33,474 matches
-
să aibă și evidente "asemănări de familie". Un exemplu revelatoriu ni-l oferă , despre care s-a scris mult în ultima vreme, și nu doar în paginile revistelor. Un prim studiu ceva mai consistent asupra grupării, aparținând lui Petru Poantă (Cercul Literar de la Sibiu, Cluj, Ed. Clusium, 1997), se referea doar la activitatea publică a Cercului, de la înființare și până la încetarea funcționării lui. Dar existența Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
s-a scris mult în ultima vreme, și nu doar în paginile revistelor. Un prim studiu ceva mai consistent asupra grupării, aparținând lui Petru Poantă (Cercul Literar de la Sibiu, Cluj, Ed. Clusium, 1997), se referea doar la activitatea publică a Cercului, de la înființare și până la încetarea funcționării lui. Dar existența Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
în paginile revistelor. Un prim studiu ceva mai consistent asupra grupării, aparținând lui Petru Poantă (Cercul Literar de la Sibiu, Cluj, Ed. Clusium, 1997), se referea doar la activitatea publică a Cercului, de la înființare și până la încetarea funcționării lui. Dar existența Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate fi redusă la susținerea principiilor criticii lovinesciene și resurecția baladei
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
activitatea publică a Cercului, de la înființare și până la încetarea funcționării lui. Dar existența Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate fi redusă la susținerea principiilor criticii lovinesciene și resurecția baladei. Pentru a releva în mod adecvat rolul fecund pe care l-au avut "cerchiștii" în dezvoltarea criticii literare, poeziei, prozei, dramaturgiei era nevoie de un studiu aplicat
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
un studiu aplicat asupra tuturor acestor domenii. Un asemenea travaliu nu-l putea realiza decât un critic matur, cu vocația sintezei, așa cum ne-am convins după lectura noului volum al lui Ovid S. Crohmălniceanu, scris în colaborare cu Klaus Heitmann (Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane, București, Ed. Universalia, 2000). Pornind de la celebra teorie a lui Lucian Blaga, potrivit căreia cultura germană ar fi influențat în mod "catalitic" spiritualitatea românească, autorii au încercat s-o valorifice din
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
București, Ed. Universalia, 2000). Pornind de la celebra teorie a lui Lucian Blaga, potrivit căreia cultura germană ar fi influențat în mod "catalitic" spiritualitatea românească, autorii au încercat s-o valorifice din plin, punând în seama acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu sagacitate "sursele originare", temele și motivele predilecte, tendințele clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
plin, punând în seama acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu sagacitate "sursele originare", temele și motivele predilecte, tendințele clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare exercitând-o asupra lor atât Goethe, cu care-i familiarizase Blaga, cât și - ne atrag atenția autorii - antologia lui Börries von Münchausen, Meisterballaden. După ce Revista Cercului n-a mai putut apărea, Ion Negoițescu lansează ideea "euphorionistă" (v. Ion Negoițescu, Radu Stanca - Un roman epistolar, București, Ed. Albatros, 1978), care pleda pentru "europenizarea" spațiului spiritual românesc, în sensul unui transplant selectiv, al valorilor majore, de la antichitatea greco-latină
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
această "doctrină" utopică (un fel de "manierism al clasicității", după Ion Vartic) a marcat în chip aparte operele "cerchiștilor", conferindu-le o notă distinctă, de înaltă, frenetică intelectualitate. Un amănunțit istoric al baladei românești, populare și culte, de până la apariția Cercului Literar s-a dovedit foarte util pentru ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i considere pe "cerchiști" un fel de postmoderniști avant la lettre. Ecouri "euphorioniste" găsesc apoi autorii și în lirica nebaladescă a Cercului Literar (Doinaș, Radu Stanca, Eta Boeriu), și în dramaturgie (Radu Stanca, Ion D. Sârbu), și în traducerile realizate de "cerchiști" (Faust, Divina Commedia etc.) și în critica și eseistica lor (Ion Negoițescu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
de Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann, remarcabilă prin viziunea cuprinzătoare și sistematizarea riguroasă, prin atitudinea nepărtinitoare, obiectivă față de textele supuse investigării și acuitatea reflecțiilor critice, are totodată meritul de a ne fi oferit o imagine completă și corectă, nedeformată a Cercului Literar de la Sibiu, aceasta datorându-se, credem, și faptului că, în sfârșit, dramaturgia și proza lui Ion D. Sârbu sunt reintegrate într-un context în lipsa căruia n-ar putea fi înțelese și interpretate în mod adecvat. Ion D. Sârbu, considerat
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
sunt reintegrate într-un context în lipsa căruia n-ar putea fi înțelese și interpretate în mod adecvat. Ion D. Sârbu, considerat mereu un outsider, chiar și de către colegii săi de generație, apare aici ca o figură de prim plan a Cercului Literar, "al doilea autor dramatic ieșit din rândul cerchiștilor" după Radu Stanca și prozatorul par excellence al grupării, care a lăsat "singura operă de "sertar" importantă a literaturii române din anii comunismului". Unica exegeză notabilă consacrată până acum operei lui
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Eugen Ionescu spunea odată că am devenit prea neînsemnați pentru a mai scrie literatură. Dar nu cumva tocmai din conștiința acestei insignifianțe se nasc și marile cutezanțe? A fost oare "euphorionismul" o simplă utopie? Desigur, o utopie fără de care însă Cercul Literar de la Sibiu, așa cum pertinent au arătat Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann, n-ar mai fi dobândit semnificația pe care o are astăzi în cultura română: "Contactul cu spiritualitatea germană... a prilejuit ca, după Junimea și Gândirea, o altă grupare
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Literar de la Sibiu, așa cum pertinent au arătat Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann, n-ar mai fi dobândit semnificația pe care o are astăzi în cultura română: "Contactul cu spiritualitatea germană... a prilejuit ca, după Junimea și Gândirea, o altă grupare, Cercul Literar de la Sibiu, să se impună la un nivel comparabil, prin valoarea și originalitatea operelor cărora le-a dat naștere". După Literatura română între cele două războaie mondiale sau Literatura română și expresionismul, acest volum purtând semnătura regretatului Ov. S.
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
le-a dat naștere". După Literatura română între cele două războaie mondiale sau Literatura română și expresionismul, acest volum purtând semnătura regretatului Ov. S. Crohmălniceanu este o contribuție exegetică la fel de importantă, prima și, deocamdată, singura de o asemenea anvergură dedicată Cercului Literar de la Sibiu.
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
face și va face prozeliți! A doua știre, mult mai puțin burlescă, îl are ca erou nedorit pe Geo Dumitrescu. Pentru Traian Băsescu, poate ar trebui spus că poetul octogenar e autorul volumelor "Aritmetică" (1941), "Aventuri lirice" (1963), "Nevoia de cercuri" (1966) și al antologiilor "Jurnal de campanie" (1974), "Africa de sub frunte" (1978), "Versuri" (1981). Geo Dumitrescu a condus prima serie a "României literare" postbelice, între 1968 și 1970, după ce, atât înainte cât și după război a fost un activ diriguitor
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
foarte departe de ceea ce este, în adevăr, opera literară a ficționarului și actorului Dominic Stanca. Lucrurile sînt nu se poate mai bine puse la punct de această masivă ediție critică. Coleg cu Nicolae Balotă "în fragedă pruncie", membru al celebrului "Cerc literar" de la Sibiu, apoi, cu o prodigioasă carieră în teatru, Dominic Stancu este unul dintre cei mai importanți scriitori uitați, cu o operă literară ascunsă vreme de cîteva decenii, un univers care abia acum poate fi descoperit. Poet și prozator
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
mai fărîmițează pietrele pustiului/ și nu mai amenință picioarele miriapozilor în goana spre Fata Morgana/ ascultă de un stăpîn îmbrăcat în negru de un diavol îmbrăcat în alb/ înconjurat de animale blînde ridici o mînă deasupra celeilalte/ și desenezi un cerc de lumină/ în cerc efigia unui rege" (Ghearele leului care nu mai fărîmițează). Aplicată asupra ființei umane, această violență declanșatoare de libertate constă în capacitatea ei de metamorfoză. Adică în putința de-a schimba identitatea omului. Masca, deghizarea, toată gama
