5,341 matches
-
faptelor. Mă refer la ceea ce au relatat și profesorul Alexandru Mânăstireanu sau Ioan Costache Enache în scrierile lor: că după întoarcerea armelor împotriva armatei germane și a stabilirii legăturilor noastre de prietenie cu rușii, armata rusă, în mod samavolnic, a capturat și a luat prizonieri de război peste 100 de mii de ostași români pe care i-a folosit în Siberia la diferite munci necalificate mulți ani după terminarea războiului; că în timpul operațiilor militare, pe front, ca și în 1916, nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
atins linia râului Tisa. După trei zile de pregătiri, râul a fost trecut de trei grupuri de armată, care au surprins inamicul și i-au interceptat liniile de retragere. La 3 august 1919 a avut loc capitularea armatei ungare, fiind capturați 1235 ofițeri, 40.000 militari, 348 tunuri, 332 mitraliere, 52.000 puști, 87 aeroplane ș. a., iar a doua zi trupele române au intrat în Budapesta, unde au rămas trei luni. Predarea capitalei ungare către reprezentanții comisiei interaliate s-a petrecut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
drapelul roșu, proclamându-se republica sovietică în Basarabia. Acțiuni de mai mică amploare, dar cu victime, au avut loc și în alte localități din zonă, însă intervenția promptă a armatei nu a permis extinderea focarului revoluționar. În urma luptelor au fost capturați 799 teroriști în Jibrieni-Herușani și 818 în Tatar-Bunar, care au fost deferiți justiției. Dezarticularea într-un timp scurt a planului sovietic și arestarea unui număr foarte mare de aderenți a constituit o lovitură puternică astfel că, în perioada următoare, acțiunile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
putut urca pe vas în portul Drobeta-Turnu-Severin. Totuși, relațiile dintre cei doi au continuat prin intermediul aceluiași Walkay/Ardelean. După descoperirea și anihilarea filierei, organele de contrainformații au inițiat o acțiune de atragere a lui Lyssai în România pentru a fi capturat. În acest scop, la 20 februarie 1927, Taflan i-a trimis o scrisoare, prin care îi cerea să vină personal la Ocna Sibiului, pentru a-i oferi documente importante și, evident, a fi plătit. Destul de repede, la 5 martie 1927
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
condusă de lt. Prem. Misiunea acestei echipe (90 de oameni) era aceea de a ataca gara și podul din Munkacs, dar, la 12 octombrie 1938, a început operațiunea de încercuire și anihilare a acesteia. În urma acțiunii, 16 teroriști au fost capturați, iar restul au fugit înapoi în Ungaria. Circa 360 de oameni, conduși de locotenent (r) Imre, constituiau al treilea grup de atac și trebuiau să participe, ca forță de șoc, la atacul celor două gări, Berehovo, respectiv Munkacs. Au întârziat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vizat pe Mihail Moruzov ca fiind autorul moral al acestui asasinat. Ipoteza lansată de Radu Lobei, fostul șef de cabinet, menționa că Armand Călinescu ar fi intenționat sabotarea industriei petrolifere, conform înțelegerilor cu Marea Britanie și Franța, pentru a nu fi capturată și exploatată de Germania. De asemenea, tot Moruzov ar fi acționat pentru scoaterea din folosință a automobilului blindat și a înlocui șoferul de la D.G.P. Alte surse au consemnat surprinderea șefului S.S.I. la aflarea omorului, chiar în timp ce se afla la masă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la 21/22 decembrie 1943 Marea Britanie a trimis în România o echipă de agenți (Operațiunea „Autonomous”) cu rolul de a intra în legătură cu Iuliu Maniu și a-l convinge să forțeze ieșirea României din Axă. Cei trei membri au fost rapid capturați de autorități, care i-au cazat la sediul I.G.J. și i-au utilizat la menținerea unui canal de comunicare cu aliații. O dată cu declanșarea Operațiunii „Uman-Botoșani” și pătrunderea trupelor sovietice pe teritoriul României, V. M. Molotov a declarat, la 2 aprilie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost neutralizați rapid datorită „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”, care au urmărit îndeaproape, printr-un sistem de măsuri coordonate în timp și spațiu, astfel că rezultatele nu s-au lăsat așteptate, majoritatea celor lansați fiind capturați sau uciși în cursul schimburilor de focuri cu jandarmii. Urmărirea îndeaproape a spionajului, mai ales la frontiere, s-a soldat cu capturarea a 13 persoane, dintre care 12 erau trimise de sovietici. Cei 12 au fost: Ioan Creangă (capturat la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fiind capturați sau uciși în cursul schimburilor de focuri cu jandarmii. Urmărirea îndeaproape a spionajului, mai ales la frontiere, s-a soldat cu capturarea a 13 persoane, dintre care 12 erau trimise de sovietici. Cei 12 au fost: Ioan Creangă (capturat la 9 februarie 1941), Vladimir Gribinci (22 martie 1941), Gheorghe Șchiopu (29 martie 1941), Boris Simion Melnic (21 mai 1941), Ștefanco Macabici (27 mai 1941), Anatol Foman (6/7 iunie 1941), Harctima Zagonschi (14 iunie 1941), Vasile Motanu (18 iunie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
