1,492 matches
-
vodă. După aceia trecând 2 luni, iar Alexandru vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni”" . Același episod este relatat în cuvinte aproape identice și de cronică lui Radu Popescu, însă nici unul dintre cei doi cronicari
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
motive noi, de influență orientală (rozetele). Lăcașul de cult are două intrări: una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului. Pronaosul pătrat este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În pronaos, zidul despărțitor are două ferestre, de o parte și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Din pictura originală a bisericii se mai păstrează niște urme pe peretele drept al naosului
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
locuitori ai insulei Malta au venit probabil din Sicilia, în urmă cu 6000-7000 ani, folosind coridorul de pământ existent atunci între Sicilia și Malta. Coridorul a dispărut în cursul secolelor următoare, ca urmare a topirii succesive a unor părți din calotele glaciare, respectiv a ridicării nivelului Mării Mediterane. Malta și Sicilia au devenit în acest fel insule, separate de continentul european. În urmă cu 4000-5000 ani, pe insula Malta și pe insula învecinată Gozo, au luat naștere primele temple megalitice de
Istoria Maltei () [Corola-website/Science/306551_a_307880]
-
cupolă sprijinită pe arcuri. Între pronaos și încăperea mormintelor, precum și între încăperea mormintelor și naos, se află câte un perete de zidărie străpuns de o deschidere încadrată de baghete încrucișate. Încăperea mormintelor are o boltă semicilindrică, iar naosul are o calotă sferică sprijinită pe un sistem de arcuri în stil moldovenesc. În peretele nord-vestic al încăperii mormintelor se află o ușă către o scară care duce într-o încăpere secretă, numită tainiță, unde se ascundea tezaurul bisericii în caz de primejdie
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
de cult este luminat prin cinci ferestre de dimensiuni mici, cu ancadramente din piatră profilată. În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi specifice cultului ortodox: pronaos, naos și altar. Pronaosul este dreptunghiular și are la partea superioară o calotă centrală sprijinită pe un sistem de arcuri etajate, patru longitudinale și patru transversale. Între pronaos și naos se află un zid gros de 1,60 m, străpuns de o ușă decorată cu baghete încrucișate. În grosimea pereților laterali ai naosului
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
transversale. Între pronaos și naos se află un zid gros de 1,60 m, străpuns de o ușă decorată cu baghete încrucișate. În grosimea pereților laterali ai naosului se află două nișe scobite, ceea ce conferă interiorului bisericii un plan pseudotrilobat. Calota este întâlnită și în naos, înlocuind bolta semicilindrică. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce modovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare. Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" din Arbore este renumită prin pictura murală
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
-lea, când acoperișul incendiat a provocat prăbușirea bolților corului și navei, deteriorând grav interiorul bisericii. A urmat reconstrucția, în manieră neobarocă, prin introducerea unor pilaștrii puternici, independenți de structura gotică. Noile travei ale navei și corului au fost acoperite de calote boeme. În exterior s-au păstrat o seamă de elemente gotice pe fațadele bisericii, cu excepția fațadei de vest, care s-a realizat tot în stil neo-baroc. De asemenea, s-au păstrat elemente și urmele unor elemente originale în podul bisericii
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
acea vreme au împrumutat planul acestei monumentale biserici. Biserica Mănăstirii Bârnova este împărțită, conform tradiției bizantine, în pridvor, pronaos, naos și altar. "Pridvorul" este dreptunghiular, sprijinit în exterior, la colțuri, de contraforturi masive. În interior are o boltă cu două calote, care sunt ornamentate de jur împrejur de torsade timbrate cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a ctitoriei lui Anastasie Crimca. Între pronaos și naos lipsește
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
specii marine. Toate masele majore de pământ erau unite într-un supercontinent denumit Pangaea, cu excepția unor porțiuni din Asia de Est. Deoarece Pangaea era atât de întinsă, condițiile climatice variau foarte mult. Încă din carbonifer, în sud se crease o calotă glaciară, însă la tropice și spre nord continentul era dominat de călduri ce au provocat un fenomen de deșertificare. Acest fenomen era cauzat de lipsa umidității, continentul fiind atât de larg, curenții marinii nu ajungeau decât pe coastele sale, precipitațiile
