3,886 matches
-
afirmăm că și în oștile românești din secolele XIV-XV existau oameni bine înarmați, la fel ca cei din statele feudale apusene. O frescă de pe un stâlp din biserica Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș reprezintă pe un cavaler înarmat așa cum erau înarmați cavalerii occidentali. La 22 iunie 1456, într-un document dat de Petru Aron, acesta făgăduia regelui Poloniei îi va trimite în ajutor “patru sute de lănci (sulițe) sau patru sute de călăreți cu lănci, înarmați cum se cuvine pentru război, cu cuirase”, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aproape fundamental deosebit de acela folosit de oștile feudale din Apusul continentului. Istoricii militari sunt de acord cu faptul că tactica și strategia oștilor occidentale feudale se rezuma, până către sfârșitul secolului al XV-lea, aproape la un singur principiu, atacul cavaleriei executat în masă. J. B. Liddell Hart arăta că “lipsa de subtilitate a acestei strategii caracteriza mentalitatea acestei epoci. Strategia medievală, de fapt, nu admitea în mod obișnuit decât un singur procedeu: trebuie să se meargă drept spre țintă și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Consiliului de la Rouen, au trimis regelui englez provocarea (le défi) prin care îi cereau să le spună “locul și ziua când se va da bătălia”. Folosirea unor manevre în timpul bătăliei erau excluse de pe câmpul de luptă. Avea loc șarja de cavalerie urmată de lupta om la om, bătălia transformându-se într-un duel de mari proporții. În acest sens, pare semnificativă observația pe care o făcea Jean de Beuil, soldat de meserie, despre lupta de la Formigny (15 aprilie 1450): “niciodată o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și într-un loc potrivit, Ioniță a atacat cu oamenii săi, dar și cu cumanii, care au revenit în flancurile inamicului. O manevră, pe care au folosit-o și oștenii trimiși de Alexandru cel Bun regelui Poloniei, în timpul luptelor cu cavalerii teutoni. Conviețuirea timp de câteva secole cu populații asiate și, mai apoi, vecinătatea cu acestea au influențat armamentul și, mai ales, tactica și strategia folosită de români în Evul Mediu. Inferioritatea în armament a acestora i-a făcut să o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de râuri repezi și de torente primejdioase, cu căi și poteci nespus de strâmte...”. Românii au avut un aliat prețios în natura înconjurătoare și au știut să profite la maximum de acest lucru. Același Verancsics arăta că Moldova avea “o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului în asemenea locuri grele, încât cei care nu ar vedea acest lucru, cu greu ar putea fi făcuți să creadă. Îmbrăcați într-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la hus, care în cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot gâscă. După o altă opinie, hânsarii alcătuiau un corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei Corvin, au apărat porțile de la intrarea în Târgul Baia. Faptul că în Letopiseț este deplânsă moartea husarilor viteji în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deoarece sunt foarte bine apărate de munții cei mai abrupți, de pădurile cele mai grele de străbătut, de cele mai mari prăpăstii, de râuri repezi și de torente primejdioase, cu căi, cu căi și poteci nespus de strâmte, cu o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului...” despre a cărei valoare s-a pomenit mai înainte. Puterea militară a celor trei Țări Române a demonstrat-o și campania din 1595
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
A Roșcăi. Era o fimee blondă foarte harnică dar și lumeață. Pe atunci purtau femeile catrință și cu ciubote cu tureatcă 4 răsfrântă. Pe la nunți ea chiuia să sară dranița de pe casă și bătea din pinteni ca un sergent de la cavalerie. Îi plăcea și să facă treabă, dar și să joace și să chiue, de mama focului. Mare lucru de nu samăn eu ei. Oamenii îi ziceau lui Vasile Sofroni Iftime și Ciobănosu. Deși era văr drept cu bunicu meu V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
îmi lăuda ofițerii ruși că-s brav. Și acolo noi ofițerii eram găzduiți în vila unui mare boer Pîcleanu care a fost ministru prin țări străine. Numai ce într-o sară iată că avem ca musafiri un regiment rusesc de cavalerie. I-am primit noi foarte bine și ei oameni voinici și frumoși și cu frizuri frumoase. Și tot îmi zicea maiorul: "Ai, ce mai zici, băete?". Urma alege, domule maior. Numai ci s-au îmbătat grozav și au borât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