14 iunie 1941), Vasile Motanu (18 iunie 1941), Ambrozie Șeptilici (22 iunie 1941), Marincu (31 iunie 1941), Alexandru Simbirzi (1 iulie 1941) și Vasile Gican (25/26 decembrie 1941). Cel de-al 13-lea se numea Jake Cohn, a fost capturat pe 17 iunie 1941 și lucra informativ în favoarea englezilor. În urma cercetărilor s-a stabilit că spionajul sovietic „s-a servit de agenți recrutați din mijlocul populației de origine română din Basarabia” care, în majoritatea cazurilor, au venit în România sub
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unei bande de partizani, formată inițial din 12 oameni, dar care, rămânând fără mâncare, au împușcat un bărbat și o femeie, din care au mâncat până pe 1 februarie 1942, când patru membri au ieșit la suprafață, trei dintre ei fiind capturați. Pe 19 februarie 1942, au fost prinși ultimii trei membri ai grupului, care au declarat că l-au împușcat și mâncat pe politrucul grupului, iar ulterior au procedat la fel cu comandantul și soția acestuia. Fără a fi subestimată, problema
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de postav „Isvoreanu”; apoi, la 13 noiembrie 1943, la Piatra-Neamț, s-a descoperit la Bruno Grunșpan, elev în clasa a 8-a la Liceul evreiesc, o mașină de scris și materiale de propagandă comuniste, iar la V. Bucovschi a fost capturată o presă tipografică ilegală. În urma cercetărilor efectuate de structurile informative locale, la Iași este arestat grupul comunist condus de Iancu Leizer, condamnat în contumacie la 25 de ani muncă silnică, compus din Roza David, Cecilia Marcovici, Haim Rozner, M. Surugiu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Alba Iulia, aflate într-o strânsă colaborare. Cea mai importantă captură a jandarmilor o reprezintă, indiscutabil, grupul celor trei parașutiști englezi care au fost prinși la 22 decembrie 1943 pe raza comunei Plosca, județul Teleorman. Cei trei au fost capturați de elev jandarm sergent C. Pârlog și jandarm soldat D. Dragu, cărora li s-a alăturat benevol soldatul concentrat A. Ghițescu din Regimentul 34 Infanterie, pe baza informațiilor date de Ecaterina I. Florea, care a anunțat postul de jandarmi prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în județul Buzău, toți fiind arestați: I. Aftenie, M. Borza, Gr. Grivenco, Natalia Grivenco și N. Sofronov. De asemenea, tot în luna iulie, în toată țara sunt capturați 91 de parașutiști sovietici, care aveau misiuni de spionaj, sabotaj și terorism. Mișcarea legionară nu s-a mai manifestat aproape deloc în mediul rural de-a lungul anului 1944 dar, în iulie, au fost obținute date despre legionarii refugiați în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Armata a 9-a Aeriană americană, însă în România au ajuns circa 160 și doar jumătate dintre acestea au reușit să revină la bazele de plecare din Benghazi (Libia). Deasupra României au fost doborâte 36 de aparate și au fost capturați 110 aviatori anglo-americani, dintre care 41 valizi și 69 răniți mai mult sau mai puțin grav. Din punct de vedere al costurilor și al pierderilor umane și materiale, analizate după încheierea conflagrației, acest raid a fost cel mai scump dintre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Direcția Generală N.K.V.D. a ținutului Odessa și-a lăsat în teritoriul cucerit de trupele române cinci organizații, în scopul subminării vieții social-economice și instaurării unui climat general de insecuritate. Nu cunoaștem care din aceste organizații subversive a fost anihilată, dar „capturându-se în ultimul moment 42 agenți sabotori, peste 20 t. explozibil, armament și materiale speciale”, a fost zădărnicită o amplă acțiune de sabotaj. Pentru această faptă au fost citate pe întreaga Armată, la 21 februarie 1942, trei cadre ale S.S.I.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
S.S.I. - Frontul de Est a trimis Președinției Consiliului de Miniștri nota nr. 46706/29 decembrie 1942, care cuprinde un material asupra acțiunii parașutiștilor sovietici în România începând cu 22 iunie 1941, de la numărul acestora, originea etnică, modul cum au fost capturați și, cel mai important, analiza asupra neîndeplinirii misiunilor prevăzute. A fost constatată sumara pregătire a elementelor trimise, cuprinsă între câteva zile și maxim două-trei săptămâni, justificată „pentru a răspunde grabnic unor situații în legătură cu urgentele nevoi ale frontului”. O altă cauză
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unul din membrii echipei, probabil un vechi informator, l-a anunțat pe generalul Vasiliu despre misiunea echipei, iar acesta, împreună cu Eugen Cristescu, s-au deplasat rapid la Olănești. Restul a fost numai o chestiune de timp până ce parașutiștii să fie capturați și trimiși în fața justiției. Până la 23 august 1944 au fost asigurate toate condițiile de siguranță pentru demnitarii români și cei străini care au vizitat spațiul național, astfel încât inelul de protecție să nu aibă fisuri. Dacă în ceea ce privește actele teroriste, acestea au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
