1,966 matches
-
-l spiritualizezi continuu. Μ Ironizăm adesea naivitatea cuiva (sau naivitatea În sine), văzând În ea o limită psihologică sau o deficiență, dar neglijăm faptul că ea poate fi și un semn de superioritate morală (și anume atunci când naivitatea exprimă nevinovăția, candoarea, ingenuitatea, incapacitatea cuiva de a se preface). Μ Nu atât faptele sunt mărețe, cât mai ales sentimentele din care ele izvorăsc. Μ Omul lipsit prea mult timp de vreo ocupație poate fi stârnit la orice. Μ Disputele ireconciliabile iau naștere
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu psihanaliza, pentru care „moștenirea” tatălui nu mai este neapărat un dat pozitiv; dimpotrivă, poate fi interpretată complet negativ. Prin analiza marxistă a societății, termenul părinte s-a modificat și mai mult: într-adevăr, „părinții” la care se referă cu candoare Croce sunt toți niște ireproșabili domni burghezi (asemenea lui), cu bărbi solemne și cu un venerabil păr grizonant, aflați în fața unor mese ticsite cu hârtii sau așezați cuviincios pe jilțuri aurite: într-un cuvânt, părinții privilegiului și ai puterii. Nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Nimeni dintre reprezentanții puterii parlamentare (de la guvern sau din opoziție, așadar) nu pare câtuși de puțin dispus să „se compromită” cu Pannella și cu tovarășii săi. În vulgaritatea sa, realismul politic pare incapabil să găsească vreun punct de legătură cu candoarea lui Pannella și, prin urmare, vreo posibilitate de a exorciza și de a asimila stupoarea pe care el o produce. În plus, este înconjurat de dispreț teologic. Pe de o parte, Berlinguer și CC al PCI; pe de altă parte
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
italiană” nu a fost dezbătută nici măcar pe departe. Iar eu tocmai această problemă o înfrunt. Pentru că o trăiesc. Și nu joc la două mese (cea a vieții și cea a sociologiei), pentru că altfel ignoranța mea sociologică nu ar avea acea „candoare cuceritoare” despre care vorbește chiar Ferrarotti. Consider că pot să afirm cu temei că problema italiană nu are echivalent în restul lumii capitaliste. Nici o țară nu a posedat la fel ca țara noastră o cantitate de culturi „specifice și reale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
naturii ca remediu pentru problema avortului, ca și cum ar spune că eu sugerez folosirea uleiului de arahide pentru a rezolva problema crizei economice sau folosirea limbii esperanto pentru a rezolva problema limbii. Mă rog, Natalia este candidă. Dar nici un fel de candoare nu poate justifica lipsa de informație. Este adevărat că, dacă Natalia m-a luat drept unul ce crede în soluția uleiului de arahide sau a limbii esperanto, înseamnă că eu, în cei douăzeci de ani de prietenie a noastră, n-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
folosit mereu, sistematic, mecanic în articolele canaliilor din toată presa italiană, ea dovedindu-se prin aceasta întru totul o adeptă a lui De Marsico. Această banală și deci vulgară ură antihomosexuală a Nataliei mi se pare că atentează grav la candoarea sa. Dar asta nu e tot. Natalia a fost trezită din somn (nu mă îndoiesc de sinceritatea viselor ei, dar sinceritatea nu e de ajuns) de către convingătoarele cuvinte ale lui Franco Rodano (Paese sera, 28 ianuarie 1975), care au entuziasmat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
scrisului, 375-377; Horia Bădescu, „O piatră albă pe o piatră neagră”, ST, 1980, 8; Dana Dumitriu, „Visare, imaginație, melancolie”, RL, 1984, 5; Geo Vasile, „Mă salvasem de viață prin viață” (interviu cu Iolanda Malamen), LCF, 1997, 32; Gheorghe Grigurcu, Între candoare și teamă, RL, 1997, 40; Bucur Demetrian, O călătorie în infern, R, 1997, 12; Geo Vasile, Din violență se întrupează rugăciunea, LCF, 1998, 2; Ioan Moldovan, Deznădejde, F, 1998, 3; Evelina Cârligeanu, „Triumful dantelei”, TMS, 1998, 3; Nicolae Coande, „Îngerul
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
universul într-o totalizare vizuală hipnotică. Textualismul mediatic va reabilita lectura participativă, transformându-și cititorii în eroi ai călătoriilor virtuale.” Totuși, povestirile din volumul Întâmplări din orășelul nostru, cu excepția unui exotism relativ și neutru și a realizării profesioniste, nu bruscaseră candoarea prozei curente. Decorul unui mic oraș american, Gas-City, în care Ovid S. Crohmălniceanu se grăbea să vadă transpusă „experiența de viață a anilor trăiți în universul «socialismului real»”, îi oferă autorului rama necesară unor ficțiuni care proporționează corect banalul, fantasticul
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
