3,168 matches
-
și de Încercarea acestuia de a câștiga simpatia Cabinetelor europene În favoarea cauzei românești, Gorceakov ținea să-i precizeze generalului Iancu Ghica atitudinea intransigentă a cercurilor politice de la Petersburg În privința dreptului de trecere a trupelor rusești. Mai mult decât atât, venerabilul cancelar sublinia că, În eventualitatea În care autoritățile de la București se opun trecerii trupelor Țarului prin teritoriul românesc, Alexandru al II-lea „va ordona ocuparea României” și va proceda la „dezarmarea” armatei noastre <ref id="97"> 97 Corespondența generalului Iancu Ghica
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
102"> 102 Alexandru al II-lea Îi comunica lui Carol I necesitatea Încheierii unei Înțelegeri privind retragerea trupelor rusești din Bulgaria pe teritoriul românesc; <ref>ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 99 verso.</ref> </footnote> și ale cancelarului Gorceakov referitoare la Încheierea unei noi convenții pentru reglementarea trecerii trupelor rusești din Bulgaria pe teritoriul României <ref id="103"> 103 Vezi Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, vol. I, fascicola 1, București, 1896, p. 117-118
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În ultima campanie” <ref id="127">127 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 127. </ref>. Ion C. Brătianu, În urma consultărilor particulare cu participanții la Congres, scria din Berlin lui C.A. Rosetti că singurul care Îi spusese adevărul fusese cancelarul Bismarck, ce avea interesul ca România să primească schimbul teritorial propus de plenipotențiarii ruși, ceea ce ar fi făcut ca sarcina sa la Congres să fie mult mai facilă. Englezii ne sacrificaseră cu mult timp Înainte, Însă se foloseau de revendicările
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
nimic din amintitul Tratat, și dacă s-a tolerat nesocotirea lui de către români, Puterile europene nu s-ar putea opune acum, după un război victorios Împotriva Porții, intenției Rusiei de a reanexa sudul Basarabiei. Lansându-se În „observații psihologice”, octogenarul cancelar, care ceva mai târziu avea să considere rezultatul Congresului drept „pagina cea mai neagră” din cariera sa de diplomat, constata, nici mai mult nici mai puțin, ingratitudinea românilor față de „serviciile” Rusiei În decursul unui secol, „toate drepturile și privilegiile României
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
spre Germania și Austro-Ungaria Într-un articol apărut În Deutsche Revue (din ianuarie 1881) și preluat de presa românească; vezi <ref>Românul, an XXV, 15 ianuarie 1881. </ref> </footnote>. Cum bine s-a remarcat, inițiativa unei asemenea apropieri a aparținut cancelarului german și a Întrunit acordul Cabinetului de la Viena <ref id="157"> 157 V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 256. </ref>. Poziția strategică a României În eventualitatea unui război european, potențialul militar deloc neglijabil (dovedit În conflictul din 1877-1878) și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
relațiile Între București și Viena continuau să fie Încordate, mărul discordiei constituindu-l, firește, tratamentul la care erau supuși românii de pe cuprinsul Imperiului dualist <ref id="166"> 166 T. Pavel, op. cit., vol. I, doc. LXXXIII, depeșă a ambasadorului Bülow către cancelarul Caprivi, București, 29 noiembrie 1890, p. 224-225, doc. XCI, 1 martie 1891, p. 237-239. </ref>. De partea cealaltă, Ballplatz-ul condamna faptul că factorii de decizie de la București nu dovediseră suficientă energie În adoptarea de măsuri menite a stopa manifestările „iredentei
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
mod amănunțit vitejia războinică a acestuia?”) (în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores Rerum Merovingicarum, vol. II, p. 433) (apud Riché, op. cit., p. 398). Dimensiunea funcționărească a pregătirii tinerilor palatini merovingieni este atestată de cei care au ocupat asemenea funcții: Aredius avea cancelarii fortiter officium („funcția de înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores Rerum Merovingicarum, vol. II, p. 433) (apud Riché, op. cit., p. 398). Dimensiunea funcționărească a pregătirii tinerilor palatini merovingieni este atestată de cei care au ocupat asemenea funcții: Aredius avea cancelarii fortiter officium („funcția de înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicattc "Pansophia - un curriculum teoretizat, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
