2,847 matches
-
privim reciproc, ce mult am iubit-o! Haina roșie îmi zâmbește triumfătoare, „sic, sunt din nou la moda!” Mâine merg la vot. Cu cine parol, ce oare să mă îmbrac? Dorina Stoica 15 noembrie 2014 Referință Bibliografică: Haina roșie de catifea / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1415, Anul IV, 15 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului De ghiocelul îți zâmbește, Alungă-ți umbrele din suflet Lumină vei primi prin zâmbet Când primăvară ți-o vestește. Adulmecă-i mireasma fragedă Din catifeaua albelor petale, Adoră-l, ca iti iese-n cale, Sărută-i revenirea lânceda. Coca-Ecaterina Soare Membru al L.S.R.Fil.Olt & Cenaclului literar-artistic "Dumitru Caracostea". Referință Bibliografica: Vine primăvară ! / Coca Ecaterina Soare : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2331, Anul VII, 19
VINE PRIMĂVARA ! de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371729_a_373058]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DILEME ( FRAGMENT 35) Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului To: indara 44@mail.com Subject: Dileme 35 Tentativele soarelui de a pătrunde cu orice preț, prin draperia grea de catifea, eșuară lamentabil. Creată anume pentru a proteja somnul celor ce iubeau confortul dimineților târzii, opunea cu eroism rezistență, asaltului luminii, ce se filtra neputincioasă prin țesutul infailibil. Carlos veghea somnul iubitei de ceva vreme și îi asculta respirația ușoară, ca
DILEME ( FRAGMENT 35) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375663_a_376992]
-
cea dintâi L-a văzut la învierea Sa”( Sfântul Efrem Sirul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii și Învierii, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 202-204). Totul în Cer și toate de pe Pământ trăiesc sublim Marea Sfântă Sărbătoare a Cosmosului. Răcoarea nopții de catifea sau a zilei de borangic se întinde peste frunzișul pădurii cuprinzând ca într-o horă fluturii de lumină, pâlpâind ca niște stropi de scântei prin umbrele lor jucăușe tremurând mirific ca liliacul înflorit la Paștele Învierii. Troițele din lemn care
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Că cineva s-auda și să-l preschimbe-n hohote zglobii. Cu intristare-n glas, mi-am săgetat auzul, demult însângerat Că cineva să-i fie, neîncetat, balsam de bucurii. Cu fericire-n genele umbrițe, cu doruri în priviri de catifea Am dăruit și zâmbete și șoapte, și inima, și suflet. Cu viața înșirata că vechile mâțanii pe fir desprins din stea, M-am dăruit pe mine, să fiu pecete dragă, pe-al vieții simplu cântec.. Referință Bibliografica: Am dăruit, am
AM DARUIT, AM ASTEPTAT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379312_a_380641]
-
încremenesc bujori... Pășesc desculța pe covorul rubiniu, Nu sunt la Grammy, alunec peste frunze... Mă întomnez de ploi, cu-alaiul cenușiu, E totuși vară și pe- ălei, pe pânze. Burgund încremenesc bujori de mai, Iar trandafiri sfioși ivesc potirele de catifea, Ridici cortina peste fire, o muzică de nai, Se- aude-n jur, iar dinspre foișor, adie aburi de cafea. Dansez în ploaie, joc de paparude Că în copilărie, mă cam privești mirat, Te- apropii, trandafirii cu petale ude Mi-i
BURGUND INCREMENESC BUJORI de DANIA BADEA în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369251_a_370580]
-
și stingher... Plutesc prin apa timpului prezent...caut un ungher. În buzele clepsidrei reci... brusc mă risipesc Și simt cum aripi îngerești din umeri obosiți îmi cresc. Nesigur înapoi privesc spre marea nopții infinită Disting o geană de lumină de catifea-nvechită. Târămul umbrelor tăcute lucește-n depărtare Cu pâlpîiri, stăfulgerări se stinge-ncet și moare. Pe-albeața molaticelor mâini cad ploi de arse stele, Pulberea de lună atinge pielea gleznei mele. Umbra pleoapei viorii alunecă pe palidul obraz Surâsuri calde
NOAPTEA DIN VIS... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369238_a_370567]
-
Spre asfințit ne încânta, soarele-n amurg, rotund,imens, învăpăiat,parcă e ars pe rug. Se întinde apusul roșiatic cu a sa hlamidă purpurie, mai roșii că oricând, se sting și macii pe câmpie. Incandescent, măreț în roșii văpăi de catifea, în purpura se îmbracă toată strada mea, copacii, ferestre, acoperișuri și oamenii -s colorați, la fel e si cerul,de la roz la violet, toți norii dantelați. Treptat coboară sub linia de orizont până dispare , La noi când luna apare el
CREPUSCUL de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374152_a_375481]
