8,983 matches
-
la revistele „Cultura” și „Literatura și arta” (1973-1991), iar mai târziu director adjunct la Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău și secretar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Primele versuri i-au fost publicate în „Tinerimea Moldovei” (1965), iar întâia carte, Flăcări albastre, portocalii..., o culegere de proză scurtă, îi apare în 1976. Continuă să publice schițe și povestiri: Țărmul din suflet (1981), Orașul de la capătul pământului (1984), Semănătorii de lumină (1984), Lumina rămâne... (2001), romane: Conul de umbră (1990), Suntem
ZBARCIOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
1999: Nori peste balcoane (jurnalul anilor 1975-1989) și Ceruri nomade (cuprinzând perioada 1990-1996). S. a înregistrat fidel starea de tensiune trăită de exilul românesc anticomunist de la Paris, evaluând cu luciditate evenimentele - semnarea tratatelor de la Helsinki („această nouă înfrângere a occidentalilor”), Carta ’77 și noua poziție a intelectualității franceze („Filosofi, profesori, normalieni resping acum marxismul, totalitarismul și Uniunea Sovietică, dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
frecvent în străinătate (îndeosebi în spațiul germanic). În 1995 părăsește capitala și se stabilește la Jimbolia, unde înființează o fundație culturală româno-germană care îi poartă numele. În 1956 debutează concomitent, cu versuri, la „Steaua” și la „Tânărul scriitor”, iar prima carte, Poeme, îi apare în anul următor. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „Viața românească”, „România literară”, „Tribuna”, „Orizont”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Vatra”, „Tomis” ș.a. De asemenea, e prezent în numeroase publicații din Austria, Germania, Iugoslavia, Franța, Spania, Grecia, Suedia, Ungaria, Norvegia și
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
momente din dezvoltarea și evoluția modelului social european în accepțiunea sa de politică socială europeană. Evoluția modelului social european Din punct de vedere legislativ, unele dintre documentele de referință care au conturat politica socială europeană sunt: Tratatul de la Roma (1958), Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor (1989), Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) și Strategia Europeană de la Lisabona (2000). Datorită relevanței pentru tema abordată, este inclusă în analiză și Constituția Europeană, proiect ambițios, dar controversat aflat în plină desfășurare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anul 1973 Danemarca, Irlanda și Marea Britanie; în anul 1981 Grecia; în anul 1986 Spania și Portugalia; în anul 1995 Austria, Finlanda și Suedia. Intrarea în vigoare a Actului Unic European în anul 1987 a adăugat cooperării politice pe cea economică. Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor (1989) a promovat ideea dezvoltării unui spațiu social european comun și a conturat principiile generale referitoare la condițiile de muncă și de trai ale persoanelor incluse pe piața muncii. Conceptul de spațiu social european a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la dialogul social dintre angajați și angajatori (C. Zamfir, 1995, p. 244). Această configurație a reprezentat un argument în favoarea validării ipotezei conform căreia măsurile cu caracter social au fost, inițial, promovate în Uniunea Europeană în umbra scopurilor economice considerate prioritare. Practic, Carta a marcat momentul de debut în cristalizarea eforturilor și preocupărilor statelor membre „pentru dimensiunea socială a politicilor comunitare în contextul construcției pieței unice europene” (M. Preda 2003, p. 4). Conform procedurilor standard, în septembrie 1989 Comisia Europeană a supus dezbaterii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
momentul de debut în cristalizarea eforturilor și preocupărilor statelor membre „pentru dimensiunea socială a politicilor comunitare în contextul construcției pieței unice europene” (M. Preda 2003, p. 4). Conform procedurilor standard, în septembrie 1989 Comisia Europeană a supus dezbaterii publice adoptarea Cartei. Inițial, Carta a fost adoptată doar de 11 dintre cele 12 state membre de atunci, excepția fiind Marea Britanie. Principalele critici aduse Cartei s-au referit la pericolul pe care adoptarea politici sociale la nivel supranațional îl reprezintă pentru suveranitatea națională
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
debut în cristalizarea eforturilor și preocupărilor statelor membre „pentru dimensiunea socială a politicilor comunitare în contextul construcției pieței unice europene” (M. Preda 2003, p. 4). Conform procedurilor standard, în septembrie 1989 Comisia Europeană a supus dezbaterii publice adoptarea Cartei. Inițial, Carta a fost adoptată doar de 11 dintre cele 12 state membre de atunci, excepția fiind Marea Britanie. Principalele critici aduse Cartei s-au referit la pericolul pe care adoptarea politici sociale la nivel supranațional îl reprezintă pentru suveranitatea națională a statelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
