12,819 matches
-
de ignoranță să crezi în așa ceva. Însă ei sunt cei ignoranți. Dacă nu pot pricepe modul în care suntem o parte componentă a lumii naturale din jurul nostru, atunci ei sunt cei cu ochelari de cal, nu noi. Mma Makutsi turnă ceaiul și-i dădu lui Mma Ramotswe cana ei. — O să-i spuneți asta doamnei din America? întrebă ea. Cu siguranță o să vrea să știe: „Unde-i cadavrul? Arată-mi exact locul unde zace fiul meu.“ Știți cum gândesc oamenii ăștia. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
la fel ca ei, dar se înșală. Știința reprezintă numai o parte a adevărului. Lumea e constituită din multe alte lucruri pe care americanii adesea nu le văd, deși ele sunt întotdeauna sub nasul lor. Mma Ramotswe puse cana de ceai pe masă și se căută în buzunarul rochiei. — Am găsit și asta, spuse ea, scoțând fotografia de ziar împăturită și înmânându-i-o secretarei. Mma Makutsi despături bucata de hârtie și o netezi pe biroul ei. Se uită la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-mi place deloc mutra lui. — Exact, confirmă Mma Ramotswe. Omul ăsta-i hain. Mma Makutsi rămase tăcută și câteva momente nici una nu spuse nimic, Mma Makutsi continuând să se uite cu atenție la fotografie, iar Mma Ramotswe în cana de ceai. Apoi Mma Ramotswe rupse tăcerea. — Cred că dacă s-a întâmplat ceva rău acolo, omul acela trebuie să fie de vină. Nu crezi c-am dreptate? — Ba da, răspunse Mma Makutsi. Aveți dreptate. Făcu o pauză, apoi întrebă: — Și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
loc binecuvântat. Puteți fi sigură de asta. Mma Ramotswe se holbă la adjuncta ei. Iată o idee interesantă, dar care poate fi discutată pe larg altădată. Între timp, mai aveau două-trei lucruri de pus la punct. — O să faci în continuare ceai, spuse ea ferm. Te pricepi de minune. Voi fi fericită să mă ocup de asta, acceptă Mma Makutsi, zâmbind. Nu văd motivul pentru care un detectiv particular-adjunct n-ar face ceai când nu-i cineva mai mic în schemă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
lucruri de pus la punct. — O să faci în continuare ceai, spuse ea ferm. Te pricepi de minune. Voi fi fericită să mă ocup de asta, acceptă Mma Makutsi, zâmbind. Nu văd motivul pentru care un detectiv particular-adjunct n-ar face ceai când nu-i cineva mai mic în schemă care să facă asta. Fusese o discuție stânjenitoare și Mma Ramotswe răsuflă ușurată când se termină. Se gândi că ar fi cel mai bine dacă i-ar da, cât de curând, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Apoi Mma Ramotswe rupse tăcerea. — Ce-ar fi dacă ne-ați spune câte ceva despre dumneavoastră, Rra? Apoi, ceva mai încolo, ne putem întoarce la întrebarea asta care vă tulbură atât de rău. Asistenta mea o să ne facă o ceașcă de ceai mai întâi și o s-o bem împreună. Domnul Badule încuviință din cap bucuros. Era în pragul lacrimilor, iar Mma Ramotswe știa că ritualul ceștilor de ceai fierbinți ținute între palme va face cumva ca povestea să curgă de la sine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
care vă tulbură atât de rău. Asistenta mea o să ne facă o ceașcă de ceai mai întâi și o s-o bem împreună. Domnul Badule încuviință din cap bucuros. Era în pragul lacrimilor, iar Mma Ramotswe știa că ritualul ceștilor de ceai fierbinți ținute între palme va face cumva ca povestea să curgă de la sine și-l va liniști pe bărbatul acesta încercat. — Nu sunt un om important, începu domnul Badule. Sunt de fel din Lobatse. Tatăl meu a lucrat ca ordonanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
bățul. Menajera mai în vârstă dădu din cap a încuviințare. — Da, o știm. — Cine e? Tânăra își recuperă bățul și se uită în ochii lui Mma Makutsi. — Aia-i o doamnă foarte importantă! Vine aici, stă în fotoliu și bea ceai. Asta face. Cealaltă chicoti. — Dar e și o doamnă foarte obosită, adăugă ea. Biata de ea, muncește atât de mult încât trebuie să stea întinsă în dormitor mult timp, să-și recapete puterile. Cea tânără izbucni în hohote de râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să se întoarcă în fiecare vineri, ca un băiețel de școală care se duce acasă în week-end. Mma Makutsi aruncă o privire spre ceainic. Era o zi sufocantă și se întrebă dacă-i vor oferi și ei o cană de ceai. Din fericire, servitoarea mai în vârstă îi surprinse privirea și o servi. — Și vă mai spun ceva, zise tânăra în timp ce aprindea sobița cu parafină pentru ceainic. I-aș scrie o scrisoare soției și i-aș povesti despre cealaltă femeie dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
