8,276 matches
-
lor tinand-o ocupată pe caserita cu discuții ușoare. Dar nea Mitică s-a întors spre ei și le-a spus hotărât: “Eu am aici de discutat lucruri importante. Ea va fi nevasta mea. Aceasta este mult mai important decât ceapă voastră, sau ce vreți voi să cumpărați”. El - 37, ea - 19 Discuția din supermarket era atât de serioasă, încât trei luni mai tarziu, în ianuarie 1964, nea Mitică s-a căsătorit cu Nicole. Și dacă Nicole și Mitică sunt împreună
O LECTIE DE VIATA DESPRE CE INSEAMNA SA LUPTI PENTRU IUBIREA TA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372096_a_373425]
-
Nu departe, la un alt foc, pe o pirostrie mare, se pregătea cina care împrăștia un miros deosebit de plăcut. Într-o căldare imensă forfotea mămăliga, iar într-o tingire mare de aramă se prăjeau câteva bucățele de carne amestecate cu ceapă, mulți cartofi și alte legume. Mâncători erau destui, dar și vasul în care se pregătea era pe măsură. Seara veni repede. Vremea se mai răcorise. Înainte de a se întuneca, țiganii, ca la o comandă, se adunară să cineze la masa
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
să se dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
ca de-obicei Când,la poartă moș Andrei, Om cuminte și sfătos: -Vino, șezi oleacă jos! Stă se scarpină în barbă, Cu bastonul tunde iarbă, Zvâcnește-ncet dintr-un picior, Eu stau pe bancă răbdător. Dă un cald miros de ceapă Și se-ndură să înceapă: -Nu știu dacă are rost, Dar mă-ntreb ca omul prost, Dacă vine-n frunte-un fost, Ne-ntărâtă, ne omoară Și își bate joc de țară, Iar discipolii lui toți Mint într-una și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
să fie mama acasă, Doamne!” Așezată la pândă în fața ferestrei, a tastat cu mâinile al căror tremur nu-l putea stăpâni, până a dat de numărul telefonului de acasă... Silvia spăla câteva vase la bucătărie și Tudor toca mărunt două cepe din cele cumpărate de ea în piață. Tristețea lor se simțea până și în felul în care rezolvau treburile gospodărești. Mâinile se mișcau încet, după automatisme formate de mulți ani și privirile erau pustii, goale, ca și când forme, culori sau dimensiuni
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
importanță: -Eh, spanac! Cucul...este și el o amărâtă de pasăre...banală...cenușie...ca o cioară nenorocită...dar cu o coadă mai lungă și corpul fusiform. Iar cântecul lui...să fim serioși! Ochii celor din jur se făcură mari cât cepele. Sorbeau cuvintele savante ale importantului domn. -Vasăzică...așa arată cucul! Domnul cel important continuă să privească cerul cu paiul în gură. Simțea mângâierea admirației celor din jur, plină de invidie. Deodată, interesantul domn se ridică brusc, arătând cu degetul: -Uitați-vă
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
țâr? - Da, un pește lung și subțire ca un pui de șarpe, un fel de scrumbie de mare. Era la hala de pește din Piața "Carol" și lua tata uneori să-l săreze și să-l usuce pentru salată cu ceapă și oțet. - Ei, tocmai de el mă îndrăgostisem eu lulea. Era frumușel, de familie bună, învăța bine și avea niște ochi albaștri ca valurile mării, care mă cuceriseră definitiv. Așa ziceam eu atunci. - Nu mi-l amintesc! - Erai în clasă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
străbătură, îndemnând-o să dea fuga spre florile de la icoană, s-aline căpriorul. Până să plece, smulse repede de ici, de colo, niște busuioc sfânt, ca să-i dea putere și să-l păzească de alte necazuri. Smulse și fire de ceapa ciorii, zisă Steaua Bethleemului, bună de alinat rănile și niște măseaua ciutei, vindecătoare și ea, liniștind și scăzând căldura celui vătămat. Le-amestecă și le frecă în mâini. Odată zemurile unite, picură din ele peste rănile căpriorului. Încet, încet acesta
