2,433 matches
-
În meniuri, desemnînd carnea rece, după fiambre au venit abia la unșpe dimineața. — Dar tu Încă n-ai aflat, Îmi spuse directorul. — Nu. N-a aflat Încă, se băgĂ un chelner. — E o chestie care se-ntîmplă foarte rar, spuse alt chelner. Muy raro. — Și tristă, spuse directorul clătinînd din cap. — Da, tristă și bizară, completă chelnerul. Foarte tristă. — Povestiți-mi. — E o chestie de care-auzi foarte rar, spuse directorul. — Povestiți-mi. Hai, povestiți-mi odată. Directorul se Întinse peste masă ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Încă n-ai aflat, Îmi spuse directorul. — Nu. N-a aflat Încă, se băgĂ un chelner. — E o chestie care se-ntîmplă foarte rar, spuse alt chelner. Muy raro. — Și tristă, spuse directorul clătinînd din cap. — Da, tristă și bizară, completă chelnerul. Foarte tristă. — Povestiți-mi. — E o chestie de care-auzi foarte rar, spuse directorul. — Povestiți-mi. Hai, povestiți-mi odată. Directorul se Întinse peste masă ca și cum ar fi vrut să-mi șoptească un secret important. — Știi, În pistolul Ăla cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-mi odată. Directorul se Întinse peste masă ca și cum ar fi vrut să-mi șoptească un secret important. — Știi, În pistolul Ăla cu apă... Avea apă de colonie. Bietu’ băiat. — Adică nu era o glumă chiar așa de proastă, Înțelegi? spuse chelnerul. — Era doar ceva vesel. Nimeni n-ar fi avut de ce să se simtă jignit, spuse directorul. Bietu’ băiat. — Înțeleg, spusei. Voia doar să ne distrăm cu toții. — Da, a fost vorba doar de o tristă neînțelegere. — Și cu pistolul ce-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a zis? — S-a prăbușit lîngă el și a zis: „Pedro, ce ți-au făcut, Pedro? Cine ți-a făcut asta, Pedro? Oh, Pedro.“ — Polițiștii au fost nevoiți s-o ia de-acolo pentru că nu se mai putea controla, adăugă chelnerul. — Se pare că avea probleme cu pieptul. Cică a luat parte la primele lupte ale mișcării și a luptat În Sierra, dar era prea bolnav ca să mai poată continua. — Și ieri după-amiază ieșise și el În oraș ca să mai Înveselească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Pe sticla de colonie era o etichetă cu adresa magazinului. Sticla au găsit-o În toaletă. Acolo și-a umplut pistolul. După ce le-a cumpărat a intrat aici, probabil pentru că Începuse să plouă. — L-am văzut cînd a intrat, spuse chelnerul. — Ei, și la ce veselie era aici, cu cîntatu’ și restu’, l-a cuprins și pe el buna dispoziție. — Chiar că era vesel, spusei. Plutea. Directorul Îi dădea Înainte cu logica lui spaniolă neobosită. — Asta-ți face băutura cînd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Te deranjează? Hai să te speli. Poți să vorbești ce vrei și cît vrei. Cine crezi c-o fi fost piticu’ Ăla care vorbea de parcă le știa pe toate? Nu știu. Da’ o să aflu. — M-a deprimat. Hai, să mergem. Chelnerul cel bătrîn și chelios ne descuie ușa. Cum merge ofensiva, tovarăși? ne-ntrebă. — Bine, tovarășe. Totu-i În ordine. — MĂ bucur. Am un băiat În brigada 145. Îi știți cumva? — Eu sînt tanchist, spuse Al. Tovarășu’ face un film. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-ntrebă. — Bine, tovarășe. Totu-i În ordine. — MĂ bucur. Am un băiat În brigada 145. Îi știți cumva? — Eu sînt tanchist, spuse Al. Tovarășu’ face un film. I-ai văzut tu cumva pe 145? — Nu, răspunsei. — Luptă pe Extremadura, spuse chelnerul. BĂiatul meu e comisar pe line politică la compania mitraliorilor. E cel mai mic dintre băieții mei. Are douăzeci de ani. — Din ce partid faci parte, tovarășe? Îl Întrebă Al. — Din nici unu’. Da’ băiatu’ meu e comunist. — Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fi noi pe front. S-ar putea să nu cucerim chiar acum pozițiile dorite, dar le-am demonstrat că avem o armată capabilă de ofensivă și-o să vadă ei ce-o să le facem. — Și cum e pe Extremadura? Întrebă bătrînul chelner ținîndu-ne Încă ușa. E periculos acolo? Nu, Îi spuse Al. Acolo e-n regulă. N-ai de ce să-ți faci griji pentru el. — Fiți binecuvîntați, spuse chelnerul. Dumnezeu să vă aibă-n pază. Afară, străbĂtînd strada Întunecată, Al Îmi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vadă ei ce-o să le facem. — Și cum e pe Extremadura? Întrebă bătrînul chelner