2,636 matches
-
de cultură ce se întindea din Depresiunea Brașovului până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În epoca fierului, aria de locuire
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°22’ latitudine nordică, 26°54’ longitudine estică C ăile de acces: localități apropiate: satul Lupăria, comuna Cotnari; accesul la rezervație se face pe DN IașiHârlău, DJ Iași-Cotnari, DC Cotnari rezervație (pe Dealul Cătălina, lângă Cetatea Dacică). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol. c) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu jaru↓# suflu fumu-n ea <R și-apoi-i dau bobîrnace d-alea mici↓> să iasă: cerculețe↓ așa. (IVLRA: 219); : [/o kei/ /o kei/. de exemplu tu faci ceva bun↑ și el vine și# nu știu cum a dormit el noaptea și începe↓ <F cătălina nu știu ce↓ cătălina nu știu ce>↓ și tu ȘTIIND că ai dreptate AI curaj să# (IVLRA: 222). În mod analog, folosirea pronumelui de persoana a II-a în vocativ (tu!), nerecomandată de norma limbii literare (Avram 1986:160) este, în limba vorbită, o
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
suflu fumu-n ea <R și-apoi-i dau bobîrnace d-alea mici↓> să iasă: cerculețe↓ așa. (IVLRA: 219); : [/o kei/ /o kei/. de exemplu tu faci ceva bun↑ și el vine și# nu știu cum a dormit el noaptea și începe↓ <F cătălina nu știu ce↓ cătălina nu știu ce>↓ și tu ȘTIIND că ai dreptate AI curaj să# (IVLRA: 222). În mod analog, folosirea pronumelui de persoana a II-a în vocativ (tu!), nerecomandată de norma limbii literare (Avram 1986:160) este, în limba vorbită, o strategie de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
gândeam, totdeauna, cu ciudă la... sărmana Ana. Demne urmașe, iubim în disperare, ne luptăm cu orice furtună și orice piedică ni se ridică în cale și ne acceptăm apoi zidul, uitând de noi înșine. Și o mai aveam și pe Cătălina, în Luceafărul lui Eminescu. Pe vremuri, când se purtau prin școli așa numitele sesiuni de comunicări științifice ale elevilor, participasem la una dintre ele cu Reabilitarea Cătălinei. Pentru că prea toate interpretările la poezie o așezau cumva în umbră. De două
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
acceptăm apoi zidul, uitând de noi înșine. Și o mai aveam și pe Cătălina, în Luceafărul lui Eminescu. Pe vremuri, când se purtau prin școli așa numitele sesiuni de comunicări științifice ale elevilor, participasem la una dintre ele cu Reabilitarea Cătălinei. Pentru că prea toate interpretările la poezie o așezau cumva în umbră. De două ori în umbră: mai întâi în aceea a Luceafărului, apoi în aceea a propriei alegeri. De fapt, mă gândeam pe atunci, ea nu numai că înțelesese cum
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
gândeam pe atunci, ea nu numai că înțelesese cum stau lucrurile cu depărtarea și superioritatea celuilalt, dar găsise și soluția acceptând nu facilul, ci posibilul. Oare era chiar așa? Andrei zâmbea de fiecare dată când aduceam vorba de Ana sau Cătălina, fiind de părere că, mai degrabă, Ileana Cosânzeana e cea care ne călăuzește. Discuția ajungea, inevitabil, la o Cosânzeană a zilelor noastre. Ani la rând, îl privisem cum căuta asiduu compania unei frumoase blonde din cercul nostru de amici, ceea ce
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cu valoare juridică sau politică, la Valentin Al. Georgescu, respectiv la Vlad Georgescu; structurarea lumii simbolice românești în relația sa cu modelul bizantin, la Andrei Pippidi; minuția inciziei în corpul textului și integrarea lui tematică în corpusul general medieval, la Cătălina Velculescu și la Mihai Moraru; explorarea documentului extern, bizantin și occidental medieval, cu relevanță pentru faptul politic românesc, la Adolf Armbruster și mai ales la Stelian Brezeanu, în numeroase lucrări ale sale. La interpretarea imaginarului istoric românesc au contribuit, printre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