M. Preda 2003, p. 4). Conform procedurilor standard, în septembrie 1989 Comisia Europeană a supus dezbaterii publice adoptarea Cartei. Inițial, Carta a fost adoptată doar de 11 dintre cele 12 state membre de atunci, excepția fiind Marea Britanie. Principalele critici aduse Cartei s-au referit la pericolul pe care adoptarea politici sociale la nivel supranațional îl reprezintă pentru suveranitatea națională a statelor membre. Pe de o parte, este vorba despre statele puternice ale bunăstării forțate să își restructureze prin reducere generosul sistem
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
considerate minimale. Nu în ultimul rând, țările din fostul bloc comunist confruntate cu disparități economice specifice vor bloca potențial procesul de consolidare a spațiului social european (Hagen, apud C. Zamfir, 1995, pp. 244-245). Guvernele statelor membre care au semnat această Cartă s-au angajat să respecte următoarele principii: dreptul de a munci într-o țară membră a Uniunii Europene conform liberei alegeri; libertatea de a alege o ocupație și dreptul de a fi plătit corect; dreptul de a-și îmbunătăți condițiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă; protejarea copiilor și adolescenților; un standard decent de viață pentru persoanele în vârstă; îmbunătățirea integrării sociale și profesionale a persoanelor cu dizabilități (How is the European Union meeting social and regional needs?, 1996, p. 7). România a ratificat Carta Sociala Europeană revizuită a Consiliului Europei adoptată la Strasbourg în data de 3 mai 1996 prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999. În partea a II-a mai mult de jumătate dintre drepturi se referă la asigurarea accesului lucrătorilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi reluate și vor reprezenta o sursă de inspirație pentru viitoarea Strategie de Ocupare a Forței de Muncă. În timpul negocierilor aferente Tratatului de la Maastricht a devenit din ce în ce mai clar că majoritatea statelor membre au dorit să continue direcția inițiată de principiile Cartei Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor. Toate cele 11 state membre - cu excepția Marii Britanii - au votat un număr de capitole majoritare de interes. Acestea sunt: sănătatea și securitatea, cadrul standardelor minime pentru mediul de muncă, informarea și consultarea celor care muncesc, egalitatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încorpora, într-o formă modificată și agreată de comun acord de toate statele membre, principalele idei ale tuturor celorlalte tratate. Constituția Europeană cuprinde patru secțiuni: partea I - definește Uniunea Europeană, valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile și instituțiile sale; partea a II-a - Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii; partea a III-a - politicile și modul de funcționare ale UE; partea a IV-a - prevederile finale, inclusiv procedurile de adoptare și revizuire a Constituției. În ceea ce privește Carta Drepturilor Fundamentale, aceasta a fost elaborată la inițiativa Consiliului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prerogativele, procedurile și instituțiile sale; partea a II-a - Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii; partea a III-a - politicile și modul de funcționare ale UE; partea a IV-a - prevederile finale, inclusiv procedurile de adoptare și revizuire a Constituției. În ceea ce privește Carta Drepturilor Fundamentale, aceasta a fost elaborată la inițiativa Consiliului European de la Nisa din 2000 și se referă la drepturi civile, politice, economice și sociale. Acestea din urmă încorporează drepturile menționate în Carta Drepturilor Sociale ale Muncitorilor adoptată în decembrie 1989
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procedurile de adoptare și revizuire a Constituției. În ceea ce privește Carta Drepturilor Fundamentale, aceasta a fost elaborată la inițiativa Consiliului European de la Nisa din 2000 și se referă la drepturi civile, politice, economice și sociale. Acestea din urmă încorporează drepturile menționate în Carta Drepturilor Sociale ale Muncitorilor adoptată în decembrie 1989 (www.infoeuropa.ro http://www.europarl.eu.int/factsheets/2 1 2 en.htm). Articolul 94 din partea a II-a, titlul IV, referitor la solidaritate, este dedicat interesului statelor membre pentru asigurarea accesului la securitatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cetățenilor la prestațiile de securitate socială, la serviciile sociale și la formele de asistență socială în conformitate atât cu dreptul Uniunii Europene, cât și cu legislațiile și prevederile naționale. Toate cele trei articole sunt inspirate din reglementări europene anterioare, precum Carta Socială Europeană, Carta comunitară privind drepturile muncitorilor și Regulamentele 1408/1971 și 1612/1968. (Gâlea et al., 2004, p. 66). Referindu-ne la partea a III-a, titlul III, „Politicile și acțiunile comune”, remarcăm faptul că politicii sociale nu i-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de securitate socială, la serviciile sociale și la formele de asistență socială în conformitate atât cu dreptul Uniunii Europene, cât și cu legislațiile și prevederile naționale. Toate cele trei articole sunt inspirate din reglementări europene anterioare, precum Carta Socială Europeană, Carta comunitară