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
pătez hainele, că sunt plină de roșii din cap până în picioare. - Mamă, dar ce faci aici? întrebase Ovidiu arătând spre ceaunul enorm ce trona pe pirostrii, deasupra unui foc strașnic. - Of! Fac zacuscă, am copt vinetele și ardeiul, am călit ceapa, mai am să termin bulionul, apoi le amestec. - Păi, mamă, te prinde noaptea până termini! remarcase el cu destulă ușurință. - Știu, dar roșiile le aveam tocate de ieri, mâine e ziua lu' tactu, trebuie să le termin în seara asta
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
căci o auzeau scheunând ca un cățeluș când se trezea din agonie. Nu mai avea putere să plângă, biata făptură! Iliuță venea în fiecare zi la ferestră cu câte un coltuc de mămăligă rece și câte două trei fire de ceapă, smulse de prin răzoarele sătenilor să le dea surioarei, dar nu putea să intre. Stătea acolo și-i îngâna frânturi de povești din cărțulia tatei iar ea se liniștea o vreme din suspine, lipindu-și mâna de fereastra rece. El
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
era nevoit să întrerupă lucrul pentru o vreme, așa că se vor putea bucura de tihna casei lor, așa neterminată cum era și chiar de nu aveau de niciunele, vor mânca amândoi chiar și numai o bucată de mămăligă cu o ceapă sărată, numai să fie împreună, doar ei și pruncii lor, la adăpost de urgia părinților lui. De dimineață venise în vizită mama ei, luptându-se cu viscolul și ninsoarea, căci auzise de durerile îngrijorătoare ce o apucau adesea, de la o
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
mănânc. - Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh, mi-a venit pofta de o supă de fasole cu mămăligă rece și ceapă spartă. Știi, că pe vremuri... Mi-e puțin penibil, ce poate să creadă omul, că am rămas cu gusturi rurale sau că nu vreau să fac cheltuieli mari. Dar el, dimpotrivă, interpretează cu totul altfel. - Sigur că da! Tu poți
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
trăistuța fermecată. La prânz, întind ștergarul pe un hat, sub un păr pădureț, rînduiesc mâncarea, așa cum face acasă bunica, rup turtița în bucățele și-I îmbii “poftiți la masă!” O binemeritată pauză în care bunicul împarte puiul, brânza și sparge ceapa presărând-o cu sare. Mâncăm cu poftă, bem apă și bunicul își răsucește o țigară din foi. Mă uit cu admirație cum dintr-o mișcare scapără amnarul lovit de cremene, bumbacul arde și meticulos bunicu-și aprinde țigara. Fumul albăstrui are
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
vindea produse alimentare, multe aducându-le din Bulgaria. Cine-i trecea pragul casei, scotea pentru ospăț tot ce avea mai bun. Când avea mai puțin, punea alături de mâncarea servită, la marginea mesei pe șervețele albe din pânză brodată, pește sărat, ceapă, ridichi, praz...ca pe orice masă de om simplu și primitor. Pe lângă munca mea, uneori o însoțeam pe mătușa Marusa la plecările ei în Bulgaria. Astfel am avut în gând tentația de a mă căsători cu fata unor prieteni de-
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Oltenița. Înapoi spre Călărași, cu o ora și jumătate diferență. - Vreau să mă spăl și eu un pic, să mănânc ceva că nu am avut timp să mănânc nimic de dimineață, să mă schimb... - Imediat îți încălzește mama tocănița de ceapă cu carne de pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
