2,002 matches
-
produsă, la nivel individual, de situația de a fi într-o poziție inferioară și nesigură și era însoțită de ideologia stigmatului etnic. Iată un exemplu: - Maghiarii obișnuiți cum erau? Cum se purtau cu dvs.? - Cum să zic... Mă simțeam de parcă cerșeam ceva. Nu îmi plăcea, pentru că se uitau de sus la tine, parcă ziceau: „Ăștia sunt români, sunt înapoiați”. Când erai la piață, trebuia să te rogi de ei să îți cumpere lucrurile... Era neplăcut, dar alte soluții nu aveam (C.B.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
săptămânală. În același text introductiv directorul conturează un program ce ar rezulta din starea politică și culturală a țării. Cât privește literatura, aceasta ar trece printr-o „perioadă de istovire”, întrucât „înstrăinată de aspirațiunile și interesele marelui public, ea-și cerșește existența de la așa-zisa «elită socială», ale cărei gusturi cosmopolite scriitorii noștri încearcă să le împace copiind pe întrecute modele străine”. C. Rădulescu-Motru se arată totuși încrezător în viitorul culturii, care trebuie să fie „potrivită geniului său, ferită de ademenirile
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
de-aici, străinu-s/ de voi, Morților,/ și de tine, Maică/ a țărânilor!// [...] ! nu vin să vă judec,/ nu vin să vă schimb,/ numa limba-n gură/ în tăcere-o plimb!// ! de-mi știam venitul,/ nu veneam deloc,/ focul ți-am cerșitu-l,/ Țară Nenoroc!// ! carnea mea curată/ arde-o bine, foc,/ gura-ți spune vorbe/ de cenușă-n loc,// gura-ți spune vorbe/ de cenușă-n loc,/ carnea mea curată/ arde-o bine, foc!” Punctul central al acestui exercițiu de mare
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
alteori, în imagini macerate de senzualitate, apar chipurile spectrale ale celor posedați de dorință. Erotică sau poetică, transa este specifică artei, „triștilor visători” „nevrozați”, pe care îi îndeamnă, pentru a se vindeca, spre „țări de voluptate”, populate deopotrivă de „fecioare cerșind nervoasele iubiri”, de „flori și poezie”. Amintirea, ca și așteptarea împlinirilor pasionale se petrec între hipnoză și paralizie, mai degrabă ca un îngheț decât ca o debordare de energie. Astfel, anxietatea erotică se estompează, se distilează în vis, ca în
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
cantități mai mici de mâncare, pentru a vă asigura că va mânca tot. Deparazitarea porcilor Lăsați câteva bucăți de cărbune în coteț. Ei vor mânca necesarul pentru a rămâne fără viermi. Deparazitarea cailor și a caprelor Animalele vor ajunge să cerșească acest remediu. Hrăniți fiecare animal cu câteva țigarete fără filtru pe săptămână. Astfel nu vor face viermi. Tratament cu pelin împotriva paraziților interni Nu hrăniți animalul 24 de ore înainte de tratament. Amestecați câte 1 lingură de praf de usturoi, pelin
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
tablă de lîngă el? Acolo-și ține apa fiartă. A, neamțu-i un băiat de treabă, zău! Ă Fii serios! îl repezi Flask. Are un polonic și un bidon de ulei. I s-a terminat desigur uleiul și vine să ne cerșească un pic. Oricît de curios ar putea să pară ca o balenieră să ceară cu împrumut nițel ulei într-o regiune unde vînau balene și oricît ar contrazice străvechea zicală „a vinde castraveți la grădinari“, asemenea lucruri se întîmplă uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ghiftuiților, sau strivește frazele «măsluite» și «tâlcurile ticluite, scrobite» ale boemei decadente. În legătură cu aceasta, e de notat cum vechea boemă e văzută ca un sediu alcoolic și dezmățat, și În care cu o ironie abil plasată de poet, țiganca argheziană cerșește În refrenul: „Cine mai cumpără flori miresei?” În opoziție cu noua boemă. Aceasta Își păstrează numele poate În virtutea inerției vocabularului, compusă din grupuri vioaie de artiști, Într-o fierbere fertilă, adevărați agitatori ai străzii. Boemă nouă, În fond un pseudonim