treaba asta costa mulți bani. Asta o făcea în com.Salcea, jud.Botoșani. Și din pricina asta Alexandru Cantacuzino-Pașcanu s-a despărțit de ea. Cu dânsa a avut o singură fiică cu numele Elena care s-a măritat cu locotenentul de cavalerie Băleanu, din mare viță de boer, dar fără avere. Pe care l-am cunoscut în 1917 în Baea ca locotenent și în 1932 ca colonel la niște alergări de cai la Iași, unde a amețit și era să moară. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că război pe două fronturi nu pot duce. Este peste puterile României.” Frecușurile dintre noi și Stafka contrinuară [...]. Brătianu a cedat, tratatul s-a făcut cu cinci zeci de mii de ruși, adică două divizii de infanterie și una de cavalerie. Oricum, afară de chestia celor două sute de mii de ruși, Brătianu a obținut câștig de cauză în toate celelalte puncte cerute de el, atât în ce privește convenția politică, cât și cea militară [...]. În primele zile ale lunii august, toate negocierile erau sfârșite
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
deconcertantă și de o rea voință flagrantă. Incidentele se multiplicau: unii comandanți ruși au dat trupele jos din tren și au decis să facă haltă de multe ore în diverse gări; alții au plecat când au vrut. Două divizii de cavalerie s-au oprit 48 de ore la Râmnicu Sărat ca să-și potcovească caii etc. Astfel, germanii n-au întâlnit în realitate o opoziție rusă în câmpia valahă și au acționat pe un front larg; rușii, argumentând că Armata Română în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de aici discuții lungi, recitirea unor pagini, dacă nu a întregii cărți. Așa am devenit un fel de Don Quijote, de mi se stricaseră creierii de atâta citit, noroc că nu mă lăsa prietenul meu Mihai Dobrescu să citesc romane cu cavaleria rătăcitoare, că n-ar fi rămas armată de oi, capre și vaci nenimicită de mine cu sulița din arac de fasole. Sigur că visam noaptea, dar și ziua, cum că unele din paginile alea nemuritoare le-aș fi scris eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
boii și caii noștri. În timpul zilei (27 august), au hărțuit pe ai noștri și au ucis mai mulți oameni cu tunurile”. Odată terminat podul, trupele au trecut pe malul celălalt al Prutului: „Regele a trecut el însuși pe pod cu cavaleria [...]. Tătarii au trecut și ei podul. Regele era într-o situație foarte grea. Armata a stat toată noaptea în ordine de bătaie. Regele s-a culcat pe pământul gol, lângă dragoni.” (joi, 29 august). În cadrul excursului nostru, importantă este prezența
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căci sosise seraskierul cu o armată numeroasă. Din ordinul regelui, ostașii au încercat să urce un tun lituanian în vârful movilei, dar nu au reușit. Armata s-a retras apoi spre Albița-Drânceni, unde o parte din infanterie și regimentele de cavalerie ușoară au opus o dârză rezistență. Ostașii poloni au trecut prin Drânceni, Moșna, Podoleni, s-au oprit între Prut și Jijia, apoi au continuat deplasarea prin Bohotin, Chiperești, Măcărești. La 10 septembrie, regele se întorsese la Țuțora. Încercările polonilor de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cancelarul Gavril Ivanovici Golovkin (1660-1734), în Jurnalul său, sunt exagerate: 61.803 - infanteria otomană (20.000 ieniceri, 10.000 gebegii și cuirasieri, 7.000 tunari, 1.400 pionieri, 3.403 ieniceri din Egipt, 2.000 bosnieci și arnăuți); 20.000 - cavaleria otomană și slujitorii pașalelor, 17.873 ziameturi și timare, 17.773 reprezentau patru corpuri de spahii, 2.046 o unitate de gardă; total cavalerie: 57.862. Deci, total infanteria și cavaleria otomană cu tătarii: 189.665. Artileria turcă era înzestrată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tunari, 1.400 pionieri, 3.403 ieniceri din Egipt, 2.000 bosnieci și arnăuți); 20.000 - cavaleria otomană și slujitorii pașalelor, 17.873 ziameturi și timare, 17.773 reprezentau patru corpuri de spahii, 2.046 o unitate de gardă; total cavalerie: 57.862. Deci, total infanteria și cavaleria otomană cu tătarii: 189.665. Artileria turcă era înzestrată cu 84 tunuri, 360 piese de câmp, 25 mortiere. Mai aproape de realitate era situația statistică privind armata rusă dintr-o altă sursă: 38.246