ținîndu-ne Încă ușa. E periculos acolo? Nu, Îi spuse Al. Acolo e-n regulă. N-ai de ce să-ți faci griji pentru el. — Fiți binecuvîntați, spuse chelnerul. Dumnezeu să vă aibă-n pază. Afară, străbĂtînd strada Întunecată, Al Îmi spuse: — Doamne, da-i cam confuz politic tipu’, nu? — E de treabă, i-am spus. Îl știu de mult. — Pare de treabă. Da’ ar trebui să se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Înfundat, fie i se dusese pur și simplu orice gust. Or, nu poți bea etichete, așa că a trebuit să refuz trei sticle, pînĂ am dat de un vin care să poată fi băut. S-a comentat mult pe tema asta. Chelnerii nu cunoșteau diferitele soiuri de vinuri pe care le aveau. Îți aduceau pur și simplu o sticlă, și-ți Încercai și tu norocul. Erau la fel de diferiți de chelnerii de la Chicote cum e ziua de noapte. Chelnerii erau niște mucoși care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care să poată fi băut. S-a comentat mult pe tema asta. Chelnerii nu cunoșteau diferitele soiuri de vinuri pe care le aveau. Îți aduceau pur și simplu o sticlă, și-ți Încercai și tu norocul. Erau la fel de diferiți de chelnerii de la Chicote cum e ziua de noapte. Chelnerii erau niște mucoși care primeau niște bacșișuri așa de mari, că ajunseseră să aibă feluri de mîncare speciale, precum homar sau pui, pe care le vindeau la niște prețuri astronomice. Dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mult pe tema asta. Chelnerii nu cunoșteau diferitele soiuri de vinuri pe care le aveau. Îți aduceau pur și simplu o sticlă, și-ți Încercai și tu norocul. Erau la fel de diferiți de chelnerii de la Chicote cum e ziua de noapte. Chelnerii erau niște mucoși care primeau niște bacșișuri așa de mari, că ajunseseră să aibă feluri de mîncare speciale, precum homar sau pui, pe care le vindeau la niște prețuri astronomice. Dar se duseseră și toate astea cînd am ajuns noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
speciale, precum homar sau pui, pe care le vindeau la niște prețuri astronomice. Dar se duseseră și toate astea cînd am ajuns noi, așa că am luat doar supă, orez și portocale. Locul Ăla mă scotea mereu din minți, pentru că toți chelnerii erau niște profitori nesimțiți, și mîncarea era la fel de scumpă, dacă-ți luai vreun fel din Ăla special, ca-n 21 sau Colony, din New York. Stăteam deci la masă cu o sticlă de vin care nu era chiar așa de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Se uită În jur, ne văzu și veni la masă. — Ce s-a-ntîmplat? Îl Întrebai. — M-au curățat. — Nici n-a durat prea mult. Nu cu tipii Ăia. Se juca pe sume serioase. Ce-i de mîncare pe-aici? Chemai un chelner. — E prea tîrziu, spuse. Nu mai servim nimic la ora asta. — Tovarășul este tanchist, i-am spus. A luptat toată ziua și mîine luptă din nou și n-a mîncat nimic. Asta nu-i vina mea. E prea tîrziu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
asta. Au ei ceva de mîncare. Doar că-i nevoie să mă duc să perii puțin la șefu’ Ăla de sală și să-i dau și lui ceva. M-am dus și-am făcut exact asta, așa că pînĂ la urmă chelnerul ursuz ne aduse un platou cu carne rece, apoi juma’ de homar spinos cu maioneză și salată verde și linte. Șefu’ de sală ne dăduse astea din stocul lui privat, pe care-l ținea fie ca să-l ducă acasă, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
iei acum? Nu știu Încă. PÎnă acum erau zece pesete pe zi, da’ acum, că-s ofițer, mi s-a mărit solda. Da’ n-am luat Încă banii și nici nu m-am interesat cît sînt. — Tovarășe, Îl chemai pe chelner. Veni la masă, Încă nervos pentru că șeful de sală trecuse peste capul lui și-l servise pe Al. Mai adu-ne, te rog, o sticlă de vin. — De care? — De oricare o fi, dacă nu-i prea vechi, de să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ceva ce spusese În spaniolă englezul cel nou. Cei mai mulți plecaseră deja. Hai să terminăm vinu’ Ăsta și să mergem. Tu nu vrei să te bagi În joc? O să mă uit cum joci tu, i-am spus și-l strigai pe chelner să ne-aducă nota. — Unde mergeți voi? ne Întrebă Manolita de la capătul mesei. — În cameră. Venim și noi mai Încolo. Tipu’ Ăsta-i foarte haios. — MĂ tachinează la modul cel mai fioros, spuse englezul. Se ia de erorile mele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