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin glasul poetei Maria Banuș: «Nu suntem carne de ospețe Să știe corbii și să-nvețe!» și-a Învățat să răspundă cu calm și hotărâre: «Cu nărăviții la măcel Știm să vorbim În chip și fel». (Ă). Dar noi nu cerșim pacea. Noi o vom impune, iar la nevoie vom ști s-o apărăm. Poeții noștri sunt conștienți de aceasta: «Dar dacă dușmanul/ Va scoate arcanul/ Rotund să măsoare/ Gâtlej de popoare/ Atunci da, atunci/ pentru noi, pentru prunci/ Pacea Înseamnă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ea nu le este adecvată”5. Ideile rațiunii orientează cercetarea spre unificarea și sistemarizarea sub principii mai generale a cunoștințelor despre fapte, spre ceea ce Kant va numi „folosirea sistematică a intelectului”6. Prescriind o asemenea folosire a intelectului, „rațiunea nu cerșește, ci ordonă, deși fără a putea determina limitele acestei unități”7. Kant va menționa trei cerințe, pe care le va caracteriza drept principii generale ale cercetării naturii, și anume principiile omogenității, sprecificării și continuității formelor. Primul principiu orientează intelectul spre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente în legătură cu o vătămare suferită; cerșește, fură sau depozitează alimente; extinderea timpului de stat la școală (sosiri mult mai devreme și plecări mult mai târzii); oboseală constantă, lipsa atenției sau adoarme în clasă; abuz de droguri sau alcool. Cauzele abuzului sunt multiple: contextul socio-economic (sărăcia unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
două-trei ori, ca să întreb: „Noi, adică cine? Rușii sau americanii?“ Am făcut-o din enervare, dar și ca să evit confuzia între acel „noi, care făceam un pic de ordine în bordelul ăsta planetar“ și „noi, care nu știam decât să cerșim credite din Occident în loc să trudim“. Acceptă rectificarea, zâmbind și câteva minute fu atent la folosirea pronumelor. „Noi“, cei buni, își îndeplineau greaua lor misiune de stăpâni ai lumii, pedepsindu-i pe cei vinovați, protejându-i pe cei drepți, dar mai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai ales demonstrând prin exemplul lor că formula fericirii universale fusese descoperită și se afla la îndemâna tuturor. O clipă mai târziu, confuzia revenea, iar „noi“, cei răi, începeau „să bea, să se dezlănțuie într-o isterie à la Dostoievski, să cerșească dolari“. Erau, într-adevăr, multe trupuri frumoase pe nisipul auriu al plajei, iar tinerețea lor și liniștita insolență a mișcărilor înlăturau orice tentativă de critică. Fericirea era prea evidentă, se vedea pe pielea lor, în mușchii lor, în curgerea mașinilor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în care este gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
soțul infidel, rezistența din ce în ce mai scăzută la frustrare, starea avansată de depresie etc. Încearcă după această tentativă de sinucidere să capteze atenția soțului implorându-l și relatându-i viața prin care a trecut, plină de evenimente dureroase. În fapt, ea îi cerșește afecțiune și valorizare, devenind dependentă de acesta. O perioadă, tensiunile dintre cei doi soți au un nivel mai scăzut de manifestare, dar în cele din urmă situația scapă de sub control, soțul pleacă la o altă femeie și hotărăște să divorțeze
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcool. Așa se pot explica numeroasele neajunsuri materiale din familiile de alcoolici, care, de cele mai multe ori, au repercusiuni grave asupra creșterii și dezvoltării pe toate planurile a copiilor, a căror îngrijire și educație necesită resurse. Uneori, copiii sunt puși să cerșească, mai ales în acele familii unde condițiile materiale sunt foarte precare iar nivelul de educație este aproape absent (copiii nu merg la școală, familia locuiește în mizerie, există un nivel crescut al promiscuității morale - toate acestea pe fondul unui consum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fizic, sexual, emoțional, neglijarea, pe fondul unui mediu familial alterat sau al unei familii dezorganizate, constituie de multe ori cauze ale ajungerii copiilor în stradă. De asemenea, nu trebuie omis că unii copii sunt trimiși de familie în stradă să cerșească. 8,9% dintre ei provin din centre de plasament din care au plecat. Copiii din centrele de plasament care ajung în stradă sunt de asemenea foarte vulnerabili, ținând cont de faptul că socializarea lor în cadrul unui mediu închis este probabil