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
al XVII-lea). Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Intrarea se poate face pe două uși (una pe peretele vestic al pronaosului și o a doua pe peretele sudic al naosului, de regulă nefolosită). Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă în stil moldovenesc, peste care se înalță turla. Altarul este poligonal în exterior. Cercetările arheologice au demonstrat că biserica era compusă inițial din naos și altar, iar pronaosul a fost adăugat mai târziu, în
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
Probleme Medicale și Biologice din cadrul Ministerului Sănătății Publice. În perioada 1966 - 1967, el a participat la cea de-a 12-a expediție antarctică sovietică pe stația de cercetări Vostok, aflată la aproximativ 3.000 metri deasupra nivelului mării, chiar pe calota de gheață a Polului Sud unde temperatura scădea până la -100°. În calitate de medic al expediției, el a studiat efectele asupra sănătății exercitate de către traiul în izolare. În anul 1969, exploratorul norvegian Thor Heyerdahl l-a invitat (ca urmare a recomandării președintelui
Iuri Senkevici () [Corola-website/Science/308464_a_309793]
-
poartă în cadrul tabloului votiv din pronaos. Monumentul, neobișnuit de modest pentru o necropolă domnească, este un triconc sârbesc încununat de o zveltă turlă octogonală atât la exterior, cât și la interior, prelungit de un pronaos dreptunghiular îngust, boltit cu două calote sprijinite la mijloc pe un arc transversal. La origine, biserica nu avea largul pridvor cu turlă scundă octogonală, adaos care astăzi constituie cea mai distinctivă structură a siluetei generale; apariția lui Preda Brâncoveanu în tabloul votiv, boier despre care Paul
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
supraînălțat de turlă pe pandantivi, octogonală la exterior și la interior, este despărțit de pronaos printr-un zid, străbătut de o ușă în axul bisericii. Pronaosul, în formă de dreptunghi cu laturile lungi perpendiculare pe ax, este acoperit cu două calote pe pandantivi, despărțite printr-un arc. În tabloul votiv, biserica prezintă fațade tencuite în întregime, despărțite în două registre inegale printr-un brâu. Registrul inferior are săpate nișe dreptunghiulare cu colțurile rotunjite. În zilele noastre, după decapare, s-a constatat
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
imaginea lui Hristos. Pe arcul lat care boltea trecerea dintre naos și pronaos, reprezentarea celor 7 Maccabei și a Celor trei evrei în cuptor - scene biblice prefigurând martiriile creștine, sublinia credința în nemurirea sufletului. În pronaos, reprezentarea pe una dintre calote a lui Hristos Emanuel, adică a Logosului înainte de Întrupare, iar pe timpane și registrele respective a scenelor istorice ale Acatistului Maicii Domnului, constituia o explicație dezvoltată a Întrupării, continuându-se ideea liturgică exprimată "în altar și naos“. Pe cealaltă calotă
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
calote a lui Hristos Emanuel, adică a Logosului înainte de Întrupare, iar pe timpane și registrele respective a scenelor istorice ale Acatistului Maicii Domnului, constituia o explicație dezvoltată a Întrupării, continuându-se ideea liturgică exprimată "în altar și naos“. Pe cealaltă calotă, Hristos, mare episcop, sugerează invocarea sa în calitatea de conducător suprem al Bisericii creștine. Reprezentarea Sfântului Nicodim alături de Sfântul Grigorie Decapolitul atestă voința de a-l avea drept pildă pe Nicodim, ctitorul mănăstirilor Vodița și Tismana, organizatorul vieții monahicești în
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
care se întrețin schimburi de experiență. Stația este la 13.352 km în linie dreaptă de capitala României, București. Stațiunea de cercetare se află într-o zonă acoperită cu rocă, nu cu gheață. Ea oferă numeroase posibilități de acces pe calota antarctică și pe jos, și cu mașini cu șenile. Accesul la baza polară românească din Antarctica se poate face în două moduri: fie cu elicopterul de la stația Davis, aflată la aproximativ 80 Km NE, fie pe jos sau prin mijloace
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, licheni, ierburi). Aceasta atrage urșii polari. Dar locul preferat de urșii polari este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine. În apa oceanică viața este mai abundentă decât pe continent. Aici urșii polari găsesc ușor hrana, care constă în foci. Ei parcurg spre nord sau spre sud distanțe de până la 1000 km