încununată de succes. O să lase asta în seama lui Mma Ramotswe. E o femeie înțeleaptă, cu o experiență de viață mult mai mare decât a ei. Ea va ști ce-i de făcut. Mma Makutsi își făcu o cană de ceai de rooibos și se așeză comod pe scaun. Se uită la pantofii ei cu trei năsturei strălucitori. Oare ei or ști răspunsul? Probabil că da. CAPITOLUL PAISPREZECE La cumpărături în oraș În dimineața succesului remarcabil dar și însoțit de complicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
garajului, ștergându-și mâinile de o bucată de cârpă unsuroasă, după ce reparase exemplar o cutie de viteze complicată. Și, pe fundal, așezați în birou, el și Mma Ramotswe, mult mai în vârstă de-acum, cu părul încărunțit de ani, sorbind ceai de rooibos. Asta se va întâmpla în viitorul îndepărtat și mai erau multe de făcut până la realizarea acestui final fericit. În primul rând, o să-i ducă în oraș și o să le cumpere haine noi. Ca de obicei, orfelinatul fusese generos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
limba printre dinți de parcă ar fi vrut să-și umezească buzele. Ea remarcă gestul și îi observă și pata umedă de sudoare de la subraț; unul dintre șireturi îi era desfăcut, constată ea, iar cravata avea o pată de cafea sau ceai. Nu-mi place să fac asta, Rra, spuse ea. Dar asta mi-e meseria. Uneori trebuie să fiu dură și să fac lucruri care nu-mi fac plăcere. Iar ceea ce fac acum trebuie făcut fiindcă undeva există o americancă îndurerată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
din start că-i vorba de-o minciună și-i trimit la închisoare pentru cel puțin un an. Dacă au condamnări anterioare, și de obicei au, primesc mai mulți ani. Mma Ramotswe duse cana la buze. Îi plăcea să bea ceai la masă și avea o cană specială în acest scop. Se gândi ce-ar fi să încerce să-i cumpere și domnului J.L.B. Matekoni o cană asemănătoare, deși ar putea fi dificil, deoarece cana ei era de proveniență engleză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
era tocmai un fleac, dar asta era deja de domeniul trecutului și puteau aplica de-acum noua regulă. — Mma Ramotswe, se încumetă el, nu ești în apele tale în seara asta. E cumva din vina mea? Ea puse cana de ceai pe masă și se uită la ceas. N-are nimic de-a face cu tine, îl liniști ea. Trebuie să merg să stau de vorbă cu o persoană în seara asta. E în legătură cu fiul doamnei Curtin. Iar persoana pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de stele, și pe ea, pe Mma Ramotswe, de la Agenția de astronaute nr. 1, plutind imponderabilă, răsturnată cu capul în jos, legată de dubița albă printr-o frânghie subțire de rufe. Se opri la Francistown și bău o cană de ceai pe veranda unui hotel cu vedere la calea ferată. O locomotivă diesel, care remorca o garnitură de vagoane pline cu călători din nord, trase la peron; un marfar încărcat cu minereu de cupru extras din minele din Zambia era garat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
revista ar fi mult mai accesibilă. Urmară câteva zile liniștite, în care, încă o dată, nu avură nici un client și putură să se ocupe de treburile administrative. Mma Makutsi își unse mașina de scris și cumpără un ibric nou pentru prepararea ceaiului de rooibos. Mma Ramotswe le scrise vechilor ei prieteni și aduse la zi bilanțul, pentru sfârșitul anului financiar. Nu câștigase o grămadă de bani, dar nici nu lucrase în pierdere, în plus fusese fericită și se distrase bine. Asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fac să semene cu diamantele. Sunt aproape ca originalul. Când se întoarseră, Carla și americanca stăteau una lângă cealaltă, iar figura femeii mai în vârstă exprima pace, aproape bucurie, ceea ce-i spunea lui Mma Ramotswe că își atinsese scopul. Băură ceai împreună, doar privindu-se una pe cealaltă. Băiatul avea un cadou pentru bunică, o bucată de steatit pe care o sculptase chiar el. Ea îl primi și îl sărută cum ar fi făcut orice bunică. Mma Ramotswe avea un cadou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să le vină să-nghită așa ceva?”, cam fără chef de viață și în dispoziție meditativă pentru că, „uite, Oscar azi nu prea înoată cu poftă, n-are direcție, iar Guppy e apatic”, cu lăbuțele adunate pe pântece, după ce și-a băut ceaiurile pentru circulație și-a înghițit pilulele pentru tensiune, cu pixul în mână, întorcând foile cât mai rapid, căutând cu privirea fazele alea fierbinți-fierbinți. Pe urmă, în baie, după mai multe încercări, renunțând să se mai întrebe de sănătate. