4,924 matches
-
Angelo Mitchievici Că știe să extragă din-tr-un gen precum filmul expresionist o capodoperă ca Nos-feratu: Phantom der Nacht (1979) sau din-tr-un actor care a consacrat genul respectiv, precum Klaus Kinski, tot ce este mai bun, mai autentic filmic, Herzog a demonstrat-o deja, iar filme precum Aguirre, der Zorn Gottes (1972), Woy-zeck (1979
Un vis de New Orleans by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6565_a_7890]
-
Sorin Lavric Rămîne o chestiune nelămurită dacă o temă sordidă, ca cea a mahalalei, poate da naștere unor capodopere literare. Estetic vorbind, problema pare a fi prost pusă, căci reușita unui text literar nu stă în lumea din care se inspiră, ci în talentul celui care o descrie. Potrivit acestei logici, poți scoate nestemate din orice putregai, în virtutea unui
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
poți să scrii Muntele vrăjit, în schimb poți să scrii Un veac de singurătate. Deosebirea dintre cele două cărți ține de o ruptură de orizont, adică de un alt rang al educației filozofice, iar cine afirmă că ambele cărți sînt capodopere împărtășește superstiția estetică a creatorului care nu numai că este independent de tema asupra căreia se apleacă, dar care nici măcar nu trebuie să aibă o viziune pentru a scrie despre ea. În realitate, ținuta speculativă a unui scriitor îl predispune
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
mahalagesc de origine morală de care poți suferi chiar și atunci cînd stai într-un castel. În concluzie, o carte care te dispune spre un gen de filozofare sui-generis: meditația pe marginea mahalalei și a neputinței ei de a inspira capodopere literare. Căci dintr-o colcăială pestilentă nu se poate extrage un mesaj uman decît pentru cei care fac parte din aceeași categorie. Altfel spus, lumea mahalalei nu poartă înțelesuri universal valabile, și asta tocmai din cauza lipsei unui orizont filozofic. Dar
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
că mai există o diferență fundamentală, că acolo se mai și construiesc. Noi am dat sume monstruoase lui Bechtel care a construit...canci. Și ăștia ne spun că soluția ar fi niște parnos suplimentar la litru de benzină. E o capodoperă a logicii?" crede Mircea Badea. "Este superb că în țara în care există triliarde de regi ai asfaltului...și există fără număr regi ai asfaltului, mai mulți decât regi ai țiganilor. Dar noi nu avem asfalt. Întrebarea, rudimentară, dar extrem de
Ce spune Mircea Badea despre mărirea accizelor la carburanţi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64609_a_65934]
-
primul tablou sau aerul conspirativ al personajelor dintr-al doilea te trimit cu gândul la operele lui Steen sau Brouwer. Sigur că proporțiile trebuie păstrate. La Muzeul Metropolitan din New York, o altă manifestare, de dimensiuni la fel de modeste, a înconjurat o capodoperă - „Lăptăreasa" împrumutată de la Rijksmuseum - cu Vermeer-urile din propria colecție. Dacă am putea pune alături cele două expoziții, diferențele dintre un artist de geniu și unul talentat ar ieși foarte clar în evidență. Manuscrisele care constituie materialul unei alte mici expoziții
Mici expoziții la Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6485_a_7810]
-
prietenie - unii au numit-o logodnă - dintre Hawthorne, în vârstă de patruzeci și șase de ani, și Melville, în vârstă de treizeci și unu de ani, o prietenie care avea să schimbe cursul literaturii americane." Firește că atât Hawthorne și capodopera sa, The Scarlett Letter, beneficiază de un tratament special - și încă de unul reflectat în oglinda (externă și extremă) a unei scriitoare provenită din cu totul altă lume decât cea descrisă de romancier. E vorba de Bharati Mukherjee, binecunoscuta scriitoare
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
religios pronunțat. Totuși, religiozitatea pare sa va inspire în câteva din romanele mai noi. Ați devenit credincios sau ați fost dintotdeauna? Ca și filosofia, religia ajuta imaginației literare? Stiți ca, devenit religios la bătrânețe, Tolstoi n-a mai scris nici o capodopera. B.N: Sunt persoane practice pe care le invidiez pentru că sunt interesate numai de real și realitate (acum și aici), nu sunt pândite de ispita transcendentului (au-delà) și nu sunt preocupate de misterul nașterii, al vieții și al morții. În
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
cultivat și simte că dincolo se află un „domeniu mântuit" pe care nu-l confundă cu poezia sau romanul, cu atât universul de inspirație este mai elevat. Dacă Tolstoi a devenit religios la bătrânețe și nu a mai scris nici o capodoperă, exemplele contrare sunt numeroase: Dostoievski (Demonii - Spovedania lui Stavroghin și La Tihon) , Paul Claudel (pact mistic), François Mauriac, Georges Bernanos (catolic intransigent), Hermann Hesse etc. Thomas Mann a scris la 70 de ani trilogia Iosif și frații săi inspirată din
