2,211 matches
-
colportând, spunând anecdotele momentului cu tact și mansuetudine. Smărăndăchioaia îi semăna ca o picătură de apă, cu nuanța că în vreme ce lui Smărăndache îi trebuia colocviul spre a-și justifica interior lipsa de activitate productivă, ea înțelegea viața în chipul unui carnaval continuu. Prin urmare, Smărăndache și Smărăndăchioaia se consultară din ochi și conveniră tacit că în casa Manigomian nu mai era nădejde în acea seară de nici o complicație festivă. Armeanul zâmbea afabil în dreapta și-n stânga, părea însă visător și melancolic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în zi de alegeri și cu un car cu boi. Strada era destul de largă - cum au putut, după atâta așteptare, flăcăii cu căruța s-o împingă tocmai în trăsură? Lucrul a fost posibil numai prin accident. Povestea cu căciulile de carnaval trase peste frunte nu se susține deloc. Dacă trăgeau căciula peste ochi, nu vedeau; altfel, putea fi recunoscut măcar unul. Oamenii au venit spontan, prin simpla întîmplare a recunoașterii subprefectului și bineînțeles fără intenția de a-l molesta. Cât despre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fals se asocia frecvent sărbătorilor carnavalești, fie prin decapitarea, fie prin arderea marionetei care a jucat rolul de efigie. Un exemplu e oferit și de cătrei Gilbert Durand care vedea în această atitudine o trădare a sensului tragic al jertfei. Carnavalul are puterea să transforme un scenariu tragic într-o simplă farsă și povestea lui Abu Hasan (și ea un carnaval de întâmplări) pare a se situa undeva la interferența celor două modele culturale. Acea balcanizare a orientalismului, observată de Călinescu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
exemplu e oferit și de cătrei Gilbert Durand care vedea în această atitudine o trădare a sensului tragic al jertfei. Carnavalul are puterea să transforme un scenariu tragic într-o simplă farsă și povestea lui Abu Hasan (și ea un carnaval de întâmplări) pare a se situa undeva la interferența celor două modele culturale. Acea balcanizare a orientalismului, observată de Călinescu, se verifică încă o dată prin această intersectare de arhetipuri. În mod aparent, ambii protagoniști ai textului caragialian sunt echilibrați, mulțumiți
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
O istorie din Brazilia Dacă mai există o țară marcată de imaginea violenței, aceea e Brazilia. Reportajele difuzate din abundență, mai ales în "anul Braziliei" în Franța (anul 2005), oscilează adesea între un exotism ludic, ultraviolență și mizerabilism, pe scurt: carnaval, samba, maghernițe și trafic de narcotice. Istoria contemporană a acestei țări este de multe ori redusă la tragedia criminalității din marile orașe și din favelas, mai ales în Rio de Janeiro, care pentru străin e ca o concentrare a atracțiilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date, ce trebuia ilustrată pertinent, prin exemple concludente. Asistăm la un adevărat „carnaval al închipuirii lor”141, un spectacol al imaginației debordante. Grupul femeilor din ramă cunoaște o anumită omogenitate și, deși sunt individualizate, trăsături generale pot fi identificate în cazul fiecăreia în parte. Numele lor sunt sugestive, simbolice, căci Evul Mediu, chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date, ce trebuia ilustrată pertinent, prin exemple concludente. Asistăm la un adevărat „carnaval al închipuirii lor”141, un spectacol al imaginației debordante. Grupul femeilor din ramă cunoaște o anumită omogenitate și, deși sunt individualizate, trăsături generale pot fi identificate în cazul fiecăreia în parte. Numele lor sunt sugestive, simbolice, căci Evul Mediu, chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din gură” și „deasupra armoniei apelor” trebuie să fi fost apropiată ca efect de a măgarului din povestirea Ion. Dar dacă un cântec place tuturor, ce poți face? Copitatul interpreta un cântec popular italian care se pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală, iar gloria cântărețului rămâne neclintită. Femeile lui I.L. Caragiale sunt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care Veta coase
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
atunci europenilor... Legalitatea s‐ a ocupat cu interes și de uniformele elevilor de la Școala normală: „Toți cunosc cum acești elev i, flăcăi prin etatea lor, purtând cămașe peste izmene încât c ând îi priveai îți făceau impresia unor țărani de carnaval, ceea ce provoca râsul și dezgustul publicului. Ei bine, azi grație inițiativei domnului Radoveanu, directorul Școlii normale, elevii au lăsat costumul primitiv, care amintea vremurile de sălbăticie și au îmbrăcat o uniformă modestă, cuviincioasă și mai potrivită cu obiceiurile moderne.” Ziarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