1981; Scrisori din Apuseni, București, 1982; Iubire doar pentru iubire, București, 1983; Ca floarea soarelui, iubirea, București, 1986; Orașul sub formă de inimă, București, 1986; Lumea dintre două inimi, Cluj-Napoca, 1989; Ia-mă cu tine, pref. Mircea Tomuș, Sibiu, 1994; Candoarea speranței, Sibiu, 1995; Cea mai frumoasă poveste, Alba Iulia, 1995; Civilizația are dureri de cap, Alba Iulia, 1996; Oameni nelocuibili, Alba Iulia, 1996; Îngerul de piatră, Alba Iulia, 1998; Muntele cu nume de fată, Alba Iulia, 1998; Stânca de foc
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
deosebită aplecare spre miticismul bucureștean, din buna tradiție anecdotică a lui Anton Bacalbașa sau din substanța dulce-amăruie a epigramei lui Cincinat Pavelescu, personalitate mereu evocată. Lumea pe care o descriu aceste schițe de mediu nu trece însă dincolo de o anumită candoare sentimentală, ceea ce antrenează uneori un aer vetust peste un cadru de târg de mult depășit. Nici măcar referințele la un Gâgă al tembelismului comunist, intuit de la distanță, nu modifică suflul ușor obosit al narațiunii, G. Călinescu având dreptate când amenda, indirect
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
reprimată, căutându-și drum spre exteriorizare. Doar în fața naturii, a viețuitoarelor și a copiilor, ca miracole intacte, nepervertite încă, atitudinea autoarei se schimbă, din exuberanță și fascinație nedisimulată născându-se poeme în proză cu o imagistică barocă, înscrisă în zona candorii. SCRIERI: Miniaturi, Iași, 1923; Cucoana Olimpia, București, [1924]; Umbre chinezești, București, 1930; Instantanee, București, 1945; Miniaturi, București, 1969. Traduceri: N.V. Gogol, Serile în sat la Dikanka, București, 1948; I.A. Goncearov, O poveste obișnuită, București, 1951 (în colaborare cu Tatiana
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
analiză psihologică, unde autorul îmbină epicul, liricul și introspecția analitică. Sub semnul aceleiași simpatii față de viața de la țară stă și romanul Catrinel, aducând în mediul mahalalei provinciale un personaj pe care autorul îl vrea exemplar ca frumusețe, puritate morală și candoare sufletească. Încercarea nu reușește, și romanul suferă de tezism, nefiresc și caricatural. M. recurge și la experiența sa cazonă, lumea rurală este părăsită în favoarea orașului de provincie. În Târgul mausului, de pildă, frământările mărunte și luptele politice, toate orgoliile și
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
atașa și alte secvențe publicate cu titluri diferite de-a lungul anilor -, apărute din 1920 în „Viața românească” și „Adevărul literar și artistic”. Reconstituirea pasionată a lumii unei copilării marcate de o sensibilitate febrilă păstrează în mare măsură vioiciunea, curiozitatea, candoarea vârstei, cu bucuriile și spaimele ei. Rețin îndeosebi secvențele animate de duioșie despre prieteniile din școala primară sau despre „descoperirile” mișcătoare ale psihologiei infantile. Ultimele episoade ale acestui roman autobiografic (pregătit pentru tipar în 1927) urmăresc în special drama tinerei
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis, ca în romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), Focul din vatră (1982), Roman teatral (1984). Este o proză poematică, autoreferențială
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
Jalbă la Dumnezeu) de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de Decameron autohton). Sub aspectul oralității, apar unele potriviri cu Ion Creangă. Cu o memorie vie a întâmplărilor de altcândva, naratorul revine, din când în când, în acel spațiu al candorii: Cânele Bălan, nuvelă de analiză psihologică, în care se insistă asupra sentimentului de frică, În vacanțe, unde scena dimineții la iaz, cu freamătul revenirii la viață, îl prevestește iarăși pe Sadoveanu. G. se îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
1972), G. se inspiră din universul satului, tărâm al idealității, primordialității, frumuseții și purității paradisiace. Țăranii sunt văzuți ca niște oameni arhaici, arhetipali, contopiți panteistic cu natura. Universul acesta, aproape protoistoric, este descris cu mijloacele pastoralei și ale eglogei. Simplitatea, candoarea, „primitivitatea”, iar în expresie - naturalețea sunt cultivate programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
Cleștarul apei pure îi strânge rădăcina / Ca nu cumva pe boltă, în seri târzii să plece.” G. este și un bun scriitor pentru copii, personajul său cel mai reușit fiind Puf-Pufos, un iepure simpatic, cu ajutorul căruia autorul vrea să armonizeze „candoarea, jocul și cunoașterea”. SCRIERI: Germinații, București, 1967; Joacă-te, gândule, București, 1968; Altare de iarbă, București, 1969; Puf-Pufos, aventurile unui iepuraș curajos, București, 1971; Lynxul, București, 1972; Sonetele, București, 1974; Cine ești, pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
