2,041 matches
-
printr-un amestec omogen la fiecare 100 kg de zahăr cu cel puțin: fie (a) 2,5 kg de făină de pește sau făină animală și 1 kg de amidon de sporire cu viscozitate mărită; sau (b) 4 kg de calcar și 1 kg de făină de schinduf. În cazul în care se folosește făină de pește, kilogramul de amidon de sporire cu viscozitate mărită poate fi înlocuit cu 1 kg de sare, denaturată sau nu. 2. În cazul în care
jrc161as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85296_a_86083]
-
250 kg de oxid feric. 4. În cazul în care zahărul este destinat însilozării furajului verde, acesta este denaturat: fie (a) în conformitate cu alin. (1) lit. (a); fie (b) în conformitate cu alin. (1) lit. (b); în acest caz, cele 4 kg de calcar se pot înlocui cu 2 kg de amidon de sporire cu viscozitate mărită; fie (c) prin amestecul omogen a 100 kg de zahăr cu 25 kg de sare, denaturată sau nu, 1,9 kg de calaican și 0,01 - 0
jrc161as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85296_a_86083]
-
stomacal sau intestinal; (c) cu un conținut de proteină pură de cel puțin 50 % pentru produsele cu un conținut de apă de 12 %; (d) cu un conținut total de grăsimi de cel puțin 6 % calculat pe baza materiei uscate; 3. "calcar" înseamnă un produs: (a) ce conține cel puțin 90 % carbonat de calciu (CaCo2); (b) a cărui analiză arată un conținut de 35 % sau mai mult de calciu (Ca); 4. "schinduf", trigonella phoenum graenum, înseamnă un produs: (a) cu un miros
jrc161as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85296_a_86083]
-
mai robuste economii dintre toate noile state membre ale UE aderate în 2004 și 2007. Estonia a aderat la OECD în 2010. Deși Estonia este în general săracă în resurse, se găsesc unele bogății. Țara dispune de zăcăminte semnificative de calcar și șisturi bituminoase, împreună cu păduri, care acoperă 50,6% din suprafața țării. Pe lângă șisturi bituminoase și calcar, Estonia deține mari rezerve de fosforit, pechblendă și granit care nu sunt încă exploatate decât cel mult pe scară restrânsă. Cantități semnificative de
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
aderat la OECD în 2010. Deși Estonia este în general săracă în resurse, se găsesc unele bogății. Țara dispune de zăcăminte semnificative de calcar și șisturi bituminoase, împreună cu păduri, care acoperă 50,6% din suprafața țării. Pe lângă șisturi bituminoase și calcar, Estonia deține mari rezerve de fosforit, pechblendă și granit care nu sunt încă exploatate decât cel mult pe scară restrânsă. Cantități semnificative de oxiduri de pământuri rare se găsesc în sedimentele acumulate în 50 de extracție de uraniu, șist și
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frătești” nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în Bazinul Dunării. În acest
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frătești” nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în Bazinul Dunării. În acest context, aspectul cvasiorizontal
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de aici sunt de vârstă terțiară și se găsesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 metri; Viei - 376 metri; Mănăstirii - 375 metri; Țarinca - 435 metri) separate de văile râurilor și pârâurilor
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară. Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară. Râul Suceava a constituit agentul principal
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu "Dosinia maeotica", nisipuri fine cenușii (cu "Dreissena rimestiensis", "Limnocardium" sp., nisipuri cu "Stylodacna orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
bază, aceste roci reprezintă Formațiunea Qomolangma, Formațiunea Pasul Nordic, și Formațiunea Rongbuk. De la vârf până la începutul Bandei Galbene, la aproximativ peste nivelul mării, vârful Everestului constă din Formațiunea Qomolangma, denumită și "Formațiunea Everest" sau "Formațiunea Jolmo Lungama". Ea constă din calcar paralel laminat și sedimentat, alb sau cenușiu-deschis, cu straturi de dolomit recristalizat, și cu lame argiloase și din silt. Gansser a raportat găsirea de fragmente vizivile de crinoide în aceste calcare. Analizele petrografice ale probelor din acest calcar ordovician din apropierea