păstrat fecioria pentru că m-am gîndit că te-ar plictisi și, pe lîngă asta, Într-un timp renunțasem să mă mai gîndesc la tine. Dar absintul l-am păstrat pentru noi. Pe cuvînt. — Aveți absint adevărat? Îl Întrebă Roger pe chelner. — N-ar trebui s-avem. Da’ am ceva. — E Couvet Pontarlier veritabil, de șaișopt de grade? Nu-i cumva Tarragova? — Da, domnule, Pontarlier. Pot să v-arăt sticla. Doar că-l ținem Într-o sticlă obișnuită de Pernod. — SĂ știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de care e. — VĂ cred. Îl vreți direct la gheață sau să aduc o pipetă? — Pe gheață. Aveți strecurători? — Desigur, domnule. — Și fărĂ zahăr. Nici pentru doamnă, domnule? — Nici. Hai să-l Încerce fărĂ zahăr. — Cum doriți, domnule. După ce plecă chelnerul, Roger o luă de mînĂ pe sub masă și-i spuse: — Bună, frumoasa mea. — Ce bine e. SĂ stăm așa aici și să așteptăm otrava aia de Încredere, după care mergem să mîncăm Într-un loc frumos. Și după aia-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-mi las numele.“ Alte râsete și închid). N-ar fi avut rost să pun în aplicare planul meu diabolic dacă Matt n-ar fi fost prezent la locul faptei. Îl zăresc imediat, undeva în spatele încăperii, stând de vorbă cu niște chelneri. Îi zâmbesc, îi fac cu mâna și mă uit în jur după Jake. E la o masă lângă perete. E foarte chipeș, într-o cămașă neagră, elegantă. Se ridică să mă întâmpine - ce maniere - și observ că poartă blugi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
trece mâna prin păr, nu-și răsucește inelele, nu rearanjează tacâmurile. E pur și simplu imperturbabil, în timp ce eu, prin comparație, sunt mereu în mișcare, mă joc cu paharul și împăturesc întruna șervețelul din brațe. V-a plăcut mâncarea? ne întreabă chelnerul ocupat cu debarasarea. — Foarte bună, mulțumim, îi răspundem la unison. —Doriți și desert? Îi sunt recunoscătoare că a cerut meniul, pentru că mie mi-e jenă s-o fac, mai ales când iau masa cu un bărbat. El comandă o plăcintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mă așteptam la o recompensă. Dar n-a venit niciodată și n-a fost el vinovat. Eu negociam în capul meu tot felul de chestii, iar el habar n-avea. Pe Jake nu-l deranjează că nu-l chem pe chelner să-i spun că m-am răzgândit. Încep să învăț un singur lucru: nimeni nu se supără dacă îți manifești independența față de alții! Din contra, dacă te dovedești un caracter slab, până la urmă ajungi să fii respins. Ce mai face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
așteptare lungă, dulce toată ziua, până când te duci să te ascunzi În penumbră, pe fotoliile de piele, la șase după-amiază nu e nimeni, clientela sordidă o să vină seara, odată cu pianistul. Să alegi un bar american, echivoc gol pe la sfârșitul după-amiezii, chelnerul vine numai dacă-l chemi de trei ori și are deja pregătit un al doilea martini. Martini e ceva esențial. Nu whisky, ci martini. Lichidul e alb, ridici paharul și o vezi Îndărătul măslinei. Deosebirea Între a-ți privi iubita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la cină Împreună cu alți scriitori. Întâlnire la un restaurant arab, foarte rezervat, fără firmă exterioară: suni dintr-un clopoțel și-ți spui numele În fața unui vizor. Interior luxos, lumini difuze, muzică exotică. Garamond dă mâna cu maître, Îi tutuiește pe chelneri și trimite sticlele Înapoi pentru că data Înscrisă pe etichetă nu-l convinge sau zice «scuză-mă, dragă, dar ăsta nu-i adevăratul cuscus care se mănâncă la Marrakesh.» De Gubernatis Îi este prezentat comisarului X, care are toate serviciile aeroporturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a lua trenul spre Sofia, Maiko vrea să ne cinstească la un restaurant nu prea scump, cu mâncare tradițională. Ne-am decis pentru Hanul lui Manuc, ca să păstrăm decorul balcanic. Comandăm sarmale din carne de lopătar și ciorbă de văcuță. Chelnerul-șef vine urmat de trei ospătari cărând platourile acoperite: aici aveți ciorbița, aici mămăliguța și smântânica, dincolo sărmăluțele. Doriți și pâinică? Nu? Atunci să aveți poftă! Aaa, vinișor de care? Avem un Cabernetuț demisec deosebit. Pentru clienți generoși. Îmi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]