16,527 matches
-
susținut autenticitatea celor revendicate. Copilul s-a născut la Ipotești și a fost botezat de Henrieta. Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
greu să mă dezmeticesc. M-am hotărât să fac o mică plimbare prin ograda ei. Privind în jurul meu, am rămas pe loc sub umbra nucului unde soarele-și distribuia lumina făcând ca întreaga ogradă să pară de culoarea mării iar căsuța ei de lut și lemn, părea ca un mic castel pierdut unde abia percepeam în zare, Cetatea de Scaun a Moldovei. M-am descălțat de pantofii mei albi și am rămas desculță ca și dânsa să-mi umplu spiritul de
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
și ei, da’ tăcea chitic...O mai descoseam eu, da’ nu scoteai de la ea un cuvințel...Se mai deconecta în grădină...Când îi ducea Gigi în lumea lor, că doar știi că le-a amenajat un loc de joacă cu căsuță, nisip, lopeți, găletușe din plastic și alte jucării, mai plivea un răzor, mai săpa, de-astea, că-n bucătărie n-o lăsa Gigi decât la o sarma, un ardei umplut...De sărbători pregăteam amândouă, aventuri, ce mai... - Oricum, am admirat
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
după plecarea noastră de la țară, prin diverse tertipuri numai de ea știute, cumnățica a reușit să schimbe hotărârea lui Genny, mai ales că aflase de faptul că așteptam, din zi în zi, să primim repartiția lotului de pământ pentru construirea căsuței noastre la oraș. Într-o dimineață, tatăl meu, care îl ajuta pe fratele cel mare să-și ridice propria sa casă, având doi copii și un al treilea pe drum, a trecut pe la noi, în drumul spre casa lui, în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
calul Și vesmintele Tu-mi vei schimba cuvintele Spune-i fratelui meu Ca salcâmul a-nflorit din nou Copiii vecinului s-au culcat Iar mărul s-a scuturat Totul a-ntârziat pe aici Și am pe frunte furnici. E pustiu la căsuța noastră Într-o destrămare albastră. [14] DEAL Let's make a deal tonight Let's spare the field from dying ... I'll give you my horse And my clothing You'll change my words Tell my brother That the locust
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
rupte și caietul intră repede în servietă; comand și eu „una turcească”, mică. Discuția se leagă repede, e antrenantă, cu Mirodan nici nu poate fi altfel. Mă gândesc- amintindu-mi că în chenarul redacțional de la „Minimum” e amintit numai numărul căsuței poștale, nu și sediul - mă gândesc că, de fapt, aici este, într-un fel, redacția. Aici Cerchez - Mirodan urmărește, scrie, devine și detectiv când e nevoie, scoate un pistol din teaca vreunei cărți dintre atâtea „polițiste” traduse de el în
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
bolnavi. Era acum 10 ani. Și am hotărât, pe drum, să înființăm Comunitatea Sfânta Treime a familiilor cu copii cu dizabilități. În cadrul Comunitătii, am înființat Centrul de Zi CEZARA pentru copii și tineri cu handicap psihic sever. Am cumpărat o căsuță și am început activitatea, cu un singur cadru didactic. Era mai mult supraveghere decât recuperare. Apoi, am deschis ateliere și cabinete de recuperare, am angajat specialiști și am trecut la servicii specializate de recuperare și abilitare. Am modernizat spațiile și
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
când vor rămâne singuri, fără părinți, vor fi cuprinși în program permanent la Centru. Acum, pentru că sunt părinții, seara vin acasă. ATUNCI, când nu vor avea părinții lângă ei, nu vor rămânea pe drumuri, în spitale sau orfelinate, ci în căsuța lor de pe str. Suceava nr. 2 din Târgu-Mureș, supravegheați juridic conform actelor ce stau la baza Centrului. Mâine avem serbarea Pomului de Crăciun. Vor colinda. Unii doar prin mișcarea mâinilor. Știu să se bucure de ceea ce-i frumos. Unii vorbesc
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
