prăpăstiile-n lume/Să vezi profetul beat în șanțul plin cu apă...( Singurătate). Întregul limbaj poartă neliniștile gnoseologice și axiologice ale omului sfâșiat de întrebările existențiale; - “de la deșeurile sociale la sfânt, în ordinea umană”, - ale omului rătăcit în propriul
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
Aceeași zilnică povară,/ Asupra mea să cadă crima/ Și vorba plină de ocară...”( Umilință) - cu speranța izbăvirii de păcatul primordial, cu nestăvilita dorință de a regăsi liniștea într-un “repaos” universal. “Istorii se nasc dintr-o mare gâlceavă/Pe aur cărat cu sârg în morminte,/ Încă-i mai dăm lui Socrate otravă/Urlându-ne setea de sânge-n cuvinte.../” Axis Mundi(2) Viața este o arenă, un câmp de luptă, o vărsare inutilă de sânge ( oricâte adevăruri se vor dori a
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
o fugă la râu, fiindcă uitasem — chiar pe locul ăsta, unde ne aflăm noi acum — lopățica de rufe. Spălasem cergile de in și de cânepă și le întinsesem pe poiană, la nălbit. În amurg le-am strâns și le-am cărat acasă. Dar lopățica am uitat-o. Și m-am dus într-un suflet după ea. Am ajuns la râu și, la lumina lunii, am început să caut printre pietrele de lângă mal, niște bolovani pe care așezam pânza, când o loveam
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
minister ca să te primească. Că-i musai să intri și să-l lingi în cur pe naș-tu’ că altfel nu te văd bine! Te-aș lua eu cu mașina noastră da-i aia operativă și n-avem voie să cărăm gunoaie cu ea! Un râs homeric însoți ieșirea celor doi. În mașină, Costel ros de o neliniște filozofică, îl întrebă pe căpitan: - Auzi, șefu’ da’ ce dreacului ne facem noi dacă dovleacu’ ăsta ajunge mare mahăr, că la cât îl
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) In dimineața următoare, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să apară toți proprietarii de bărci, dornici de-a merge la pescuit pe mare. Lansarea la apă a bărcilor se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
acum! Stăi, să treacă pe lângă noi! Când ajunse omul cam în dreptul lor, asta a lu’ Cocostârcu’ îndrăzni: ‒ Bună ziua, mă, Silvică, mamă! ‒ Bună ziua, la dumneavoastră! Da’ de ce ești, puță, așa de supărat, ai? Și unde îți e dormeza, aia de-o cărai tălică în cârcă?... I-a dat foc aia, dă-o dreacu!... Cine, puță, cine?!... ‒ Adriana. Cine altcineva?!... ‒ Ai?... Păi, de ce, puță, de ce? ‒ D-a dreacu ce e. D-aia! ‒ Oleleoooo, fir-ar ea a Pârdalnicului!... Păi, vă certarăți? îl descusu
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
fiecare dintre noi, în situații asemănătoare, ne-am trezit că suntem poeți, actori, pictori sau cine știe ce alt gen de creatori. Știut fiind că vinul cel bun are virtuțile sale magice. La plecare, ei, da, a venit și un asemenea moment, căram cu toții sacose pline cu sticle, în mâini, iar în suflete sentimentul că avem aici la Terre di Baccio, ca prieteni, doi oameni fermecători care cu talentul și munca lor ne-au dăruit două ceasuri de neuitare. Evident, la sfarsit nu
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apă la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
din trei parale; Ograda e pustie și-n casă pute-a mort, Iar tu, nebună țară, dai bani pe săli de sport! Noi am crescut în cinste și-n har de Dumnezeu, Dar crucea grea, în spate, de ce s-o car doar eu? Pe biblia cea sfântă tu ai făcut sperjur Și legea ta mă-nvață să nu mă prinzi când fur. Îmbătrânesc în tine, și tare mi-e rușine, Că nu mai pot să latru nici pentr-un colț de
NU AM, FĂ ŢARĂ, N-AM UNDE SĂ MĂ DUC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348207_a_349536]
-
pâine; Sunt prea bolnav, fă țară, și nu-ți pasă de mine, Că-ți place cum golanii își bagă sula-n tine! Noi am crescut în cinste și-n har de Dumnezeu, Dar crucea grea, în spate, de ce s-o car doar eu? Îmbătrânesc în tine, și tare mi-e rușine... Sunt prea bolnav, fă țară, și nu-ți pasă de mine! Referință Bibliografică: Nu am, fă țară, n-am unde să mă duc! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NU AM, FĂ ŢARĂ, N-AM UNDE SĂ MĂ DUC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348207_a_349536]
-
nu mai aveau unde pune vinul și luase partidu' hotărîrea să-l depoziteze în cisternele de la CFS. Știți, sînt niște cisterne mari, de cîteva tone una. Apoi ține-te beție!...Veneau oamenii din secții și beau cît puteau, ba mai cărau și pe-acasă. Văzînd acestea, conducerea a pus pază întărită, dar ți-ai găsit: paznicii beau cot la cot cu hoții, căci la noi, vorba lui Dinescu, problema e cine-i păzește pe paznici. Directorul era și el clampă cînd
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
facă altul. Nu poți să îl numești ființă când cu minciună se hrănește, nu vrea să ceară în căință iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Referință Bibliografică: Ce vrea un suflet de la om / Anton Viorel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092
CE VREA UN SUFLET DE LA OM de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347586_a_348915]
-
iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Referință Bibliografică: Ce vrea un suflet de la om / Anton Viorel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092, Anul III, 27 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anton Viorel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CE VREA UN SUFLET DE LA OM de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347586_a_348915]
-
facă altul. Nu poți să îl numești ființă când cu minciună se hrănește, nu vrea să ceară în căință iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Citește mai mult Ce vrea un suflet de la omcând imina îi e pustie?când visele îi plâng
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Citește mai mult Ce vrea un suflet de la omcând imina îi e pustie?când visele îi plâng în somnfurate de a lui mânie.De ce credința i-a muritși doar mândria și-o arată?mereu și noaptea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
nădit. În acest timp, mi-am sortat sculele de pescuit la baltă. Încă era prea devreme de plecat. Trebuia să fiu în jur de ora șase pe baltă, să-mi ocup locul unde nădeam și pescuiam de obicei. Mi-am cărat sculele la mașină și am pornit fără grabă spre baltă. În zece minute eram pe malul lacului. Era o zi destul de mohorâtă și umedă, dar pe malul lacului erau mulți pescari. Am avut noroc că nimeni nu se așezase pe
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
trotuarele unde veți parca mașina. La fel de bine trebuie să știți și că paharul de cafea sau de suc poate fi lăsat ușor la unul dintre semafoarele la care v-ați oprit după ce v-ați băut licoarea. Doar nu o să vă cărați cu el până la birou, sau acasă, doar pentru simplul moft de a-l pune într-un coș de gunoi, nu? Apropos de țigări. Dacă ați rămas fără, sau dacă vreți să faceți mici cumpărături de la vreunul dintre magazinele sau automatele
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]