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Formațiunea Everest" sau "Formațiunea Jolmo Lungama". Ea constă din calcar paralel laminat și sedimentat, alb sau cenușiu-deschis, cu straturi de dolomit recristalizat, și cu lame argiloase și din silt. Gansser a raportat găsirea de fragmente vizivile de crinoide în aceste calcare. Analizele petrografice ale probelor din acest calcar ordovician din apropierea vârfului au arătat că acestea sunt compuse din pastile de carbonați și resturi fin fragmentate de trilobiți, crinoide, și ostracode. Alte probe fuseseră atât de puternic dezmembrate și recristalizate încât nu
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
constă din calcar paralel laminat și sedimentat, alb sau cenușiu-deschis, cu straturi de dolomit recristalizat, și cu lame argiloase și din silt. Gansser a raportat găsirea de fragmente vizivile de crinoide în aceste calcare. Analizele petrografice ale probelor din acest calcar ordovician din apropierea vârfului au arătat că acestea sunt compuse din pastile de carbonați și resturi fin fragmentate de trilobiți, crinoide, și ostracode. Alte probe fuseseră atât de puternic dezmembrate și recristalizate încât nu au putut fi determinate componentele lor inițiale
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
orașe germane mari. Orientarea de la început spre surse de apă aflate la distanță, în zonă muntoasă, care a fost favorizată și de poziția geografică a orașului, a asigurat o calitate bună a apei (care are un conținut foarte mare de calcar - ceea ce este tipic pentru regiunile vecine cu munții Alpi). Imagini <br>
München () [Corola-website/Science/296794_a_298123]
-
rugby Anguilla Eels RFC care a fost formată în 2006. Aceasta a câștigat Cupa "Saint Martin" în 2010, finalistă în 2006 și semifinalistă în 2007, 2008 și 2009. Anguilla este o insulă situată la altitudine joasă formată din coral și calcar. Solul este foarte subțire și suportă vegetație tropicală și forestieră. Insula este cunoscută datorită recifelor de corali și plajelor sale. În afara insulei principale, teritoriul Anguillei include și alte insule mai mici nelocuite. Acestea sunt: Anguilla are o climă tropicală. Temperatura
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]
-
în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Fabrica de var, care a funcționat în tot secolul XX, și-a încetat activitatea, doar coșul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zărește din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, și pe stema localității). In prezent calcarul din cariera din dealul apropiat satului este valorificat, în mică masura, doar prin măcinare. La intrarea în sat, pe partea stânga venind de la Timișoara, este amplasată SC Căvărănțana SA, care deține spații de cazare precum și un restaurant. Imprejurimile satului sunt
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
orfani, etc.Pe vreamea cand era la Vama Marga granita Austro-Ungara sa nu mai plateasca tribut aur si banii ei au sapat un tunel de la Sarmizecetusapana pe Campul Bautarului. Numele de Marga după unii vine de la cuvântul „Marna”, piatră de calcar ce se găsește pe aici. Unii autori maghiari pun originea numelui Marga pe seama unui nobil ce avea o fiică cu numele de Marghit. Consider ca neverosimilă această versiune deoarece numele lui Iacob de Marga era înaintea acelui nobil maghiar. Verosimilă
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
stâng se continuă cu dealul Socolot ( 723 m ), cu versantul vestic abrupt mărginit de Talva Gabrotului( 992 m ) după circa 2 km, cheile își pierd aspectul caracteristic, versanții fiind acoperiți de păduri. Masivele Svinecea, Pregheda și Lalca sunt formate din calcare liasice,iar restul reliefului muntos este format din șisturi cristaline. În zona depresionara, relieful se termină cu vârful Rudina ( 870 m ) și talva Gabrotului( 992 m ) sub care coboară vertiginos cu 400-500 m până în Depresiunea Almajului cu terasele și dealurile
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și 1955 care au provocat mari pagube materiale. Tot aici au fost efectuate cercetări și forări care au evidențiat în serpentine concentrații de nichel, plumb, cobalt și alte minerale rare și disperse precum și aur nativ ( pirite de până la 5 mm). Calcarele lisiatice din raza comunei conțin importante zăcăminte de cărbune-huilă antracitoasă cu 7200-7800 cal. Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni hărnici și credincioși, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafață zăcăminte de huila, la Pregheda, la Fântână lu’ Dănuț și la
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
nord-est. În general, acești munți se caracterizează printr-o diversitate petrografica, fapt evidențiat și de relief, remarcându-se prezenta șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]