pahar cu vin când mă întorc de la muncă, în fiecare seară. - Bine, fata tatii. Să dea Dumnezeul cel Bun! Săndica s-a răcorit cum a putut la ligheanul cu apă rece, apoi a mâncat tocănița de pui, cu stufat din ceapă verde și s-a pregătit să-și ordoneze actele necesare pentru Dorobanțu. Trebuia să se scoale de dimineață, să nu piardă primul autobuz. Dacă îl pierdea, trebuia apoi să încerce să ajungă totuși cu autostopul și nu era încântată de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
artă. Expoziția a stat sub semnul primăverii și al diversității, în cadrul ei 45 de artiști expunându-și lucrările ce pot fi grupate în mai multe secțiuni: pictură - Tiberius Adet, Dan Alexiu, Mihaela Baltag, Ana-Maria Bărbos, Marcel Bejgu, Veniamin Caminschi, Emanuela Ceapă, Corneliu Cubleșan, Alina Dumitrescu, Inga Edu, Marilena Ghiorghiță, Mihaela Ilie, Florica Ionescu, Alexandru Ionescu, Mihaela Laslo, Constantin Mazuru, Tănase Nicolae, Miltiade Nistoroiu, Ana Oprișoreanu, Valter Paraschivescu, Ovidiu Paștina, Virgil Potârcă, Camelia Profirescu, Daniela Rîndașu, Valeriu Scărlătescu, Geanina Sfinteș, Elisabeta Stănculescu
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
Dumitrescu). Portretele mai reduse la număr decât peisajele reprezintă personaje mitologice - “Ciclopul” de Veniamin Caminschi, domnitori - “Petru Rareș” de Maria Băbușanu, instrumentiști - “În zori”de Adrian Nicolae, personaje literare sau dramatice - “Cavalerul tristei figuri” de Mariana Voicu, “Teatru” de Emanuela Ceapă. De menționat sunt și bustul poetului Mihai Eminescu realizat în ghips de Iustin Bratu și “Autoportret dormind” de Florin Șuțu. Imaginile realizate într-o cromatică diversificată se înscriu pe o axă geografică și temporală vastă, de la spații autohtone: Aluniș, Breaza
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
casei era stratul cu flori al Dadei Maranda ,supranumit si “ pământul sfănt”. Dada il lucra și il îngrijea mai cu drag decât orice loc din curtea sa! Și, încet, încet, a mai “ ciupit” câte o palmă, două de la stratul de ceapă din dreapta și de la cel cu roșii, din stânga, pănă a “dublat prada de ...război, “ cum îi plăcea să spună. Căci în casa lui Pavel Cuci s-a dus un veritabil război ...verbal și s-au dus lupte aprige, vreme de câteva
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
ei pretendent, îi pune acestuia în beregată bățul cu care se hîrjoniseră pînă atunci și, mirîndu-se perfid că progenitura Chiriței n-o iubește, o somează: Cum, nu mă iubești? Strîngîndu-i tot mai tare juvățul. La care Guliță, cu ochii cît cepele, recunoaște: Te iubesc, te iubesc, te iubesc!... 18 aprilie Întîmplarea a făcut ca furios/ distrat să cad (în ianuarie) pe gheață și spre satisfacția unora căderea (contuzie forte) să fi fost pe mîna dreaptă, cea care de ani de zile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că nu-i ajunge leafa, imediat o considerăm acțiune dușmănoasă. Eu am considerat că de mult am depășit stadiul acesta, tovarăși. Că dacă o să ne ocupăm în continuare să strângem fiecare fleac, că a spus unul că n-a găsit ceapă pe piață și în loc să-i criticăm pe Banc și Giosan că n-au organizat să producă ceapă, îl criticăm pe acela pentru că a îndrăznit să se plângă că nu e ceapă sau roșii, pantofi sau ciorapi buni ș.a.m.d.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
depășit stadiul acesta, tovarăși. Că dacă o să ne ocupăm în continuare să strângem fiecare fleac, că a spus unul că n-a găsit ceapă pe piață și în loc să-i criticăm pe Banc și Giosan că n-au organizat să producă ceapă, îl criticăm pe acela pentru că a îndrăznit să se plângă că nu e ceapă sau roșii, pantofi sau ciorapi buni ș.a.m.d., nu procedăm bine. Și eu i-am criticat pe tovarășii de la industria ușoară și de la comerț pentru că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]