Ochii necesari (1968), cu care D. debutează editorial, reușește să sugereze o atmosferă poetică bine închegată, care, fără a abuza de metafore, compune un peisaj liric îmbinând straniu intuițiile evanescente și locurile comune. Coordonatele mediului poetic țin de o delicată candoare: „Sufletul meu de băiețel/ E și acum în pod printre uitări” (În pod) sau „Profesorul meu de desen/ Era ca o pușcă de vânătoare,/ Trăgea în copii cu privighetori,/ Trăgea cu copiii în soare” (Profesorul meu de desen). Dar această
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
2, postfața edit., Timișoara, 1998, Belgradul în cinci prieteni, ed. bibliofilă, București, 2003. Traduceri: 65 de povestiri, Pancevo, 1970 (în colaborare cu Dușan Petrovici); Michael Babinka, Unde se nasc cețurile, Pancevo, 1972 (în colaborare cu Pavel Roskos); Vladimir Ciocov, Poemele candorii, pref. Andrei A. Lillin, București, 1972 (în colaborare cu autorul); Poeți sârbi și croați contemporani, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Slavco Almăjan); Kurt Kusenberg, Unde este unchiul Bertram?, București, 1980 (în colaborare cu Horst Fassel); Irene Mokka
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic, visătorul tânăr, și ale zânei pădurilor, Goruna. Sălășluind fiecare pe un alt tărâm, iubirea lor nu are sorți de împlinire. Un accent de tristețe, într-o jubilantă lume de candori. SCRIERI: Primele amintiri în literatura română: Teodor Vârnav, „Istoria vieții mele”, Iași, 1973; Teatru, pref. Al. Piru, postfață Constantin Ciopraga, Iași, 1994. Repere bibliografice: I. D. Lăudat, Pagini din istoria literaturii române, Iași, 1990, 348-353; Mircea Anghelescu, Teatrul cu subiect istoric
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
a turcilor în Moldova), pătruns de soarta țării, amenințată de „pierzarea cea din urmă”, și luptând să înlăture stavila ce-i închidea călătoria. Între timp, vizitează Lavra Pecerska și, la cei șaizeci de ani ai săi, se minunează cu o candoare neprefăcută de miracolul conservării moaștelor adăpostite în peșteră, impresii ce vor declanșa și o rememorare cu virtuți literare, într-o notă, pe un volum din Viața și petrecerea svinților. Cu aceeași neclintită speranță în izbânda popoarelor creștine asuprite în luptă
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
e cel al comunicării dintre intimitatea ființei și lume, concepută ca o traversare armonioasă prin peisajele imaginației, stârnite de cuvinte și devenite prilej de încântare, sau, dimpotrivă, ca o înaintare spre expresia rigidă, austeră. Notele generale ale acestei poezii sunt candoarea, discreția, aerul auroral, fragilitatea, reveria, toate exprimând disponibilitatea deschiderii ființei lăuntrice spre lume. Tonalitățile de cantilenă, ca și preferința pentru imaginile florale permit stabilirea unor conexiuni cu poezia simbolistă, obsesia hibernalului și a albului pur, a increatului sugerând apropieri de
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
Recital”, RL, 1976, 20; Valentin Tașcu, „Stampe”, TR, 1985, 10; Elena Tacciu, Pagina albă, RL, 1985, 15; Elena Ștefoi, Poezie, CNT, 1989, 10; Ion Cristofor, Discreția melancoliei, TR, 1989, 23; Romul Munteanu, Secvențe ale poeziei, FLC, 1989, 27; Gheorghe Grigurcu, Candoare și melancolie, CNT, 1995, 14; Ulici, Lit. rom., I, 198-199; Gheorghe Grigurcu, Uimire, sensibilitate, RL, 1996, 18; Dicț. scriit. rom., II, 266-267; Simona-Grazia Dima, Coeziunea ca proiect al ființei, CRC, 1999, 9; Gheorghe Grigurcu, Țigara care arde cum o candelă
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
aceleași vise, București, 1989; Vino, Doamne, mai aproape, Craiova, 1990; Poți să fugi în papuci de turte dulci, Craiova, 1991; Trepte sub mare, București, 1991; Tot mai aproape, București, 1991; Negru pur, București, 1994; Locuri de trăit singur, București, 1997; Candori pedepsite - Punished Candors, București, 2000; Farsa, București, 2002; Voci pe muchie de cuțit - Voices on the Razor's Edge, ed. bilingvă, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Artificiul poetic, RL, 1981, 44; Romulus Diaconescu, Debut dramaturgic, RL, 1982, 53; Constantin
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la noi, Roberta!, București, 1989; Eroare de iarnă, București, 1990; Interior, București, 1998. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, „Ard săniile”, RL, 1982, 24; Marcel Duță, Candoare și luciditate, SPM, 1983, 39; Marcel Duță, Poezie și devoțiune, ARG, 1983, 12; Victor Niță, Suavități romanțioase, FLC, 1985, 10; Cornel Mihai Ionescu, Paradoxele creației, RL, 1985, 15; George Muntean, Itinerarii nordice, RL, 1987, 25; Monica Pillat, „Cumințenia zăpezii”, ST
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]