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine. În apa oceanică viața este mai abundentă decât pe continent. Aici urșii polari găsesc ușor hrana, care constă în foci. Ei parcurg spre nord sau spre sud distanțe de până la 1000 km când calota glaciară începe să se topească, pentru a căuta hrană. Supraviețuirea ursului polar este pusă în pericol, după cum au anunțat oamenii de știință, de către încălzirea globală. Deja calotele glaciare au început să se topească, gheața este mai puțină cu aproape 50
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
Ei parcurg spre nord sau spre sud distanțe de până la 1000 km când calota glaciară începe să se topească, pentru a căuta hrană. Supraviețuirea ursului polar este pusă în pericol, după cum au anunțat oamenii de știință, de către încălzirea globală. Deja calotele glaciare au început să se topească, gheața este mai puțină cu aproape 50% decât acum 60 de ani. Ursul polar este un animal protejat prin lege în țări precum Norvegia, Canada și Danemarca, care au interzis vânarea acestora din anul
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
protejat prin lege în țări precum Norvegia, Canada și Danemarca, care au interzis vânarea acestora din anul 1960. Ursul polar este carnivor, consumând în special pui de focă, precum și diferite cetacee și pinipede. În principal vânează lângă malul mării, pe calotele de gheață de pe insulele arctice. Ursul polar este un puternic vânător de foci (Pusa hispida). Este cel mai mare carnivor dintre toate speciile de urși, dar și cel mai perseverent și răbdător. Are un plan de atac excelent: se așază
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
dispusă transversal, susținută de două arce dublouri. Încăperea este iluminată prin trei ferestre dispuse pe peretele dinspre vest, cu ancadramente în stil gotic. Printr-o ușă încadrată de muluri, în arc frânt, se intră în pronaos. Această încăpere are două calote sferice, separate printr-un arc transversal, întărit de nervuri și de pilaștri de piatră angajați. Din pronaos se intră în naos printr-un portal în stil gotic, încadrat de muluri sculptate. Încăperea mormintelor a fost desființată în secolul al XIX
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
originar). În ceea ce privește răspândirea omului în zonele temperate, aceasta a fost posibilă după apariția focului. Focul reprezintă o achiziție culturală și biologică în același timp. Prepararea cărnii a însemnat o reducție a aparatului masticator, ceea ce a înlesnit înălțarea feței și a calotei craniene (deci o creștere a volumului cranian), dar și o modificare a obiceiurilor alimentare. Influența la nivelul comportamentelor este mai dificil de sesizat; ea poate fi doar intuită. Nu este chiar imposibil de susținut faptul că tipul de interacțiune dintre
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
comportament alimentar omnivor (comportamentul ooportunistic este mai accentuat) și, probabil, face primii pași spre vânătoarea cooperativa. De notat este faptul că "A. africanus" este primul tip de australopitec identificat; în 1925, doctorul sud-african Raymond Dart descoperea la Taung, în Africa de Sud, calota craniana a unui copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la maturitate de aprox. 600 cm³) pe care l-a numit "Pleisanthropus transvaalensis". Tot Dart este cel care consideră că acești indivizi ar fi creat așa-numita
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
Jean un copil de la orfelinat numai ca să se împace cu Bela și reușește să se împace cu ea deoarece a văzut că s-a schimbat și îl iartă pentru ce i-a făcut în urmă. Remus este interpretat de Armand Calotă. MAMA LUI REMUS este mama lui Remus, care plănuia să îl despartă pe Remus de Bela păcălindu-i pe Nelu Curcă și Costel Jurcă ca să creadă că chiar vrea ca Remus și Bela să fie despărțiți dar de fapt era
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
altar. Pridvorul era inițial deschis, având arcade sprijinite pe doi pilaștri prismatici (la colțuri) și pe patru coloane cilindrice de cărămidă, cu capiteluri. Ulterior, spațiul liber dintre coloane și pilaștri a fost umplut cu zidărie. Pridvorul este boltit, având două calote sferice. Ușa de intrare în pronaos era inițial de factură gotică, terminată la partea superioară în arc frânt; ea a fost lărgită ulterior, stricându-se astfel chenarul. Pronaosul are formă pătrată, fiind luminat prin patru ferestre înalte (două pe latura
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]