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Egipt, 2.000 bosnieci și arnăuți); 20.000 - cavaleria otomană și slujitorii pașalelor, 17.873 ziameturi și timare, 17.773 reprezentau patru corpuri de spahii, 2.046 o unitate de gardă; total cavalerie: 57.862. Deci, total infanteria și cavaleria otomană cu tătarii: 189.665. Artileria turcă era înzestrată cu 84 tunuri, 360 piese de câmp, 25 mortiere. Mai aproape de realitate era situația statistică privind armata rusă dintr-o altă sursă: 38.246 combatanți (31.554 - infanterie și 6.692
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
otomană cu tătarii: 189.665. Artileria turcă era înzestrată cu 84 tunuri, 360 piese de câmp, 25 mortiere. Mai aproape de realitate era situația statistică privind armata rusă dintr-o altă sursă: 38.246 combatanți (31.554 - infanterie și 6.692 - cavalerie), 18 tunuri, 69 tunuri care erau la regimente, 13 mortiere. În Raport către regele Stanislaw Leszczynski, generalul Stanislaw Poniatowski considera că armata turcă era alcătuită din 120.000 ieniceri și spahii, în afară de tătari și poloni, iar armata rusă era de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
11.200 de oameni. Același număr de regimente alcătuiau diviziile comandate de generalii Ludwig Nicholas Allard, Weide și Ensberg. Divizia generalului Lebrecht Janus, care îndeplinea și funcția de locțiitor al generalului B. P. Șeremetev, era alcătuită din opt regimente de cavalerie, fiecare regiment având 1.000 de călăreți, în total: 8.000 de oameni. Divizia generalului baron Karl Edward von Rönne, cu același număr de regimente, cuprindea și un escadron de gardă, format din 300 de gradați, cu misiunea de a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu misiunea de a asigura paza țarului. Artileria rusă avea un regiment de tunari cu 1.500 de oameni și unul de „bombardiere”, cu același număr de oameni. Ea era înzestrată cu 60 de tunuri. Fiecare regiment de infanterie, de cavalerie și de dragoni aveau patru tunuri mici. La această campanie au mai participat 10.000 de cazaci și 6.000 de moldoveni, care „nu sunt potriviți - conform părerii a lui Moreau de Brasey - decât să devasteze un ținut ca și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devasteze un ținut ca și tătarii”. (Oare, despre ce teritorii devastate de moldoveni este vorba?, n.a.). Amiralul Just Juel (1664-1715) semnala participarea în această campanie a unui număr de 36.000 ruși, armata rusă fiind lipsită aproape cu totul de cavalerie (eroare!). Autorul acestor însemnări considera că pe Valea Prutului au luptat peste 100.000 de turci. El îl citează pe țar, care ar fi afirmat că armata otomană era formată din 119.665 combatanți, plus 70.000 tătari, iar armata
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de combatanți turci și 12.000 de călăreți ruși. Alte informații cu privire la efectivele forțelor combatante provin de la căpitanul James Jeffries, în Depeșe diplomatice din Bender și Adrianopol (2 iulie 1711, Bender): 60.000 ruși (40.000 infanterie și 20.000 cavalerie), 60 piese de artilerie, 20.000 erau detașați la Azov și 12.000 pe lângă cazaci și calmuci; 80.000 turci (ieniceri și spahii), 30.000 tătari. O știre din Veneția ne oferă următoarele date: 80.000 turci, 30.000 cazaci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ofensiva întregii armate în direcția Dunării și prin capturarea depozitelor cu provizii ale turcilor. La începutul campaniei (mai 1711), armatele ruse, aflate sub comanda feldmareșalului conte B. P. Șeremetev, aveau ca obiectiv trecerea Nistrului. La 30 mai, de ziua țarului, cavaleria rusă formată din 12.000 de călăreți sub comanda feldmareșalului B. P. Șeremetev, a trecut Nistrul. La 5 iunie, armata rusă din care făcea parte și un contigent de răzeși basarabeni, totdeauna gata de luptă (orheieni, soroceni, lăpușneni), sosise la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în această ordine până spre Fălciu, pe malul drept al Prutului, pentru ca acest râu să fie permanent un obstacol în calea turcilor, care mărșăluiau pe celălalt mal al râului. Generalul Karl Edward von Rönne, care se afla la Fălciu cu cavaleria sa, a primit ordin să înainteze spre râul Siret și să captureze proviziile inamicului. Turcii au acționat mai repede, au trecut Prutul și au ocupat târgul Fălciu. I-a atacat pe cei 4.000 de ruși, care constituiau detașamentul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]