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cel puțin de către o parte a populației rome. ● Petrecerea timpului liber 22,9% dintre copiii care au răspuns la întrebarea legată de petrecerea timpului liber au precizat fie că muncesc, fie că ajută în gospodărie, în timp ce 5,2% menționează că cerșesc, probabil trimiși de familie pentru a aduce venituri în gospodărie. Doar 7,4% afirmă că învață, deci merg la școală în mod constant, în timp ce procentul celor care spun că își petrec timpul la școală este dublu. Explicația acestei diferențe constă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cazier - 15,5%. 5. sunt în grija a două sau mai multe fundații - 49%. Datele din raportul UNICEF (2000) menționat anterior relevă că 32% dintre copiii străzii din toată țara nu au acte de identitate, că aproape 80% dintre ei cerșesc, 16% spală mașini și 14% fură. Legendă: - roșu - surse „exterioare” individului (comunitate sau stat) - verde - autoexcluziune - portocaliu - consecințe ale excluderii de pe piața muncii negru - consecințe asupra familiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
toate acestea, periodic, venea să vadă ce mai facem. Slăbise mult, nu prea avea cu ce să se întrețină. La noi găsea întotdeauna o masă caldă. La plecare, mama îi făcea un pachețel și îi dădea câțiva bănuți. Surda nu cerșea niciodată. Pe mine, mă ruga să îi dau caietele folosite, iar pe mama să-i prăjească semințe de dovleac sau floarea soarelui pe care le cumpăra de la piață din bănuții primiți în dar. Semințele le punea în fișicuri făcute din
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
capului familiei. Model de înaltă demnitate feminină este și Caterina alias Surda care, rămasă pe drumuri după ce bărbatul de al doilea, un bețiv violent, i-a vândut casa pentru plata datoriilor făcute cu băutura, ajunsă bătrână, bolnavă, totuși „Surda nu cerșea niciodată”. Am remarcat în povestirile lui Dan Petrescu că acesta nu se dedică creionării unor portrete minuțioase, cu descrieri fizice ample, doar câteva cuvinte, în una, două fraze, însă lasă cu măiestrie să se dezvăluie personalitatea acestora din faptele lor
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
-și amintea exact. Mama ei nu se exprimase prea clar. Acești copii apăreau Însă destul de des și Întotdeauna aveau un sfârșit tragic: se sinucideau, fugeau de acasă și deveneau actori de circ, erau văzuți mulți ani mai târziu În Bursa, cerșind sau prostituându-se. Stând singură În pat noaptea, În timp ce Lefty era la lucru, Desdemona Încerca să-și amintească detaliile acestor povești, dar erau prea de demult și acum Euphrosyne Stephanides era moartă și nu mai avea pe cine să Întrebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ce-ar fi putut ei să facă nu m-ar fi ajutat. Nimeni nu mă putea ajuta. În fiecare zi duceam gașca la Ali Baba, și le luam hamburgeri vegetarieni, cu șaptezeci și cinci de cenți bucata. Aveam de ales Între a cerși sau a vinde droguri. În cea mai mare parte a timpului stăteam pe lângă tufele de mimoză, din ce În ce mai disperat. De câteva ori m-am plimbat până pe malul mării și am stat pe plajă, dar după o vreme n-am mai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
salariul la cote minime. S-a ajuns, în zilele de astăzi, la concluzia că serviciul e o pierdere de timp, căci în momentul în care iei salariul, nu te prea deosebești cu nimic de persoana care stă la colțul străzii cerșind. Atât doar că tu ai mâncarea asigurată pe o săptămână, pe când el o are doar pe o zi, cea de azi. Era mai bine pe vremea împărăției. Atunci, fiecare avea un loc de muncă și un salariu asigurat. Țara în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
s o mai rețină un pic pe Scribonia. — Mi-e frig, adie o șoaptă dinspre ea. Frig, ca-n insula aia blestemată care i-a devenit mormânt. Unde a osândit-o pe Iulia, fata lor. Fructul nopților lor de dragoste. Cerșește îndurare din ochi, dar ambele năluci îi întorc spa tele. Parcă se țin chiar și de mână! Vrea să spună ceva, să-i despartă, dar Pollio îi aruncă peste umăr: — Eu mi-am sacrificat viața pentru fiul ei, dar tu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-se, ca și cum ar fi primit o lovitură în moalele capului, apoi agățându-se disperat de colțurile mesei, să nu cadă. — Ce s-a întâmplat? întreabă speriat. Libertul se prăvălește, greoi, în genunchi și începe să se tâ rască înspre el. Cerșește, cu brațele întinse, mila împăratului: — Iertare, preamilostive stăpâne, dar înălțându-l astfel, îl con damni fie la moarte, fie la nebunie, fie la amândouă la un loc. — Cum îndrăznești? șuieră Augustus. — Preabunule, iartă-mi cutezanța, se smiorcăie secretarul. Atinge podeaua
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]