3,744 matches
-
cette extase, [e12f] ou s'il parvint à reconnaître, [e12g] ne fût-ce qu'à la manière d'un nouveau-né ou d'un chien, [e12ffin] les parent et la maison. (Jorge Luis Borges, El Hacedor (1960). Trad. de J.-M. Adam.) CAPTIVUL [e1] Pe undeva, prin părțile Junin-ului, sau mai sus, către Tapalque, am auzit istoria aceasta. [e2a] Un copil dispăruse în urma unei năvale a pieilor roșii; [e2b] se socotea că indienii l-ar fi luat cu ei. [e3a] Părinții îl căutară
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
momentul în care am întreprins asamblarea, am înțeles pînă la urmă că textele scrise cu căutare sînt o eroare, o eroare datorată vanității. Textele bune, sînt convins, trebuie să fie redactate cu cea mai mare simplitate posibilă. (Borges 1980: 329) Captivul pretinde că este reluarea unei cronici a cuceririi Vestului. Cel puțin aceasta este apartenența generică proclamată metatextual în paranteza din fraza a patra.Textul se prezintă ca unul din acele fapte diverse specifice culturii migratorilor colonizatori ai pămînturilor indienilor din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
utilizare a lucrurilor și persoanelor care îi abolește ființa proprie" (1995: 336). Înțelegem de asemenea de ce ficțiunea "nu imită [...] bogăția existenței: deoarece construiește figuri pur schematice în spațiul strîmt al acestor apologuri" (Bonnefoy 1995: 337). Poeticitatea profundă a fabulei poetice Captivul este indusă de către peritext, dacă dorim într-adevăr să fim atenți la sensul titlului și să-i interogăm traducerea. 2. Studiul textual al traducerii Titlul culegerii este El Hacedor. Această sintagmă nominală este derivată din verbul hacer (a face), la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
traduce astfel: "Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, mais l'Indien ne pouvait vivre entre quatre murs. Un jour, il partit retrouver son désert". Această segmentare slăbește strînsa legătură între cauză (captivitatea eroului care dă și titlul povestirii Captivul) și consecința sa finală. "Y" (și) leagă foarte strîns [e11b] și [e11c], subliniind cauzalitatea. Caillois o atenuează și rupe totodată ritmul prozei periodice. Dacă pornim de la PERO-DAR, propoziția [e11a] este interpretabilă ca un prim argument (p) pentru o concluzie (c
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
află în altă parte. 4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii Am văzut în capitolul 2 importanța problemei asumării enunțiative (PdV) a propozițiilor. În prima "En Junín o en Tapalqué refieren la historia" [e1], naratorul pretinde că a aflat povestea "Captivului" prin mediere. Textul începe cu un complement de încadrare spațială, un grup auxiliar periferic detașat la început de frază a cărui incidență depășește cu mult limitele lui P1. Din punct de vedere sintactic, acest enunț este, în limba spaniolă, direct
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pereții unei case [e11b], și într-o zi porni să-și recupereze pustiul [e11c]". O altă amintire motivează a doua acțiune voluntară a personajului și îndreaptă întîmplarea într-o direcție nouă. Astfel, în sfîrșit se lămurește titlul. Copilul răpit este captivul indienilor la începutul textului, dar indianul cu ochii ca cerul, care nu poate sta între patru pereți, resimte captivitatea în însăși casa părinților săi. Așa cum subliniază și titlul, captivitatea este destinul personajului. Captivitatea reiese atît din răpirea sa, cît și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
decît datorită amintirii, în P8 și P9, și mai ales în P11, cînd pleacă și își hotărăște propriul destin. Ceea ce-l interesează pe Borges, este evoluția personajului, care ține de identitatea sa narativă, de ființa sa în timp. Personajul este captivul timpului scurs. 6. O fabulă despre timp, uitarea și amintirea Întreaga operă a lui Borges este traversată de o întrebare: Ce este o carte dacă n-o deschidem? Un simplu cub de hîrtie și de piele, cu foi; dar dacă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Planta a crescut. Prin aceasta nu dorim să spunem că o plantă mică este înlocuită de o plantă mai mare. Dorim să spunem că planta s-a transformat în altceva. Altfel spus: aceasta e ideea permanenței efemere. (1985: 215) În Captivul, înainte de momentul de amețeală și extaz, timpul s-a scurs, copilul a devenit bărbat, albul cu ochi albaștri a devenit indianul cu ochii de culoarea cerului. La sfîrșitul primului paragraf, am putea crede că ne-am întors în punctul de unde