anunțat că prin investigațiile Siguranței Statului „întreaga rețea a teroriștilor a fost imobilizată”, referindu-se la organizația „Sumanele Negre”. O lună mai târziu, la 26 iulie 1946, un alt comunicat al Ministerului de Interne a anunțat neutralizarea unor „organizații subversiv-teroriste capturate de Siguranța Statului”, care au fost sprijinite în acțiunile lor de fostul prim ministru, generalul Nicolae Rădescu, și de conducerile P.N.L. și P.N.Ț. Un număr de 75 de persoane erau arestate și date în urmărire, printre acestea numărându-se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a lunii mai 1945, Secția a II-a a alcătuit un Studiu asupra prizonierilor români căzuți în captivitatea germano-maghiară, în care erau identificați un număr total de 60.963 militari români căzuți în prizonierat. Dintre aceștia, 58.251 au fost capturați în timpul luptelor (915 ofițeri, 1120 subofițeri și 56.296 soldați), 2695 se aflau la studii, școli sau cursuri în Germania, iar 17 reprezentau diplomați militari români luați prizonieri. Unii dintre ofițerii capturați s-au înscris în A.N.E. din proprie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Kerepes, Hipodromul Mic, Gara de Est și alte obiective strategice. În această perioadă, activitatea Subcentrului 1 Vest a fost una de exploatare a prizonierilor și de identificare a unităților care se aflau în fața trupelor române. Unitățile Corpului 7 Armată au capturat un număr total de 3192 prizonieri germani și unguri, dintre care 890 au fost interogați de organele contrainformative ale subcentrului. Rezultatele au constat în întocmirea a 102 note informative, 21 de note contrainformative (privind organizații subversive, descoperiri de agenți inamici
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țară, care vor purta răspunderea pentru tehnologia avizata; ... b) solicitantul activității face dovada că deține suprafețele de teren și/sau amenajările corespunzătoare aplicării tehnologiilor prevăzute la lit. a). ... Articolul 5 (1) Dacă plantele și animalele sălbatice care se recoltează, se capturează sau se achiziționează în vederea exportului sunt din specii cu regim special de protecție și conservare incluse în anexele nr. I, ÎI și III la Convenția C.I.T.E.S. privind comerțul internațional cu specii sălbatice de fauna și floră pe cale de dispariție, Ministerul
ORDIN nr. 201 din 14 martie 1997 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, de pe teritoriul tarii, în scopul comercializării pe piaţa interna sau la export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118093_a_119422]
-
centrele locale de recoltare, capturare, achiziție, prelucrare și comercializare, independente sau asociate la o rețea organizată. În fiecare autorizație de mediu pentru recoltare, capturare sau achiziție vor fi precizate clauze, condiții și restricții obligatorii de respectat de către cei care recoltează, capturează sau achiziționează plante și animale sălbatice, în conformitate cu normativele tehnice care reglementează recoltarea acestor resurse și cu dispozițiile legale referitoare la protecția habitatelor naturale și a diversității biologice. ... (5) Comercializarea oricăror produse din categoriile precizate la art. 1 alin. (2) se
ORDIN nr. 201 din 14 martie 1997 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, de pe teritoriul tarii, în scopul comercializării pe piaţa interna sau la export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118093_a_119422]
-
clipă darul munților, pe sector infim de orizont, oi și capre pe miriște, teren arat, ocean de pămînt, în pilda lui s-a făcut peste tot netezime, contralumină cînd se ridică un avion de linie, pe aici pe undeva a capturat bunicul meu americanii, săriseră din avionul lovit, într-a doua socoteală mondială, pe socrul lui l-a găsit moartea în tranșee, explozie, capul care privea, retezat! în partea bunicii prima socoteală mondială, nepotul dirijat genetic pe circuite, dar pentru ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și ca să împiedice organizarea oricărei opoziții politice. Forțele cetnicilor, care reprezentau vechiul regim, nu prezentau nici un pericol. Spre sfîrșitul războiului, ele se reduseseră la 10.000-12.000 de oameni, majoritatea lor fiind apoi prinși și împușcați. Însuși Mihailović a fost capturat, judecat și executat în iulie 1946. Cel mai sîngeros episod a fost însă cel legat de soarta suporterilor croați ai regimului Pavelić. Deși o mare parte a croaților s-au grăbit la sfîrșitul războiului să intre în rîndurile învingătorilor, alții
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]