are ce căuta în Franța lui Richelieu. Comenius știa. Dar el nu aderase la francmasoneria engleză care opunea, radical, Știința, Credinței. Rămăsese prizonierul ideii de a le concilia într-o Magna Unficatio. Și Comenius s-a grăbit să-i răspundă cancelarului Axel Oxenstierna, luând drumul Suediei, chiar dacă, între timp, Richelieu murise. S-a stabilit la Elbing, lângă Danzig, pe care nu l-a mai părăsit decât după Pacea de la Westfalia (1648). Războiul de 30 de ani se încheiase! Dar cehii nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un tratat de alchimie sub pseudonimul Nicolaus Melchior. Revine în țară în 1542, pentru a îndeplini noi misiuni politice și la conducerea Bisericii Catolice, fiind considerat timp de un sfert de veac omul providențial pentru regatul ungar. Este consilier și cancelar aulic, episcop de Zagreb din 1543, episcop de Agria (Eger) în 1548, arhiepiscop de Strigoniu (1553) și - supremă recunoaștere a meritelor sale excepționale puse în serviciul casei de Habsburg - este numit regent al Ungariei (1562). Prinț al Bisericii, O. îl
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
la Cluj-Napoca și intră în ziaristică, fiind publicist comentator la revista „Apostrof” (1990-1991). Ulterior este cercetător științific (etnolog) la Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie 1995 coordonează Centrul de Studii Răsăritene, este și codirector al Institutului de Studii Posttotalitare (1997-1998). Editează revista „Studia Europaea”, este director al Editurii Fundației pentru Studii Europene (1997-1998) și al Editurii Desirée, de pe lângă Fundația cu
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
și replierea egoistă în cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei, civilizația euro-atlantică riscă să devină un imens parc de distracții. Lumea contemporană se zbate între uitarea modernă a păcatului (Gott ist tot) și păcatul postmodern al uitării (Tod ist Gott). În fața celebrării imanenței, umaniștii nu pot răspunde decât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
urma să elaboreze modalitățile de colaborare permanentă între ele2. Contribuția feministelor române a fost apreciată de opinia publică și de cercurile diplomatice. Elena Văcărescu, Elena Romniceanu, Alexandrina Cantacuzino, Elena Meissner au fost primite, împreună cu alte personalități ale feminismului internațional, de cancelarul Austriei, Schober, căruia i-au înfățișat realizările și proiectele mișcării de femei. O seamă de delegate au făcut o vizită de 3 zile în România, remarcând eficiența instituțiilor create pentru emanciparea femeii, în special activitățile inițiate de „Casa femeii” din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care acestea pot proveni. Nu cred că asta Înseamnă o izolare a Americii, nici că relația dintre America și Europa de Vest se va modifica pe măsură ce lucrurile se vor schimba. Să nu uităm că războiul din Irak a fost monedă electorală pentru cancelarul Schröder, ceea ce nu Înseamnă neapărat că germanii susțineau războiul. Mircea Mihăieș: Este clar că 11 septembrie a tensionat relațiile americano-europene. Care ar fi lecția sa pentru europeni? Vladimir Tismăneanu: Lecția pentru europeni este că trăim Într-o lume a confruntărilor
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
reacția de a introduce embargoul Împotriva Poloniei și a mers foarte departe și În relațiile cu Uniunea Sovietică. În memoriile unui non-belonger - cartea se numește Vixi (Am trăit) -, Richard Pipes vorbește despre Helmut Schmidt, pe vremea aceea lider social-democrat și cancelar german. El povestește scena În care Helmut Schmidt Încearcă să-l convingă pe Ronald Reagan să nu introducă embargoul și alte măsuri de pedepsire a juntei militare conduse de generalul Wojciech Jaruzelski. Reagan ascultă, nu scoate nici un cuvânt, iar la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Înțelegea foarte bine anumite lucruri. Mircea Mihăieș: Reacțiile au fost Însă reci, ca să nu zicem conflictuale. Se știe că președintele Bush nu a trimis nici o telegramă de felicitare la alegerea lui Schröder, se știu și lucrurile foarte neplăcute afirmate de cancelarul german la adresa administrației Bush. Combinate cu tradiționalul antiamericanism franțuzesc, aceste fapte produc totuși niște tensiuni. Nu cred că există o ruptură profundă Între Europa și America, dar niște „nuanțe nedorite” cred că sunt... Vladimir Tismăneanu: Totuși, din experiența mea de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În actul puterii guvernamentale a grupului personajelor celor mai apropiate de președintele Iliescu. Ioan Talpeș nu se duce acolo pe post de consilier al primului-ministru, precum Emil Hurezeanu, ci pe post de super-viceprim-ministru. Mircea Mihăieș: El nu se duce nici cancelar, ca Alin Teodorescu. Vladimir Tismăneanu: Este un om care vine cu binecuvântarea șefului statului, unul dintre cei mai apropiați oameni ai acestuia. Pot spune acest lucru În mod precis, l-am văzut În noiembrie 2003 aici, la Washington, era tot