privind drepturile muncitorilor și Regulamentele 1408/1971 și 1612/1968. (Gâlea et al., 2004, p. 66). Referindu-ne la partea a III-a, titlul III, „Politicile și acțiunile comune”, remarcăm faptul că politicii sociale nu i-a fost dedicat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1996, How is the European Union meeting social and regional needs?, colecția: „Europe questions and answers”, Comisia Europeană, Directoratul General pentru Informare, Comunicare, Cultură și Audiovizual, Direcția de publicații, Bruxelles. *** 1999, Legea nr. 74 din 3 mai 1999, pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, emitent: Parlamentul, publicată în Monitorul Oficial, nr. 193 din 4 mai, HYPERLINK "http://www.mmssf.ro/"www.mmssf.ro. *** 2000, European employment and social policy: A policy for people, colecția
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a fost preferată de Parlamentul European, la vremea când a adoptat Carta Comunitară a Regionalismului. O rezoluție a Parlamentului European din 18.11.1988 chema statele membre ale Uniunii Europene să-și regionalizeze structurile interne. În studiul său privind regionalismul în Europa, Gérard Marcou definește regionalismul ca un „proces ce creează o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Acesta este alcătuit din președinții și vicepreședinții consiliilor județene, persoane alese din rândul consilierilor județeni, precum și reprezentanți ai orașelor și comunelor din județele componente. Aceste regiuni, potențial funcționale pentru aplicabilitatea politicii de dezvoltare regională, au fost stabilite de pe baza studiului Carta verde a dezvoltării regionale în România (1997), în care au fost analizate disparitățile regionale din România și s-au indicat principiile, obiectivele și instituțiile necesare dezvoltării regionale. Printre criteriile de care s-a ținut cont în delimitarea regiunilor se numără
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economic and social cohesion, Bruxelles, 30 ianuarie. European Commission, 2003, Second progress report on economic and social cohesion, Bruxelles, 30 ianuarie. *** 1997, AGENDA 2000 - Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union, Bruxelles, 15 iulie. *** 1998, Carta verde a dezvoltării rurale. *** 1998, Legea dezvoltării regionale nr. 151/1998. *** 2001, Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001. *** 2002, Regular Report on Romania’s Progress towards Accession, Commission of the European Communities, Bruxelles, HYPERLINK "http://www
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scris primul program pentru Mașina analitică a lui Babbage, rămânînd astfel în istorie ca primul programator. Spre sfârșitul secolului XIX au fost construite primele mașini electromecanice de calculat. În anul 1896 -Herman Hollerith, care anterior inventase o mașină comercială cu cartele perforate pentru calcul, sortare, și catalogare a cantităților mari de date, a înființat "The Tabulating Machine Company " pentru a fabrica echipamentul inventat de el. În 1911 această companie s-a unit cu altele și a format "Computing-Tabulating-Recording Company" redenumită în
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
a polilor fiziologici și psihologici. O mare responsabilitate în cunoașterea problemei autismului îi revine mass-mediei. Încet, încet, jurnaliștii au suscitat o creștere a interesului pentru această boală enigmatică care intrigă și emoționează profund. Autism Europa a promulgat în 1992 o cartă pentru persoanele autiste ce vizează restabilirea drepturilor în direcția drepturilor omului, ținând cont de dificultățile lor în viața socială. Din ce în ce mai multe manifestări sunt organizate pentru cunoașterea autismului. Concepțiile privind autismul încep să se cristalizeze din 1993. Mai există totuși păreri
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
calității vieții și integrării sociale a persoanelor cu dizabilități. Pornind de la conținutul unor rezoluții și recomandări ale organismelor europene, de la recunoașterea dreptului la formarea și readaptarea profesională a persoanelor cu capacitatea fizică sau mintală diminuată (prevăzută la articolul 15 din Carta Socială Europeană) și ținând cont de declarația finală a Conferinței miniștrilor responsabili de politicile sociale în favoarea persoanelor cu dizabilități din statele membre (Paris, 1991), Consiliul Europei a elaborat o recomandare adresată guvernelor statelor membre care prezintă următoarele elemente de referință
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Trebuie menționat faptul că acest concept era cunoscut și aplicat în unele țări încă din anii ’80. 1. Pe plan internațional, politica privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități a fost reglementată de o serie de documente cu caracter juridic: Carta Socială Europeană - revizuită (art. 15 - partea a doua); Regulile Standard ONU privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Dizabilități, 1993; Rezoluția Consiliului Europei și a Reprezentanților Guvernelor Țărilor Membre în cadrul Consiliului privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Dizabilități (97/C 12
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]