individ inferior, dar care produce plăcere pentru că este asumată de celălalt: evreul, nebunul, țiganul, femeia etc.): "Comicul este totdeauna rasist:numai ceilalți, barbarii sînt cei care plătesc" (U.Eco, 1984:2). În această perspectivă, comicul se apropie de ideea de carnaval, într-o lume răsturnată (monde renversé, upside-down world), în care animalele vorbesc, regii se comportă nebunește, iar nebunii sînt "încoronați". Carnavalul este în viziunea lui Bahtin manifestarea unei pulsiuni profunde spre libertate și subversiune, spre dinamitarea normelor, altfel spus spre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceilalți, barbarii sînt cei care plătesc" (U.Eco, 1984:2). În această perspectivă, comicul se apropie de ideea de carnaval, într-o lume răsturnată (monde renversé, upside-down world), în care animalele vorbesc, regii se comportă nebunește, iar nebunii sînt "încoronați". Carnavalul este în viziunea lui Bahtin manifestarea unei pulsiuni profunde spre libertate și subversiune, spre dinamitarea normelor, altfel spus spre revoluție. Fenomen cu structură dialectică, umorul comportă o fază critică, generatoare de tensiune nervoasă și o fază constructivă de destindere, de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
întrebarea profesorului ?" Mama: "Bravo, dar ce v-a întrebat profesorul ?" Copilul: Cine mi-a pus pioneza pe scaun ?" Această inversare a relației de autoritate continuă într-un anume mod ritualurile de "răsturnare" practicate în Evul Mediu, prin care, cu ocazia carnavalului, "nebunul" încoronat rege, săracul înnobilat își lua o revanșă socială (la modul ludic) prin această intervertire de statut. Pentru o receptare adecvată a glumei este indispensabil ca locutorii să folosească un cod comun, să fie complici în opinii, mentalitate, experiență
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
așa cum fusese concepută și deformată de plebe"218. Nici întâlnirea cu Infernul nu scapă de atacurile vigilente ale parodiei; ea se înscrie, cum am amintit, într-o tendință mai generală, sesizabilă la renascentiștii italieni 219. Infernul lui Pulci amintește de carnavalul venețian, e în sărbătoare pentru că așteaptă să-i înghită pe toți păgânii uciși de paladini. Lucifer înghițea în ciorchini sufletele saracinilor care plouau, în timp ce Sfântul Petru, total desacralizat și descumpănit, așteaptă sufletele creștinilor: "Și cum Petru-i cam bătrân acolo
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tuturor și să controleze eficient structurile aparatului de stat, va iniția „reforme” în armată, magistratură, învățământ etc. Drept mărturie stă colecția „Monitorului Oficial”, ce consemnează considerabile mișcări de personal. Așa cum se aprecia în epocă, manifestările regimului său lăsau impresia unui carnaval. Monarhul și-a obligat colaboratorii la portul unei uniforme ridicole. Măsura a cuprins pe toți funcționarii statului, impunând un obicei fără precedent în structurile publice românești. Ca să se dea o formă legală mișcărilor de personal, s-a apelat la subterfugii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
probabil la București în ziua de 28 februarie 1949, ziarul “Păreri Tutovene » de la Bârlad consemnând pierderea lui. Publicist prin dăruire și meserie, scriind la o sumedenie de publicații, intervențiile sale publicistic e st rânse cu destoinicie sunt cuprinse în volumele: Carnaval literar (1923), Anecdote literare (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdote (1937), dar și în Mușchetarii literaturii române moderne (1939), cu „titlu nepotrivitʺ, spune Florin Faifer în Convorbiri literare nr. 5/mai 2006, în care înmănunchează medalioane - fi gurile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o dată la 10 ani. La țară vor fi angajați chinezi cu ziua la sapă, în timp ce țăranii vor sta la televizor să urmărească tocșourile cu șeful statului. Marfă! Dar n-a fost, nu este și nu va fi rivuluție, ci doar carnaval. Trebuie să recunoaștem onest, revoluțiile ies prost la români. La circ ne pricepem însă cel mai bine. Suntem "nemții" derizoriului, ai bășcăliei, marii maeștri ai tocatului de frunză la câini. Ce înălțător! Eroul neamului trebuia să apară în fața poporului cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sărbători cu semnificație religioasă, pentru a canaliza atenția studenților într-o altă direcție, să se organizeze activități cu caracter profan, atractive și obligatorii pentru toți studenții. În consecință, în noaptea respectivă, încă de cu seară se organizase un fel de carnaval studențesc, de la care nimeni și sub nici o formă nu avea voie să lipsească. Nu se acordau nici un fel de învoiri sau derogări de la regulă. În acel an Casa de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa" era închisă pentru reparații. Pentru a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