gleznelor, ufff, țânțarii de aici nu au apucat să afle că vin din țara lui Dracula, Klaus se distrează, în sfârșit m-au atacat și pe mine. În timp ce încerc să îi îndepărtez zăresc câțiva crabi fericiți că și-au găsit căsuțe și care parcă se iau la întrecere, vor să afle care ajunge mai repede sub frunza uriașă a unei plante. O floare roșie, câțiva sâmburi de mango, păsări care își iau zborul din apropierea mea, Klaus care le știe pe toate
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
23 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Apărută la Editura Clapas din Franța în anul 2007, cu prefața a doi scriitori din Montpellier - Anne și Frederic Miquel, cartea de poeme „Dolor” a poetei Angela Nache-Mamier se poate înscrie cu ușurință în „căsuța mendeleeviană” a literaturii de atitudine socială, a luptei pentru adevăr în genul cunoscutelor trasee deschise de un George Coșbuc sau Octavian Goga în poezia română a primului sfert din secolul 20, cu inerente schimbări de macaz dată fiind tema inedită
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]
-
Casă de Editură și Producție Audio,Video,Film “Realitatea”, cu publicațiile “Ave”, “Necazul”, “Antologia poeziei creștine” 1990 - înființează Fudația Episcopul Grigorie Leu 1991 - “De groază și de râs” - proze și scenarii, Editura Realitatea 1991 - până azi, înființează rubrică radio săptâmânală”Căsuța poștală 33” 1992 - “Poetul că o floare” - român, Editura Realitatea 1992 - 1993 “O țară bogată cu țărani bogați” -reportaj european “Realitatea” 1992 - înființează spectacolele radio - tv. cu public “Cabaret politic” 1993 - “Omul succesului” - piesă în 3 acte,Teatrul Național Radiofonic
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
gostatului își avea fel de fel de surprize. Suman era folosit de șefii de echipă la munci potrivite cu fizicul său. Era ajutor de grăjdar sau conductor de cai la aratul prin vie. În curte cu grajdul brigăzii era o căsuță unde locuia nea Ilie șef de echipă care avea în supraveghere și grajdul cu oamenii săi care se ocupau de cai și atelaje. Familia lui nea Ilie era compusă din soția sa, un băiat și o fată. Soția lui nea
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
apă potabilă. Suman a luat cana, a mers să o umple la saca și a plecat să o ducă înapoi. Dar nimeni nu-l mai aștepta să ia cana astfel că a fost nevoit să urce treptele de lemn ale căsuței și să înapoieze cana. Ușa era deschisă dar nu a îndrăznit să intre și a strigat-o pe Cocuța care nu se vedea. Într-un târziu se auzi vocea ei care îi spunea să intre. Suman nu știa încotro să
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
n-ar fi pizmă, traiul n-ar mai fi hidos, Cu Dumnezeu, mână de mână, ne-am plimba prin Paradis. Dacă, în seara de Crăciun, tu ții poarta încuiată, O să mă cațăr peste ea, ca să te colind în tindă. La căsuța cea săracă poarta-i veșnic descuiată; Mama, cu mine în brațe, la geam cântă o colindă. Referință Bibliografică: Mama, cu mine în brațe, la geam cântă o colindă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29
MAMA, CU MINE ÎN BRAŢE, LA GEAM CÂNTĂ O COLINDĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350973_a_352302]
-
din camera unde trebuia să pună moșul cadourile sub brăduț. Lumina lor încălzea chipul îngândurat si totodată senin al unei femei trecută de vârsta tinereții. Își aștepta colindătorii cu brăduțul împodobit , sperând că nu vor uita să treacă și pe la căsuța ei. Era seara de Ajun. Privind lumânările, parcă a fost vrăjită și, în acel moment, a avut sentimentul că le aude vorbind. Șopteau cuvinte nemaiauzite de ea, dar le înțelegea sensul .Una dintre ele spunea că ar fi ars cu
DOUĂ LUMÂNĂRI... de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351125_a_352454]
-
din camera unde trebuia să pună mosul cadourile sub brăduț. Lumină lor încălzea chipul îngândurat și totodată senin al unei femei trecută de varsta tinereții. Își aștepta colindătorii cu brăduțul împodobit , sperând că nu vor uita să treacă și pe la căsuța ei. Era seară de Ajun. Privind lumânările, parcă a fost vrăjita și, în acel moment, a avut sentimentul că le aude vorbind. Șopteau cuvinte nemaiauzite de ea, dar le înțelegea sensul .Una dintre ele spunea că ar fi ars cu