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a culturii, pe de o parte, capitala francofonă a unei Europe aflate în plin proces de emancipare, pe de alta, capitala unui Aufklärung de expresie protestantă germană, iar Polonia participă la prosperitatea Europei Centrale, impregnată fiind de febronianism, sub coordonarea cancelarului Zamoyski, la fel de adevărat este că Viena va pune în aplicare ideologia Luminilor prin marii săi cancelari Hangwitz și Kaunitz, iar Petersburgul se va transforma în „marele plămân” prin care respiră Rusia Secolului Luminilor. Manifestările în planul mișcării ideilor politice sunt
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
emancipare, pe de alta, capitala unui Aufklärung de expresie protestantă germană, iar Polonia participă la prosperitatea Europei Centrale, impregnată fiind de febronianism, sub coordonarea cancelarului Zamoyski, la fel de adevărat este că Viena va pune în aplicare ideologia Luminilor prin marii săi cancelari Hangwitz și Kaunitz, iar Petersburgul se va transforma în „marele plămân” prin care respiră Rusia Secolului Luminilor. Manifestările în planul mișcării ideilor politice sunt specifice fiecărei națiuni, chiar pe fondul universalizării marilor concepte filosofice ale lumii moderne. Tocmai de aceea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Teleki era conștient că nobila sa pasiune trebuie pusă în slujba țării, adică „pentru propășirea științelor în sânul națiunii și patriei mele”, cum obișnuia să afirme. Aspirațiile depășeau problemele de apartenență națională, ideologică sau religioasă, de îndată ce în prim-planul intențiilor cancelarului aulic transilvan era educarea societății în spiritul Aufklärung-ului germano-austriac. Cărțile le-a catalogat singur, învățând cu lux de amănunte întreaga tehnică de lucru profesată în instituțiile de profil de la Viena. Cu alte cuvinte, el este intelectualul cu aplecare spre studiul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tinerilor. Nu întâmplător descrie conținutul și destinația fondului de carte creat de Bethlen, invocă multiplele rațiuni urmând să concure la afirmarea unui univers spiritual european. Școlile primare, gimnaziile, colegiile, oficinele tipografice explică apariția primei biblioteci publice la Alba-Iulia, unde - și cancelarul știe prea bine acest lucru, căci, după cum se vede, a frecventat parte din bogăția de carte mutată (în urma unui incendiu) de la Alba-Iulia la Aiud - raritățile nu erau puține și, spre deliciul intelectualilor, ele proveneau ex universar Europae libris, adevăr de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
metamorfoza pașoptistă, „nici ei nu sunt revoluționari” (D. Prodan). Contele Teleki cu atât mai puțin. În biblioteca sa intră celebrul memoriu colectiv, Supplex Libellus Valachorum, apoi și operele lui Micu, Șincai, Maior; mai mult, ele formează obiect de studiu pentru cancelar când împăratul îi solicită un referat. Dialogul cu intelectualii români, cei ce îi apreciază „profunda sa știință”, „inima sa străină de orice ură națională”, „nepărtinirea lui cunoscută de popoarele patriei”, reflectă, totuși, limitele în care se desfășoară gândirea nobilului transilvan
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un număr important de librari și bibliofili, el se evidențiază și dintr-un alt fapt remarcabil: încurajarea artiștilor și a oamenilor de știință din Sibiu. Era acolo o atmosferă de entuziasm, o efervescență spirituală meritorie pe care, așa cum am văzut, cancelarul Teleki de la Târgu-Mureș o prețuia cum se cuvine, o apreciau și clericii, parte din nobilimea transilvană, dar mai ales intelectualii conștienți că în acest mod erau salvate și conservate părți însemnate din tezaurul de tradiții ale Transilvaniei. Nu este de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
W., Goff, Jacques Le, Goldenberg, Samuel (istoric român), Goldmann, Israel M, Govdelas, Dimitrie, Graaf, G. Henk van de, Groote, Gerhard, Gundulović, Trajan, Gyărmăti, SĂmuel (reformator cultural), H Hajnoczi, József, Halevy, M A., Halici, Mihail, Haliczky, Andrăs, Halmagi, I., Hamann, Hangwitz (cancelar), Hanover, Nathan (rabin), Has, Jean Mathias, Hasdeu, B. P., Hasquin, Hervé, Haydn, Michael, Hazard, Paul, Hegel, G.W.F., Hell, M., Heltai, GĂspăr, Helvetius, Henric al VIII-lea, Herder, Johann Gottfried, Hermănyi, Dénes József, Hilandarski, Paisie, Hiltedrandt, Conrad Jacob, Hobbes
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Bernard (ziarist francez), Vulcan, Samuil (episcop greco-catolic de Oradea), Vuković, Bojidar (tipograf sârb), Vuković, Vicenko (tipograf sârb), W Warburton (episcop de Gloucester), Weiss, Michael, Werner, J., Winckelmann, Joachim, Windisch, G. von, X Xsavier, Francisco, Z Zagurović, Jerolim, Zamfirescu, Dan, Zamoyski (cancelar), ZĂpolya, Ioan, Zewi, Sabbatai, Zöllner, J. F., Zub, Al, Zumthor, Paul, Zweig, St., Zwingli, Zygmunt cel Bătrân, Pentru îmbogățirea perspectivei asupra mișcării culturale luminist-romantice de inspirație germano-franceză vezi volumele mele Victor Neumann Ideologie și Fantasmagorie (Polirom, Iași 2001), Neam, Popor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]