-
în persoană. Am solicitat o întâlnire și el s-a grăbit să-mi spună că abia așteaptă să mă vadă. Restaurantul „ Capricio” avea numai câteva mese ocupate. Se vorbea pe ton scăzut, aplicele aruncau lumini palide estompate peste draperiile de catifea albastră care acopereau ferestrele. Deși elegant și de bun gust, atmosfera în restaurant era sumbră probabil și din pricina camuflajului. Războiul era prezent la tot pasul, iar cumplitul bombardament din zilele trecute nu putea fi uitat cu ușurință. De cum am intrat
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
Acasa > Impact > Istorisire > FRUMUSEȚI CONCENTRICE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Motto : Asta-i viața mea / deșert de plumb și catifea (Costel Zăgan, DISTIH CELEBRU) Dio habar nu avea că vacanța din vara acelui an se va reduce la o singură zi : toridă din toate punctele de vedere. - Ești gata ? îl trezi din euforie întrebarea vecinei. Ți-ai luat biletul de
FRUMUSEŢI CONCENTRICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374233_a_375562]
-
fi sau nu adevărat ce se -aude pe la colțurile cerului : că nici un înger nu le-ar putea suporta frumusețea nemărginită, mai mult de-o vecie, cel mult două! Zău, omenește, eu îi înțeleg cel mai bine. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (162) Referință Bibliografică: FRUMUSEȚI CONCENTRICE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FRUMUSEŢI CONCENTRICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374233_a_375562]
-
singurătatea, Durerii mele nu-i mai caut leac, Atât de mult mă strânge libertatea Dar tu rămâi departe, în alt veac! SPUNE-MI Spune-mi, cer fără de margini, Unde duce lumea ta? Lasă-mi sfintele imagini Pe un nimb de catifea. Spune-mi, mare fără teamă, Unde piere al tău glas Și când valul tău mă cheamă Unde-i timpul ce-a rămas? Spune-mi, soare veșnic tânăr, Cum să ard neîncetat? Lasă-mi razele pe umăr- Timpul ți-am încredințat
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
ploaia lui de raze, care frige, Cuvinte reci se-adună-n mușuroi. E nefiresc să fim ca doi străini: Eu, la un pol de crudă-nsingurare, Tu, răsăritul sobru, ce mă doare, Un paradox de roze-ntre ciulini. Se sparg intens tăceri de catifea, Oftează cu-al lor glas rănite gânduri, Făcând să plângă și aceste rânduri, Pe foaia de sub ceașca de cafea. Și încă-un lucru este nefiresc: Să stau cu poza ta strivită-n palmă, Fără să știu că, doar privind-o
E NEFIRESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377782_a_379111]
-
goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucea ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu poate fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului“. La început, Gavrilescu vrea să renunțe: „Venisem pentru racoare, pentru natură“, dar apoi, pus
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
unui lambriu. Sub un baldachin se aflau două fotolii într-un stil nedefinit: și italian, și bizantin. Regele intră, în uniformă de cavalerie, însoțit de mama sa. Regina Maria, cu capul acoperit de un turban de argint, cu veșminte de catifea violet, purtînd în eșarfă Marele cordon cu stea al României, înălța capul. Regele, de asemenea. Miniștrii, la fel. Aghiotanții cu ciucuri de aur, cu eghileți din aur, și ei. Prefectul de poliție, în ciuda gulerului care-1 strîngea, și el. Eu, de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Lúvah. 755 Viori și tamburine se veselesc în jurul Teascurilor Vinului. Mică Sămînță, Jucăușa rădăcina, Rîma, micuțul cărăbuș, Furnică înțeleaptă 336, Dansează-n jurul Teascurilor Vinului lui Lúvah; e-acolo Centipedul, Paianjenul cel cu mulți ochi al gliei, Cîrtita cea-nveșmîntată-n Catifea, Si Urechelnița-narmată, plăpînda larva, blazon al Nemuririi; 760 Încetul melc fără de casă, lăcusta care cîntă, bea și rîde: Iarnă sosește; și-îndoaie zveltul trup fără să murmure. Acolo e Urzica, cea care-nțeapă cu puf moale; și-acolo (e) Scaietele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
turnat... cu armele și cu porumbeii spioni...?! Nu ți-am spus că am turnat-o pe nevastă-mea că ascultă Europa liberă și că-și face moațe din Scînteia?! Ce mai vrei? Gh. P. doi: Lasă tu turnătoriile astea de catifea..., vinovățiile astea de operetă...! Gh. P. unu: Da tu nu mi-ai cîntat ca un tenor liric, și inocent, aria cu fiul în America și cocoșeii de aur? Gh. P. doi: Tocmai de aia. Spune ce ascunzi în sufletul ăla