doctorat a stat sub semnul sprijinului său intelectual, cartea de față închide între copertele ei și amintirea îndatorată pe care i-o păstrez. Deși modul în care am înțeles imaginarul m-a purtat departe de interesele de cercetare ale doamnei Cătălina Velculescu, m-am bucurat din parte-i de o lectură atentă a vechiului manuscris al cărții de față și de multă încurajare. În profesorul Mihai Moraru am găsit fără îndoială cel mai apropiat prieten medievist - dacă acest cuvânt are puterea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Arhitectura epocii lui Matei Basarab. București: Meridiane, 2002. Mondzain, Marie-José. Image, icône, économie. Les sources byzantines de l'imaginaire contemporain. Paris: Seuil, 1996. Montandon, Alain (coord.) Fortunes et infortunes des genres littéraires. Caietele Echinox 16 (2009), Cluj-Napoca. Moraru, Mihai și Cătălina Velculescu. Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Vol. I. Cărțile populare laice. București: Ed. Academiei, 1976 și 1978. ---. De nuptiis Mercurii et Philologiae. București: Ed. Fundației Culturale Române, 1997. ---. "Dioptra". Chițimia și Toma. 66-73. Morel, Philippe. Les grotesques. Les figures
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București: Anastasia, 1994. [1980] Varotti, Carlo. Gloria e ambizione politica nel Rinascimento da Petrarca a Machiavelli. Milano: Bruno Mondadori, 1998. Védrine, Hélène. Les grandes conceptions de l'imaginaire de Platon à Sartre et Lacan. Paris: Librairie Générale Française, 1990. Velculescu, Cătălina. Cărți populare și cultură românească. București: Minerva, 1984. ---. Între scriere și oralitate. București: Minerva, 1988. White, Hayden. Metahistory. The Historical Imagination in Nineteenth Century Europe. Baltimore: Johns Hopkins UP, 1973. Wunenburger, Jean-Jacques. Philosophie des images. Paris: PUF, 1997. ---. Imaginarul. Cluj-Napoca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp de anumite descoperiri arheologice, cum ar fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari, Moșna, Arsura și Bunești sau rețeaua de dave de pe Siret, de la Poiana-Tecuci, Răcătău și Brad , care au putut deține un rol în ținerea la distanță a sarmaților și a bastarnilor, dar multe dintre considerațiile și concluziile formulate în Getica
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
and the Seven Keys”, Business Horizons, martie‑aprilie. WEBER, M. (1965), „Types d’autorité”, în A. LÉVY (ed.), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. YUKL, G. (1998), Leadership in Organizations, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. ZABORILĂ, CĂTĂLINA (2004), „Conducerea organizațiilor”, în Z. BOGÁTHY (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. ZALESKA, MARYLA (1973), „Les problèmes du leadership”, în S. MOSCOVICI (ed.), Introduction à la psychologie sociale, vol. 2, Librairie Larousse, Paris. ZALEZNIK, A. (1977
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ascunderea adevărului sub preș! Asta ați filmat și asta ați difuzat în emisiunea „No Reservation“. În urmă cu câteva zile, am stat de vorbă cu niște editori americani. Le-am povestit la un moment dat despre OTV și despre fantoma Cătălina (n-o mai lungesc: colegul Alex Savitescu, în articolul său de la pagina 4, vă dă mai multe detalii despre caz). Cei doi editori nu m-au privit deloc disprețuitor când le-am spus că și asta înseamnă România, pe lângă lucrurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
al unei imaginații nestăvilite". După cum de-a dreptul fascinantă este interferența propusă între Luceafărul eminescian și celebrii eroi al lui Cervantes și Flaubert: "Hyperion este Don Quijote al nostru. Idealul său de cavaler rătăcitor se concentrează în iubirea pentru noua Dulcinee Cătălina. Izbucnirea dorinței metafizice în Luceafăr la vederea fetei de împărat este, firește, una din amintirile lui Hyperion cel din final, începutul bătăliei cu morile de vânt tipică dorință triunghiulară, în care astrul întrupat în demon ia "castronașul de bărbierit" drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este, firește, una din amintirile lui Hyperion cel din final, începutul bătăliei cu morile de vânt tipică dorință triunghiulară, în care astrul întrupat în demon ia "castronașul de bărbierit" drept casca lui Mambrin. Luceafărul n-o iubește, de fapt, pe Cătălina, ci pe fata de împărat și de aici lipsa numelui în prima parte a poemului. Este iubirea conform Altuia, prin mediator, ca la Emma Bovary, fulgurație a lecturilor". Contradicția cea mai prielnică întregului demers analitic al studiului și deci cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