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a schimbat iremediabil. Noi sîntem o ființă care se schimbă și care rămîne permanentă", scrie Borges, și adaugă imediat: "Ce-am fi fără memorie? [...] O memorie care în mare parte este făcută din uitare, dar care este esențială" (1985: 215). "Captivul" și-a uitat limba, nu însă și locul bucătăriei și al ascunzătorii cuțitașului.Identitatea sa este făcută din uitare și amintire: Nu este obligatoriu să-mi amintesc, de pildă, că am trăit la Palermo, la Androgué, la Geneva, în Spania
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a dreptul nesfîrșită, și izbuti să smulgă din acel hău o amintire de mult pierdută ce prinse a străluci ca un ban nou sub ploaie, poate din pricină că niciodată n-o privise decît doar în străfulgerarea vreunui vis. (1983: 158) Textul Captivul este ilustrarea acestei cufundări în adîncurile memoriei pentru "a smulge din acel hău" amețitor o "amintire de mult pierdută". Cuvintele seamănă izbitor cu cele din ultima frază a textului nostru, al căror sens profund este confirmat de conferința din 1978
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
celelalte probleme metafizice. Căci celelalte probleme sînt abstracte. Problema timpului este problema noastră. Cine sînt? Cine sîntem? Poate că vom afla vreodată. Poate că nu. Dar între timp, cum spune sfîntul Augustin, sufletul meu arde, căci doresc să știu. Personajul "captivului" se aseamănă cu sfîntul Pavel. Acolo unde sfîntul are conștiința problemei timpului, naratorul-Borges se întreabă dacă "indianul cu ochi albaștri" a avut aceeași conștiință că renaște și moare în clipa în care a devenit "fiul pierdut". Intensitatea repetiției, în P12
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
respectă nimic? - Vor fi alte frontiere. În funcție de factorul demografic. Nu vei putea să refaci România acolo unde nu mai există români. După dispariția Imperiului Roman, nu am mai putut reface Dacia Felix acolo unde nu mai existau dacii liberi sau captivi. După destrămarea SUA, nimeni nu va mai putea restabili civilizațiile precolumbienilor, acolo unde nu au supraviețuit indigenii. Au reușit performanța doar evreii care au refăcut Statul Israel ca Pasărea Foenix și aceasta numai după ce au revenit acasă după o eclipsă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și nu mă lasă să-mi văd Cernăuții înainte de a muri!... - La Chișinău și la București, liderii politici nu au un ideal național, cu excepția lui Traian Băsescu. Nu vi se pare că aceste capitaluri din spațiul românesc ar putea fi captive pentru că au interese trans-naționale? De aceea, eu nu-i văd angajându-se în obiectivul nostru major, care este reîntregirea națională. Dumneavoastră ce credeți? - Se găsește și pe la noi câte un ”oligarh” care nu dăunează cauzei naționale. Nu vreau să dau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care treceau prin spațiul respectiv. Altfel, toate deciziile de a amplasa indicatoarele ar fi fost luate de proiectanții stației de metrou - singurii oameni din lumea asta care nu aveau nevoie de indicatoare ca să știe încotro să se îndrepte. Mai sunt captiv încă în sala asta de conferințe. Așa că, dacă tot sunt aici, voi face în așa fel încât să-i fac viața amară indicatorului acestuia. Îl voi pune pe podea, îl voi atârna pe perete, apoi voi face zece pași în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
dacă aș deschide un magazin cu software, l-aș amplasa lângă un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, asigurându-mă în felul acesta de prezența unor grupuri de bărbați recunoscători. Dar se poate încerca chiar și vânzarea de produse unei clientele „captive”. Un magazin de îmbrăcăminte pentru femei ar putea pregăti un catalog pe casetă video, conceput special pentru bărbații care cumpără cadouri - articole cum ar fi eșarfele sau rochiile, mai puțin pantofi sau pantaloni. Cupoanele cu cadouri s-ar vinde foarte
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
stilistico-retorice, într-un carnaval nesfârșit nu al ficțiunii artistice, ci al ficționării conceptelor. Omul devine captiv al simbolului, fiindu-i indiferent că viața se scurge în gândirea despre viață, că sufletul alveolează nu starea, ci interpretarea. Iată-mă pe mine captivul situației arhetipale descrise de Sadoveanu. Elemente comune: călătoria pe un drum preponderent montan, cu scopuri economico-financiare, infracțiunea privind ordinea firească a lucrurilor, prăpastia ca regat al morții, identitatea de structură sufletească dintre mine și Nechifor Lipan, prezența personajului feminin, restabilirea
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
cu nimeni era cel bun. O clipă, m-am gândit să mă întorc. Am continuat, totuși. Încă o spirală, două, trei, patru... Și iarăși nimeni. De parcă acel culoar era numai pentru mine. Construit special, ca să mă ducă în care lume? Captiv cui? Cărei probe, cărei inițieri eram supus? Nu mă mai aflasem niciodată atât timp într un spațiu curb și întunecat, în care aproape totul devine inutil, în primul rând organele de simț. Hotărât, acel culoar n-avea să se sfârșească