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prin tenul smead, ca de prinț indian, prin zecile de rubine care Îi dau un aer de nabab, prin cupeul negru, căptușit cu saten de culoarea somonului, ci și prin fastul veșmintelor: redingote În culori pale, veste de mătase ori catifea, deschise la toți nasturii. Sau lordul Hertfort, fratele fostului mare Leu, Lord Seymour. „Ca niște «regi În exil», spre a relua numele unui roman de Alphonse Daudet, acești gandins din high life, de la ducele de Bisaccia la Guy de la Tour
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sinonime: „elegant”, „spilcuit”, „aranjat”, „cochet”, „dichisit”, „fercheș”, „ferchezuit”. Toate extrem de potrivite unui dandy de pe malurile Senei, ce poartă „venghercă de postav negru cu brandenburguri și cu chiostecuri, pantaloni nohutii largi de se vedea numai vârful botinei de lac; jiletca de catifea vișinie, cu găitan de fir de jur Împrejur și mai multe lanțuri de aur la ceasornic”. Cu un glosar alături, aflăm că pantalonii sunt de culoarea năutului, adică gălbui, că vengherca e o haină scurtă de postav sau că, de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe buzele zeflemiștilor.” 1 Pentru cine Îl cunoaște Însă În plină maturitate, pe la jumătatea secolului, spectacolul e mai degrabă trist. Barbey se vede silit să-și drapeze sărăcia Într-o excentricitate la limita ridicolului. El poartă o mantie căptușită cu catifea, sub care se ascunde costumul cam jerpelit din tinerețe, mănuși roșii sau albe, dantele, pantaloni albi, tiviți În culori violente și niște plete rebele sub o uriașă pălărie de catifea roșie. Și modestul său apartament, În care a rămas o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
excentricitate la limita ridicolului. El poartă o mantie căptușită cu catifea, sub care se ascunde costumul cam jerpelit din tinerețe, mănuși roșii sau albe, dantele, pantaloni albi, tiviți În culori violente și niște plete rebele sub o uriașă pălărie de catifea roșie. Și modestul său apartament, În care a rămas o singură piesă prețioasă, un fotoliu Louis XIII, cu armele cavalerului d’Aurevilly, trădează aceeași „nobilă sărăcie” trăită timp de peste 30 de ani. Când Îl observă trecând, ca un „copil bătrân
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
domnul Robert de Montesquiou, dacă ar fi doar atâta, nu ar fi decât un exemplar, original și somptuos, În care s-ar putea recunoaște orice banal tânăr contemporan”1. În tinerețe, decis să-și surprindă contemporanii prin extravaganța costumelor de catifea albă, prin buchetele de violete prinse În loc de cravată, el Își compune mai apoi un stil de o sobră eleganță: mantou gris perle, cu tăietură simplă, eșarfă albă. Semn distinctiv - un baston cu măciulie din porțelan albastru. Cu gesturi ample, bizare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar și pentru decadenții francezi, În al căror spirit crește. Se lansează eclatant În viața mondenă a Londrei, dar și la Paris, unde e văzut din ce În ce mai des. Își dobândește notorietatea nu numai datorită Înfățișării sale excentrice (cravata verde, vestele de catifea, pantalonii prea scurți, ciorapii colorați, crinul ofilit ținut ostentativ În mână), nu doar cu stilul provocator de a face conversație, ci și prin operă. Poemele, nuvelele, romanul Portretul lui Dorian Gray, piesele de teatru, eseurile Îi aduc un succes copleșitor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bulevadul La Tour-d’Auvergne la redacția Le Temps pentru a-și face corectura. Să lansezi cu Eugène Sue acest mantou-pelerină Într-o nouă culoare, ca a hârtiei de Împachetat. Să cinezi la Mrs. Norton În compania lui Disraëli, Înveșmântat În catifea neagră, cu pantaloni roșu aprins și vestă stacojie. Să te delectezi alături de contele Germain, strălucind de rubine, la supeurile selecte ale marchizului de Caderousse. Să participi, sfătuit de Norman Parkinson, la dineul anual, din luna mai, oferit de președintele „Royal
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
această galerie a dandy-lor Înveșmântați și excentricul Baudelaire, pe care Nadar Îl surprinde În plin dezastru financiar, parând printr-o ținută de o eleganță extremă: capă azur, pantaloni negri, cizme văcsuite, mănuși roz. Fac vogă În epocă și costumele de catifea albă sau asortate cu starea sa de spirit (cenușii, verzi ori bleu) ale contelui de Montesquiou, pantalonii liliachii ai lui Paul Bourget, veșmântul gris perle al lui Oscar Wilde, care iese În public ca un porumbel strălucitor, spre a pune
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]