total repertoriul reprezentațiilor dramatice. Acest lucru l-a făcut beneficiind de sprijinul soților Neuber, directorii companiei teatrale din Leipzig, cu ajutorul cărora a început o luptă crâncenă împotriva teatrului burlesc ce se practica atunci, cu prelungirile grotești ale vechilor "jocuri de carnaval" și punctate de aparițiile stereotip ale arlechinului Hanswurst. 171 Alungarea clovnului de pe scenă nu s-a dovedit o sarcină ușoară întrucât publicul de rând încă mai prefera umorul vulgar și oarecum superficial al acestuia. În acest context, introducerea adaptărilor după
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ei Mardoheu în momentul când Aman, vizirul regelui persan Artaxerxes și arhetip al persecutorului evreilor, hotărâse uciderea lor. Ea arată cum o soartă nefastă a putut fi răsturnată în chip fericit. Această sărbătoare prilejuiește distracții de tot felul și un carnaval, iar consumul de vin este recomandat. Ceea ce o face paradigmatică este faptul că diverse comunități au ajuns să celebreze, în alte momente ale anului, Purim-uri locale, în amintirea calamităților naturale ori a persecuțiilor din care, la un anumit moment
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în legea însăși a sărbătorii”, afirma Caillois 34, subliniind că, în formele ei tradiționale, aceasta nici nu era de conceput fără libațiuni abundente și festinuri pantagruelice, lubricitate și impudoare, încăierări și gesticulări violente. În secolul al XIX-lea, când serbările carnavalului erau înfloritoare, aceste practici erau încă în vigoare. Acum, lucrurile s-au schimbat: gata cu mesele în cursul cărora se consumau mari cantități de alimente; ceea ce predomină la neo-sărbători sunt sandvișurile și băuturile răcoritoare consumate din mers, pe stradă, recursul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
edulcorată, fără excesele bacanalei. Aproape nimic din ceea ce ar putea semăna cu dezlănțuirile de ultragii și insulte, de grosolănii blasfematorii, cuvinte obscene și triviale, cu „bastonadele” și alte asemenea manifestări de răutate și de impudoare, tipice pentru festivitățile din timpul carnavalurilor 35. Carnavalul era perioada de veselie a „lumii pe dos” care se traducea prin divertismente în ruptură cu obiceiurile și morala în vigoare. Nimic din toate acestea nu se mai petrece astăzi. Nimeni nu se mai amuză proferând insulte gratuite
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
excesele bacanalei. Aproape nimic din ceea ce ar putea semăna cu dezlănțuirile de ultragii și insulte, de grosolănii blasfematorii, cuvinte obscene și triviale, cu „bastonadele” și alte asemenea manifestări de răutate și de impudoare, tipice pentru festivitățile din timpul carnavalurilor 35. Carnavalul era perioada de veselie a „lumii pe dos” care se traducea prin divertismente în ruptură cu obiceiurile și morala în vigoare. Nimic din toate acestea nu se mai petrece astăzi. Nimeni nu se mai amuză proferând insulte gratuite, schimbând cuvinte
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
procură 37, mai amintesc de vechile forme de exces. Beției simțurilor și cheltuielilor transgresive le-au urmat bucuria cuminte a plimbării, a privitului, a pierderii în mulțime. Este ora petrecerilor „super” sau conviviale: nebunia festivă a cedat locul rațiunii distractive. Carnavalul era momentul veseliei „de sărbătoare”, a râsului general, nestăvilit 38, manifestat prin bufonerii și insulte gratuite, batjocuri și glume, parodii și travestiri ale vieții obișnuite. Acest râs popular și colectiv s-a cam epuizat; a expirat ca tendință dominantă râsul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Hervieu-Léger, Identités religieuses en Europe, La Découverte, Paris, 1996. De asemenea, Danièle Hervieu-Léger, Le pèlerin et le converti, Flammarion, Paris, 1999. 34. Roger Caillois, L’homme et le sacré, Gallimard, „Idées”, Paris, 1950, p. 124. 35. Julio Caro Baroja, Le carnaval, Gallimard, Paris, 1979. 36. Ibidem, pp. 77-83. 37. Elias Canetti, Masse et Puissance, Gallimard, Paris, 1966, pp. 17-20. 38. Mikhaïl Bakhtine, L’œuvre de François Rabelais et la culture populaire du Moyen Âge et sous la Renaissance, Gallimard, Paris, 1970
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
țelurile unui teatru precum cel definit de el - trebuie să fie și ea originară, ceremonială, din familia măștilor sculptate în lemn, în fildeș sau, mai târziu, croite din piele. O mască anterioară degenerescenței a cărei expresie o constituie masca de carnaval, făcută din hârtie sau din mătase neagră. Într-un text din 1909, „Apropo de măști”1, Craig își expune limpede părerile în această privință. Referințele lui în materie sunt, înainte de toate, tragedia greacă și teatrul japonez, marile forme din istoria
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]