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
țărm, pregătit să-ți facă sirenele respirație gură la gură... cum zice Milo, făcând pe adolescentul întârziat. Uneori durează mai mult, alteori te schimbi dintr-odată, nu-ți mai place nimic, chiar nimic, vezi lumea ca printr-un pahar de ceai de mușețel, butonezi telecomanda, îi ții pumnii crocodilului s-ajungă barca din urmă, hai, mai cu energie, îi admiri dinții, îl încurajezi când a-nceput să mestece o bucată de cârmă, așa, tu lasă picioarele în jos, mai aproape, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Dar așa se făcu că, În zori, cînd vîntul se liniștise, iar valurile Încetaseră să mai izbească puternic În zidul de piatră, Oberlus zări corpul navei, făcut țăndări, odihnindu-se pe cornișa de stîncă, leșurile care pluteau și sacii cu ceai pe care-i tîra curentul spre mal. Trei bărbați, vlăguiți și răniți grav, reușiseră cu chiu, cu vai să se urce pe coastă și zăceau cu fața În jos, leșinați și sîngerînd, pe o minusculă plajă de pietre. CÎnd, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mai mare pentru el, desigur, decît micul cufăr plin ochi de perle și dubloni grei de aur pe care Îl descoperi Încastrat Într-un perete despărțitor, aflat Îndărătul unei hărți a Franței. Le porunci „sclavilor” săi să care sacii cu ceai, mătăsurile și ustensilele de pe vas Într-una din peșterile mari din vale, iar În zilele următoare Îi obligă să desfacă bucată cu bucată rămășițele navei distruse, aducînd pe uscat bucățile care i-ar fi putut fi de folos și Îngăduind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
contact fără să-i sară afară. Asta trebuie să fie din vina estrogenelor conjugate pe care le ia în fiecare dimineață în sucul de portocale. Nu se poate face că nu vede toate astea. Ăsta trebuie să fie Androcurul din ceaiul său cu gheață de la prânz, dar de asta n-o să se prindă niciodată. N-o să mă prindă niciodată. Brandy Alexander, cu picioarele ei trase în ciorapi de nailon pe bord, regina absolută încă-și mai citește cartea în ediție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Cam pe la trei după-masa ne-am întâlnit cu un agent imobiliar în sufrageria baronială a unei vile din West Hills. De jur-împrejurul nostru sunt oameni de la catering și florari. Masa e întinsă și plină vârf cu argintărie și cristaluri, seturi de ceai, samovare, sfeșnice, cupe de tot felul. O femeie într-o uniformă șleampătă de tweed de secretară sperietoare de ciori despachetează cadourile astea de argint și cristal și ia notițe într-un carnețel roșu. Un flux continuu de flori ne înconjoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mine șefu', două zile m-am pregătit. Mi-am luat tot ce-ți trebuie, parcă m-am dus în Sahara, nu la Sarichiojd. Sarichiojd îi zice locului cu pricina. Ploscă de mînă în pîslă, ține apa rece, o canistră de ceai englezesc gata făcut, nici nu te apucă cufureala, conserve, ciocolată, o carte de citit, tutun, tutun am luat și pentru ei. Nu că n-ar avea, ăștia au de toate și, dacă n-au comandă, se duc la prima circiumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Acele cîteva clipe în care totul i s-a lămurit în minte au fost decisive pentru viitorul relațiilor sale cu K.F. Brusc, s-a simțit foarte sigur de sine, a împins cu palma chipiul pe masă și a cerut un ceai. "Sînt ieșit din zori să controlez zona. În partea dumneavoastră nu este nimic. Absolut nimic!" K.F. a adus de la bucătărie o cană cu ceai, repede, prea repede, puteai crede că fusese pregătită dinainte. Chiar era. "E de tei, domnule adjutant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]