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
din camera unde trebuia să pună mosul cadourile sub brăduț. Lumină lor încălzea chipul îngândurat și totodată senin al unei femei trecută de varsta tinereții. Își aștepta colindătorii cu brăduțul împodobit , sperând că nu vor uita să treacă și pe la căsuța ei. Era seară de Ajun. Privind lumânările, parcă a fost vrăjita și, în acel moment, a avut sentimentul că le aude vorbind. Șopteau cuvinte nemaiauzite de ea, dar le înțelegea sensul .Una dintre ele spunea că ar fi ars cu
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII Uneori, prin decor se descriu toate personajele. Există și decoruri ambuscadă. Pipăind drepturile omului, nu îți vine să crezi că pot să încapă într-o căsuță modestă, pe Strada Iancu Jianu nr. 838 bis. Te-ai aștepta ca o asemenea instituție să aibă un sediu impunător. Chiar să-l merite. Ei bine, vă înșelați! În primul rând, pentru că eu nu înțeleg nimic din eticheta: Drepturile Omului
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
plină sub streșini brumate Pereții albiți de colbul vremii scuturate. Pașii îmi bat și anotimpurile bat Prin curtea sfințită de liniște-n sat Mă așteaptă padurea și un tainic izvor Din care-mi iau tainic, al copilăriei fior. AȘTEAPTĂ-MĂ, CĂSUȚA MEA! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă Cu îngerii țesând lumină pură Pictând pe roata vremii de mătasă Comori pierdute-n timp, uitate-n zgură.. Așteaptă-mă cu poarta larg deschisă Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
Pereții albiți de colbul vremii scuturate. Pașii îmi bat și anotimpurile bat Prin curtea sfințită de liniște-n sat Mă așteaptă padurea și un tainic izvor Din care-mi iau tainic, al copilăriei fior. AȘTEAPTĂ-MĂ, CĂSUȚA MEA! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă Cu îngerii țesând lumină pură Pictând pe roata vremii de mătasă Comori pierdute-n timp, uitate-n zgură.. Așteaptă-mă cu poarta larg deschisă Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
furtună De-i soare blând sau stelele-s de gheață Eu nu te las, mi-ești datină străbună Alintul, dorul, cântul ce-mi dă viață! Chiar dac-ar fi să ratăcesc prin lume Ți-aud chemarea-n murmur de verbine Căsuța mea, mi-ești sfântă rugăciune Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! O VIAȚĂ NEGLIJATĂ... Pe pământul rece, lângă o șindrilă Frageda suflare-n cârpe-nfășurată Pură precum crinul, iat-o, aruncată De a sa mămică, dură, fără milă. Genele-i
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
nu mai trece? Se-nfioară cerul... viața-ncet se stinge... ÎN LACRIMA IUBIRII Din liniștea adâncă țesută lin de astre Cu sufletul curat, râvnind tăceri divine Și pleoapele-umezite ca florile din glastre Spunând o rugăciune mă-ntorc din nou la tine Căsuța mea scăldată în lacrima iubirii Cu dulcea nostalgie-a copilăriei dragi Trăiesc din dărnicia lăsată omenirii De tainica Lumină ce râde-n rug de fragi. Zâmbete-încremenite pe colț tivit cu dor Prin raze ce mângâie, dumnezeiesc de blânde Surâd dintre
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
noaptea-n pat la Fâlfa... pișicher. Și mai era familia Ungureanu Cu tânți Sava, nea Aristotel, Cu fețe, una grasă, alta slabă, Și una care nu era de fel. Cazacu, domnul și cu coana mare, Stăteau pe colț într-o căsuța joasă, Cu rude și nepoți, si cu un vișin Sub care vară chiefuiau la masă. Anuța și cu badea Victor din Mărgău Tăiau oglinzi în casă cu plocade Și fiu-și suduiau: „Mă Adriène, Măsèlilè săriț-ar, mă năroade!” Meilă nu
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
Gândul ca un fulger mă înfioară, Sus pe boltă luna plină doare, Lângă patul eu tăcut coboară... De bună seamă știe că-i beteagă, Doamne, cum o mângâie pe frunte! Ea, care i-a fost atât de dragă Acolo în căsuța de pe Munte... Atunci își înălța spre cer cuvântul Din Ruga ei, curată ca o liră, În miezul nopții de Rusalii, sfântul, Doarme mama, oare mai respiră?... ACEST POEM Nu pentru laudă e scrisul meu, Cuvintele, mă bucur dacă-ți plac
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]