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
Demonii - Spovedania lui Stavroghin și La Tihon) , Paul Claudel (pact mistic), François Mauriac, Georges Bernanos (catolic intransigent), Hermann Hesse etc. Thomas Mann a scris la 70 de ani trilogia Iosif și frații săi inspirată din Biblie. Nu cumva este o capodoperă? N.M.: Când ați început să scrieți literatură, ați avut un model? Dar în anii din urmă? Există un scriitor pe care l-ați descoperit târziu și care v-a marcat? B.N: Când am citit scriitorii ruși, francezi sau americani
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
în 1820, dar despre asta, peste un deceniu), organizând un simpozion național dedicat autorului Jiganiadei. Și omul, și opera (căreia, în scurta precizare introductivă ce însoțește Caietele editate cu acest prilej, Irina Petraș îi conferă, cu perfectă îndreptățire, „semnalmente de capodoperă") meritau categoric, astăzi mai mult ca oricând, o repunere în discuție. Dar, oare, chiar despre repunere în discuție e vorba? Mă tem că nu. Pentru cine cunoaște subiectul, conținutul acestor Caiete e destul de neofertant. În afară de câteva studii aproape canonice, reluate
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
Musique, Diffusion Francaise, Bois-Colombes, și două sculpturi în bronz și ciment pentru Spitalul Saint Joseph din Stockton, San Francisco (California). Sculptorul a lăsat și portretele, „sumare", de-a dreptul originale, în piatră, ale lui Eugen Ionescu și Mircea Eliade. Iar capodopera sa este considerată statuia lui Eminescu din preajma Universității Sorbona, edificată prin contribuția a doi români din Spania (Ascension Maorta și Aurel Răuță), când se împlinea centenarul nașterii poetului. Pe când eram în căutarea mormântului lui César Vallejo, mă gândeam că locul
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
fum (2007) prezintă într-o manieră surprinzător de umană chinurile sufletești și fizice prin care au avut de trecut cei învinși și, totodată, cei aparent învingători. Un roman pe care mulți critici nu s-au ferit a-l numi o „capodoperă" și care a provocat reacții entuziaste în rîndul marilor nume ale scenei literare americane. Denis Johnson s-a născut în 1949 la München, din părinți americani. A crescut la Tokio, Manila și Washington. A debutat în 1983 cu romanul Angels
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
Badoiu Raluca Orice film motivează, în felul său, dar fiecare are un fundal psihologic diferit și o incarcătură emoțională puternică. Iată care sunt cele mai bune 10 filme motivaționale, capodopere ale cinematografiei internaționale, scrie 1.Moneyball. Ecranizarea după cartea lui Michael M. Lewis a apărut în cinematografe în anul 2003. Povestea se centralizează asupra echipei de basebal din Oakland și directorul acesteia, Billy Beane. Scopul lui este să creeze o
Top 10 cele mai bune filme motivaționale by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64342_a_65667]
-
reguli generale (omologii, omotopii, ca în teoria grupurilor). Aceasta este considerată «superioară plăcerii brute a simțurilor» (vezi antagonismul constant, la Ion Barbu, între simțuri și intelect). Opera de artă se cuvine să folosească un limbaj universal, transmisibil, să fie o «capodoperă a ordinii umane». Creatorul operei de artă se simte «asemenea unui zeu» (uneori, chiar corectîndu-i rîsul «fonf» și imperfecțiunea Creației printr-un «joc secund»). În fine, «opera de artă trebuie să dea sentimentul unei ordini matematice, iar mijloacele impunerii acestei
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
Laurențiu Checicheș Viață și destin, considerată una dintre capodoperele literaturii ruse și universale, este o carte cu o istorie ieșită din comun. Fără a se lăsa descurajat de atacurile la adresa romanului anterior, Pentru o cauză dreaptă, Grossman a început lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viață și destin, în
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
principalul său colaborator și documentarist, despre care s-a afirmat (începând cu pamfletul din 1845 al lui Eugène de Mirecourt, Fabrique de romans: Alexandre Dumas et companie) c-ar fi, de fapt, adevăratul autor al celor mai cunoscute scrieri, inclusiv capodopera Cei trei mușchetari. În mod straniu, acest autor ale cărui cărți au fost ecranizate de sute de ori, beneficiază abia acum de un film centrat pe biografia sa. O biografie, e adevărat, scandaloasă, și care, la aproape un veac și