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
profundă societății române. O poziție căreia i s-a alăturat și Liviu Cangeopol. Mircea Dinescu a închis lista celor care s-au manifestat public față de abuzurile dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Ana Maria Cătănuș concluzionează că "puterea comunistă a ținut cuvintele captive, le-a restrâns înțelesurile", a distorsionat realitatea prezentând-o "așa cum ar fi trebuit să fie, nu așa cum era". Studiile care se regăsesc în această secțiune recompun, fie și parțial, fațetele complicate ale relației dintre intelectuali, ideologie și putere comunistă, de la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și a persecuției unor personalități culturale. Eseul intitulat Mamutul și literatura vorbea despre spaimă, frica ce a devenit un produs național disponibil fără cartelă la orice colț de stradă 48. Concluzii Folosindu-se de ideologie, puterea comunistă a ținut cuvintele captive, le-a restrâns înțelesurile, astfel încât acestea să dea contur doar acelor realități care să servească punerii în practică idealului imaginat de părinții fondatori ai comunismului. Fără a modifica dicționarele, regimul a creat, mutatis mutandis, o nouvorbă 49 prin îngustarea artificială
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poate mai dură decât o declarație directă de război - pentru că, în vreme ce lupta cu imperiul răului îi admite existența, ignorarea lui disprețuitoare îl anihilează pe termen lung cu totul. Recitind textele lui Mircea Ivănescu și ale altor câtorva, nu puțini, poeți captivi în acele vremuri, trăiesc aceeași jubilație pe care o încerc citind textele lui Goma sau ale lui Steinhardt: în fond, în ciuda atrocității istoriei, oamenii aceia au fost liberi. Corpul lor puternic a respins celulele istoriei cancerigene, așa încât răul nu i-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și provincial", în vol. Scriitori români de azi (IV), Editura David-Litera, București-Chișinău, 1998. Simuț, Ion, "Satiră și umor cu Ion D. Sîrbu", în vol. Incursiuni în literatura actuală, Editura Cogito, Oradea, 1994. Sorohan, Elvira, Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv, Editura Junimea, Iași, 1999. Partea a III-a INTELECTUALI, DISCURSUL PUTERII ȘI RĂUL POLITIC Primii muncitori intelectuali în presa comunistă din România (The first intellectual workers in the communist press in Romania) Sorin BOCANCEA Abstract: The establishment of the new
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
străin, dragonul Azdăhăk, care le răpise și se căsătorise cu cele două surori ale suveranului legitim Jamsed (<Yima Xsaeta). Farâdun - precum Thraetona - iese învingător, îl ucide pe dragon, eliberează (și ia în căsătorie la rândul său) pe cele două prințese captive. Or, tradițiile târzii precizează că regele 1-ar fi învins pe Azdăhăk în ziua de Anul Nou36. Eroii și regii iranieni sunt vestiți ca omorâtori de dragoni (cf., de exemplu, legenda lui Ardashir), motiv, de altfel, foarte răspândit și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
e și el o imagine pictată pe o pânză. Există un refuz al lumii burgheze, o ironie amară: "Duminică oamenii sunt deștepți,/ se plimbă pe bulevarde, merg la cinematograf, câte unii la bâlci vin să vadă tigri de Bengal/ născuți captivi la Huși și Focșani/ și corbul din poema de peste ocean". Universul descris e în mare măsură caragialian, scandalul de factură balcanică se asociază cu lumea bâlciului, " Odată un nebun fugit din spital/ în haină pestriță și coif de ziar/ a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cele mai multe niște improvizații) din tîrgul natal - scunde, aglomerate, fără ordine interioară - iar pe de altă parte pe cea a magazinelor cu vitrine somptuoase din Capitală. Lumea „cu dugheni”, în speță tîrgul „plin de dugheni”, evocă mediocritatea, stagnarea, meschinăria. O lume captivă, indiferentă sau incapabilă de a gîndi la altceva decît la „zurnetul de bani”. -„Dar vai(...) acei nebuni, rătăcitori, tăcuți,/ Gesticulînd [altă dată „răcnind”- n. m.] pe bulevarde...” („Vobiscum”). Bacovia le-a înțeles tristețea și s-a cutremurat. într adevăr, unele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În spinare și Iona se Întreabă de ce Întâlnește mereu „aceeași oameni”, sugerând limita omenirii captive În lumea Îngustată” până Într-atâta?". Orizontul lui Iona se reduce la o burtă de pește, dar zărește „alt orizont”, o altă „burtă de pește uriaș", „un șir nesfârșit de burți. Ca niște geamuri puse unul lângă altul", ilustrand limitele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]