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
și nu mai amenință picioarele miriapozilor în goana spre Fata Morgana/ ascultă de un stăpîn îmbrăcat în negru de un diavol îmbrăcat în alb/ înconjurat de animale blînde ridici o mînă deasupra celeilalte/ și desenezi un cerc de lumină/ în cerc efigia unui rege" (Ghearele leului care nu mai fărîmițează). Aplicată asupra ființei umane, această violență declanșatoare de libertate constă în capacitatea ei de metamorfoză. Adică în putința de-a schimba identitatea omului. Masca, deghizarea, toată gama de disimulări, alcătuiește o
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
amoral. Însă una din fațetele cele mai caracteristice ale Jurnalului lasă o mărturie tocmai asupra devotamentului și lealității sale față de părinți, față de limba română, patria sa interiorizată, față de marii săi dascăli, în frunte cu Lucian Blaga, față de prietenii din rîndurile Cercului literar. Înțelegînd a-și păstra verticalitatea morală, tînărul scriitor și universitar preferă a renunța la carieră atunci cînd i se cer compromisuri: "I se cerea "de la început comiterea unei obligatorii fărădelegi: trădare, denunț, crimă". Și relatarea indignată continuă cu întîmplări
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
Despre Nora Iuga ar fi mai multe de spus. S-a născut la 4 ianuarie 1931 în București și este o cunoscută germanistă. A publicat până în prezent zece volume de versuri (Vina nu e a mea, Buc., EPL, 1968, Captivitatea cercului, Buc., CR, 1970, Scrisori neexpediate, Buc., CR, 1978, Opinii despre durere, Buc., CR, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, Buc., CR, 1983, Piața cerului, Buc., CR, 1986, Cântece, Buc., CR, 1989, Dactilografa de noapte, Buc., CR și ASB, 1996
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
dobândesc un fel de prioritate logică și valorică: declanșează, prin nevoile și revendicările lor, mecanismele puterii; devin, în cazul reformei, destinatarul acțiunilor autorității și, în cazul revoluției, judecătorul puterii înseși. Ca atare, imaginea propusă până acum pentru a reprezenta puterea - cercul - lasă locul alteia - elipsa - care are două centre formate din conducători și conduși. Reflectând această situație, legitimizarea se desfășoară în două direcții și se constituie în două teorii: Machttheorie, justificarea prin forță, și Anerkennungstheorie, justificarea prin recunoaștere. Le vom examina
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
altă perspectivă decît cea "oficială", consfințită de manuale, e semn de criză morală. Și că "o parte" din oamenii de cultură, cei indisciplinați, creează "o imensă confuzie" nerespectînd ierarhia. În privința patriotismului, Eugen Simion dă "ad usum Delphini" o definiție în cerc: "Patriotismul este un sentiment metafizic după părerea mea și existențial evident. Patriotismul înseamnă tatăl tău, mama ta, familia ta, locul în care te-ai născut, femeia cu care te însoțești, înseamnă copilul tău, literatura ta, poeții tăi, lumea în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
P. P. Carp pentru sfera politicului, deși vestitul discurs "Era nouă" care coagulează politic junimismul e rostit abia în 1881. Celelalte grupuri de funcțiuni ale Junimii, enumerate de dl Alexandrescu, mi se par mai puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți) e interesantă în sine. Două observații ar fi de notat aici. Prima că pe lîngă Maiorescu și Carp, Th. Rosetti ar fi făcut parte din primul cerc, al conducătorilor. În realitate, Th. Rosetti
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți) e interesantă în sine. Două observații ar fi de notat aici. Prima că pe lîngă Maiorescu și Carp, Th. Rosetti ar fi făcut parte din primul cerc, al conducătorilor. În realitate, Th. Rosetti, chiar dacă în martie 1888 (deci după peste două decenii de la întemeierea Junimii), a fost premierul primului guvern junimist, nu era decît o figură ștearsă, care n-a exercitat, aici, nici un rol conducător. În schimb
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]