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
permanentă, dincolo de timp și loc, acolo unde tradiția națională plonjează în ancestral. Dacă un străin ar dori să învețe limba română plecînd de la texte poetice, poezia lui Șt. O. Iosif i-ar putea servi drept îndrumar didactic ideal. Poetul atinge capodopera atunci cînd, ignorînd parcă deliberat tema convențională, își transformă versul în muzică discretă. Iosif a vînat oriunde muzica și a fost fericit cînd a găsit-o. În asemenea cazuri, aparența poate fi cea a unui pastel tradițional, a unei prelucrări
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
vorba de scriitori). O inteligență aproape cumplită. În ultimul dintre eseurile de aici, după un excelent decupaj prin opiniile contemporanilor, autoarea încheie en fanfare: „Citind și recitind această operă ieșită din inteligență, am căpătat certitudinea că mintea lui era o capodoperă a naturii sau, altfel spus, un dar divin. Și m-am bucurat și minunat așa cum se cuvine” (p. 232). Apoi. Un alt eseu, reluat din mai vechea Teze neterminate (1991), intitulat Dicționar de caragialisme face ordine în imensul teritoriu de
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
declară că viitorul continuă să-l intereseze foarte mult, de vreme ce în el își va petrece ultimii ani de viață. Trecutul? A debutat în 1956 cu un roman refuzat de Gallimard, dar acceptat de Julliard, care a văzut în el o capodoperă, dar care n-a avut nici un succes. Nici ziarul „Le Figaro” nu l-a comentat, probabil fiindcă autorul îi făcuse o recenzie negativă directorului de atunci, bun gazetar, dar prost romancier. De pe lista neagră a ziarului, care a fost în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
idee de genul dramatic. Pretindeau că nu are nici un rost să spui, bunăoară, legenda Adormiților din Efes, folosindu-te de câteva zeci de persoane aflate pe o scenă, în loc să-i dai glas unui singur povestitor. Așa se explică de ce majoritatea capodoperelor epice arabe sunt dintotdeauna povestiri, de la 1001 de nopți încoace. Abia influența occidentală i-a determinat pe arabi, ca, de altfel, pe japonezi, să scrie romane în manieră europeană. Povestirea e autoritară, în măsura în care adevărul faptelor e garantat de autoritatea povestitorului
Povestirea și romanul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4761_a_6086]
-
expirată, nu e suficient de „progresistă” și corectă politic, la ce să te aștepți? Al doilea motiv: la un moment dat devine extrem de plictisitor să citești aproape numai literatură mediocră, în speranța că vei da peste pepitele de aur ale capodoperei, sau măcar ale cărții solide. Or, cărțile bune sunt mai rare decât câștigătorii lozului cel mare la loto. Poate că de vină ești și tu, criticul, ale cărui gusturi s-au cristalizat într-un anume fel. Dar, constat, și în calitate de
Contra cronicii literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4762_a_6087]
-
din opera lui Joyce, pentru care nu-i vor plăti, mai încape vorbă?, nici un ban. Întoarcerea lui Michel Tournier La 86 de ani și după decenii de tăcere, iată, cel mai mare romancier francez contemporan, Michel Tournier, autor a șase capodopere, toate traduse în românește, acceptă să stea de vorbă cu un jurnalist. Rezultatul este o carte, intitulată Înaintez mascat. Tournier locuiește la Choisel, într- o casă țărănească tradițională, retras din lume, ca un călugăr, unde a fost doar rareori vizitat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
în ceea ce spune. Tot convingător a fost și atunci când, ghidat de Mălina Andrei, a preluat modulări ale corpului proprii lui Nijinski, cum au fost cele din Petrușka, personajul din poveștile ruse, echivalentul lui Pierrot din commedia dell ‘arte, una dintre capodoperele lui Mihail Fokine, realizate pe muzica lui Igor Stravinski. La toate acestea s-a adăugat și faptul că actorul a reușit să sugereze măcar ceva din lejeritatea de zbor a salturilor lui Nijinski, fapt remarcabil pentru un corp care nu
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
Norman Manea tradus în limba suedeză, a fost întâmpinat încă din primele zile de la apariție cu recenzii entuziaste în principalele cotidiene naționale și locale din Suedia. Criticii suedezi au punctat „virtuozitatea” („Svenska Dagbladet”), „măiestria” („Göteborgs-Posten”) și „complexitatea” („Aftonbladet”) romanului, „o capodoperă” („Nerikes Allehanda”) care îi dă scriitorului român șanse să acceadă la Premiul Nobel pentru Literatură („Tidningen Kulturen”, „Dagens Nyheter”, „Borås Tidning”). Mai multe publicații se declară surprinse de apariția târzie a lui Norman Manea pe piața suedeză de carte, lăudând
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]