universului, "degradare energetică prin aspirația la viața efemeră, dar totodată apropiere de simetria perfectă a substanței transcendente", dragostea fiind cea mai înaltă formă de reactualizare a simetriei totale, a fuziunii dintre cosmic și uman. Însă Hyperion e numai stea, pe când Cătălina numai om, femeie. Hyperion, exponent al eternității nu poate deveni muritor, Cătălina, muritoare, nu accede la nemurire. E diferența de a înțelege dragostea ca fenomen, contingentă și ca idee, transcendentă. Aș zice că Eminescu rămâne în această antinomie, nu tinde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simetria perfectă a substanței transcendente", dragostea fiind cea mai înaltă formă de reactualizare a simetriei totale, a fuziunii dintre cosmic și uman. Însă Hyperion e numai stea, pe când Cătălina numai om, femeie. Hyperion, exponent al eternității nu poate deveni muritor, Cătălina, muritoare, nu accede la nemurire. E diferența de a înțelege dragostea ca fenomen, contingentă și ca idee, transcendentă. Aș zice că Eminescu rămâne în această antinomie, nu tinde la armonia contrariilor, la o viziune simultaneistă a lumii, cum crede Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este discutată opinia filosofului C. Noica: Tot poemul descrie nefericirea generalului de a nu putea prinde ființă aievea". Hyperion ar fi condamnat, crede Noica, la o "devenire întru devenire" ("mizerie a generalului", recte a geniului de a rămâne geniu), în vreme ce Cătălina ar reprezenta devenire întru ființă, o atitudine deschisă, caldă, față de una închisă, rece. Problema care se pune este dacă putem soluționa în acest fel, incompatibilitatea dintre geniu și omul comun, dacă poemul lui Eminescu are nevoie de o corectare ideologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lecție de ce înseamnă lumea. A renunțat, bineînțeles, la provocarea lumii și a devenirii ei oarbe ("Dar piară oamenii cu toți/ S-ar naște iarăși oameni"). El n-a observat individualul înnobilat și n-a putut răspunde la întrebarea dublă a Cătălinei: care trebuie să fie sensul iubirii ei și cine să-i fie mirele (El, Hyperion sau Altul?). Acum, după această neputință de a înțelege aspirațiile contingentului și de a rămâne insensibil (ca un adevărat Cătălin al cerurilor, cum spune Noica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
merge în linia adevărului, adică a ființei totale. Spiritul, încercându-se, iese din sine și se-ntoarce în sine. Orice ființă e destinată ("destinațiune internă") călătoriei în cerc, încercării. Numai că fiecare își are o măsură a cercului. Cătălin și Cătălina au cercul strâmt" (p. 39). Acesta ar fi marele model ontologic eminescian, poemul filosofic al Ființei. Există, însă, și o mică ontologie eminesciană, derivată, modelată după "rațiunea practică", fiindcă Eminescu scrie și un poem publicistic al ființei coborâte în cotidianul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
minciunii romantice" (p. 122). Eminescu însă depășește romantismul. Există o diferență între Hyperion și Mitică (apropierea pare caraghioasă) în calitatea lor de eroi. În timp ce Mitică e "împietrit în tiparul moftului", Hyperion "străbate întreg cercul ființei, de la "transcendența deviată" (confundând pe Cătălina cu fata de împărat ca arhetip al Fecioarei), până la "transcendența verticală" când își descoperă adevărată esență. Punând în discuție cele două ipostaze, Hyperion și Mitică, autorul cărții în discuție conchide: "Și așa ajungem la situația cea mai stranie cu putință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
104. Ana Ruxandra Sorina, fiica lui Grigorescu Alexandru și Madona, născută la data de 19 ianuarie 1957 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, 8500 Nurnberg 50, Wettersteinstr. nr. 64. 105. Șandru Sorin Gabriel, fiul lui Vasile și Mihăilescu Cătălina, născut la data de 26 august 1964 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, Gummersbach, Nordringstr. nr. 12, Oberbergischer, Kreis. 106. Petrescu Paul, fiul lui Alexandru și Roșcan Maria, născut la data de 23 mai 1952 în
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
ai Ministerului Culturii: 1. Yvette Fulicea - președinte; 2. Doina Mândru - membru; 3. Anca Lăzărescu - membru; 4. Ana Dobjanski - membru; 5. Dana Bercea - membru; 6. Mariana Dragu - membru; 7. Mihaela Pupeza - membru; 8. Ruxandra Dreptu - membru; 9. Mircea Dunca - membru; 10. Cătălina Macovei - membru; 11. Ioana Popescu - membru; 12. Ana Andreescu - membru; a stabilit următoarele valori pentru bunurile care fac obiectul ofertei de donație; - capitolul A. Piese textile - 32 de piese, în valoare totală de 117.700.000 lei; - capitolul B. Grafică
HOTĂRÂRE nr. 469 din 11 august 1998 pentru autorizarea Ministerului Culturii de a accepta o donaţie cu sarcini în favoarea statului român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121498_a_122827]